Știri
Știri din categoria Piețe financiare
BCE avertizează că turbulențele din creditul privat pot lovi indirect asigurătorii și pensiile din zona euro, deși riscul de contagiune sistemică rămâne redus, potrivit Agerpres, care citează un raport publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE).
Semnalele de tensiuni „ascunse” au apărut în ultimele săptămâni pe piețele de credit privat aflate în expansiune rapidă, în special în SUA, alimentând îngrijorări privind stabilitatea financiară. BCE notează că legăturile sectorului cu băncile tradiționale și administratorii de active sunt „destul de opace”, ceea ce complică evaluarea riscurilor.
În capitolul „Stabilitatea financiară” din raport, BCE arată că instituțiile financiare din zona euro au, în general, o expunere directă limitată la creditul privat, ceea ce face „puțin probabil” ca acest segment să fie, de unul singur, o sursă de instabilitate financiară sistemică în prezent.
Totuși, banca centrală avertizează că unele sectoare pot fi expuse la tensiuni indirecte, iar lipsa de transparență din reglementare privind mărimea și concentrarea expunerilor poate afecta încrederea în piață.
BCE indică drept potențial vulnerabile companiile de asigurări și fondurile de pensii, care ar putea înregistra pierderi într-un scenariu advers, pe fondul reevaluărilor și al efectelor negative asociate:
Deși expunerea totală a zonei euro este descrisă ca redusă, BCE subliniază că ea este concentrată în jurul unor jucători mari. În raport sunt menționate estimări de expunere de 211 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) pentru companiile de asigurări și 52 miliarde de euro (aprox. 260 miliarde lei) pentru fondurile de pensii.
Instituția mai avertizează că unele firme din zona euro dependente de creditul privat arată o deteriorare a perspectivelor de afaceri, ceea ce le face mai vulnerabile la o eventuală scădere a activității economice. În acest context, chiar dacă nu se conturează un risc sistemic imediat, presiunea se poate transmite prin evaluări, încredere și expuneri concentrate în anumite segmente ale sistemului financiar.
Recomandate
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]
Piețele globale reacționează la riscul de inflație mai mare și dobânzi mai ridicate , pe fondul scumpirii energiei după izbucnirea războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie se vor transmite în restul economiei și vor forța băncile centrale să mențină sau să reia ciclul de înăsprire monetară. Obligațiunile, sub presiune: randamente în urcare în SUA Randamentele titlurilor de stat americane au urcat luni dimineață, într-o mișcare care semnalează scăderea prețurilor obligațiunilor (randamentele și prețurile se mișcă invers). Randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a crescut cu până la 3,6 puncte de bază, până la 4,631%, cel mai ridicat nivel din februarie 2025, după ce săptămâna trecută avansase cu peste 20 de puncte de bază. Și scadențele considerate mai sensibile la așteptările privind inflația și dobânzile au urcat: randamentul pe doi ani a atins 4,105% (maxim al ultimelor 14 luni), iar randamentul pe 30 de ani a ajuns la 5,159% (maxim al ultimului an), mai notează Reuters, citată de Mediafax. Războiul din Iran și energia: canalul prin care revine riscul inflaționist Vânzarea de obligațiuni a fost alimentată de creșterea prețului petrolului, în condițiile în care eforturile de a opri războiul din Iran „par să fi stagnat”, după un atac cu dronă asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters. Pe acest fundal, investitorii încep să evalueze mai apăsat costurile economice ale conflictului, la peste două luni de la debut. Miza pentru piețe este dublă: o inflație mai persistentă, alimentată de energie, și o reacție mai dură a băncilor centrale. Consecințele economice ale conflictului urmau să fie discutate de miniștrii G7 reuniți luni la Paris, potrivit aceleiași surse. Așteptări schimbate pentru Fed și BCE Piețele indică acum o probabilitate de peste 50% ca Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda până în decembrie, potrivit instrumentului FedWatch al CME, menționează Reuters. Înainte de război, investitorii mizau pe reduceri de dobândă în 2026. În zona euro, presiunea s-a văzut și în randamente: titlurile germane pe 10 ani, reperul pentru blocul monetar, au urcat la 3,193%, un maxim pe 15 ani, prelungind creșterea de 14 puncte de bază din săptămâna precedentă. Totodată, piețele văd o probabilitate de 80% ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile luna viitoare și evaluează trei astfel de pași până la finalul anului, în condițiile în care, înainte de conflict, se aștepta ca BCE să rămână în așteptare în 2026. „Faptul că acum vedem date care susțin temerile inflaționiste, care au existat pe piață încă de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, este esențial”, a spus Nick Twidale, analist-șef pentru piețe la ATFX Global. Datele publicate săptămâna trecută au arătat creșteri bruște ale prețurilor de consum și de producție în SUA în aprilie, cu evoluții similare în China, Germania și Japonia, potrivit Reuters. În acest context, investitorii urmăresc dacă scumpirea energiei se va transforma într-un nou val inflaționist, suficient de puternic încât să schimbe traiectoria dobânzilor în principalele economii. [...]
România reușește să-și reducă costul de finanțare pe termen lung, în pofida riscului politic , iar randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 6,75%, un minim al ultimelor luni, potrivit Economica . Mișcarea vine într-un context regional favorabil obligațiunilor, pe fondul temperării așteptărilor privind noi creșteri de dobândă. Scăderea randamentelor apare deși BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, iar comunicarea băncii centrale indică îngrijorări persistente legate de inflație, ceea ce nu susține, deocamdată, un scenariu de reduceri rapide ale dobânzilor. Cu toate acestea, piața a continuat să „prețuiască” mai ieftin riscul României în ultimele circa două luni. De ce nu se vede, deocamdată, scenariul „junk” în prețuri Adrian Codîrlașu , președinte CFA România, afirmă că piețele nu par să anticipeze o retrogradare la evaluarea Fitch din 31 iulie. În interpretarea sa, datele privind deficitele nu indică o trecere inevitabilă în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), iar o astfel de evoluție ar necesita „o catastrofă politică”. În paralel, structura cererii interne rămâne un element important pentru piața titlurilor de stat: băncile românești au 27,6% din active plasate în titluri de stat (față de o medie UE de 9,7%), iar Pilonul II are 64% din portofoliu investit în astfel de instrumente, conform datelor citate. Ce explică scăderea randamentelor și ce riscuri rămân La nivelul Europei Centrale și de Est, un raport al Erste Bank indică drept factori de sprijin îmbunătățirea dinamicii inflației și diminuarea temerilor privind majorări suplimentare ale ratelor dobânzilor, randamentele pe termen lung coborând față de maximele din martie. În același timp, banca notează că riscurile și incertitudinea rămân ridicate. Pentru România, aceeași analiză arată că, pe fondul așteptării unei soluții la criza politică, emisiunile au rămas relativ moderate pentru a limita presiunea asupra prețurilor. Un deficit de numerar de la începutul anului mai mic decât se anticipa a susținut, la rândul său, volumele mai reduse ale emisiunilor. [...]
Un pariu de circa 409.000 de dolari (aprox. 1,9 milioane lei) pe ieșirea lui Vladimir Putin din funcție până la finalul lui 2026 readuce în prim-plan riscul de tranzacționare pe informații privilegiate în piețele de predicție , după o serie de episoade similare, potrivit Futurism . Miza a fost plasată pe Polymarket de un cont numit „ZnotluvuiSamez”, care are ca imagine de profil steagul Ucrainei. Pariul vizează un contract formulat „Putin out as President of Russia by December 31, 2026?”, iar publicația notează că același cont a făcut și alte pariuri mari legate de războiul ruso-ucrainean. La nivelul agregat al pariurilor utilizatorilor, Polymarket indica în acest moment o „șansă de 11%” ca Putin să nu mai fie președinte până la finalul anului, conform articolului. Totuși, Futurism subliniază că o miză mare nu este o garanție a materializării evenimentului, fie că ar fi vorba de o înlăturare, fie de o retragere voluntară. De ce contează pentru piețe: semnal sau posibil „insider trading” Contextul în care apare pariul este important pentru credibilitatea acestor platforme. Futurism amintește că „insider trading” (tranzacționare pe baza unor informații nepublice) a afectat de mult timp piețe de predicție precum Polymarket și Kalshi , inclusiv pe evenimente tragice sau conflicte, unde persoane cu acces la informații sensibile pot obține un avantaj față de public. Publicația dă ca exemplu un scandal anterior: un cont a pariat corect 20.000 de dolari pe un atac iminent pe teritoriul Venezuelei, iar „la doar câteva ore” după, președintele SUA Donald Trump ar fi autorizat lovitura militară; ulterior, un militar din forțele speciale americane a fost acuzat de Departamentul de Justiție de „fraudă cu mărfuri” și de efectuarea unei tranzacții monetare ilegale, după ce a pariat pe invazia din Venezuela pe Polymarket. În acest nou caz, Futurism precizează că nu există dovezi care să indice o înlăturare iminentă a lui Putin, dar susține că amploarea tranzacționării pe informații privilegiate pe Polymarket face ca pariul „să aibă măcar o anumită credibilitate”. Context politic: războiul continuă, iar retragerea pare improbabilă Articolul plasează pariul și în contextul evoluțiilor recente din război: Moscova ar fi fost lovită de noi atacuri cu drone ucrainene, iar fostul secretar american al apărării Leon Panetta a declarat pentru NewsNation că Putin este „încolțit” și „nu este sigur ce să facă”, adăugând că ar trebui să negocieze o încetare a focului, dar că „știindu-l pe Putin” va continua să reziste, iar Rusia „va plăti prețul”. În același timp, Futurism notează că războiul nu dă semne că se apropie de final și că Putin ar fi exclus viitoare discuții de pace, ceea ce ar face mai puțin probabil un scenariu în care liderul rus „își agață haina în cui” în mijlocul conflictului, după „peste 26 de ani” la conducerea Rusiei, în formularea publicației. [...]
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
