Știri
Știri din categoria Piețe financiare

Piețele au revenit la scenariul unei detensionări în Iran, iar acest lucru a susținut acțiunile, în timp ce dolarul a rămas aproape de un maxim al ultimelor șase săptămâni pe fond de cerere de „refugiu” și de așteptări privind dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters.
Investitorii „s-au agățat” de speranța unei rezolvări a războiului din Iran după ce secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit despre „câteva semne bune” în discuțiile pentru încheierea conflictului, aflat aproape de trei luni. Totuși, mesajele dinspre Washington și Teheran au rămas contradictorii: Rubio a spus că un acord care ar include un sistem de taxare impus de Iran în Strâmtoarea Hormuz ar fi inacceptabil, iar liderul suprem al Iranului a ordonat ca uraniul îmbogățit aproape la nivel de armă să nu fie trimis în afara țării.
Această combinație de speranțe și incertitudine a menținut dolarul american aproape de un vârf al ultimelor șase săptămâni, pe fondul cererii de active considerate mai sigure. În paralel, investitorii au continuat să includă în prețuri perspective de dobânzi mai ridicate în multe economii, pe fondul inflației, iar piețele iau în calcul posibilitatea unor majorări de dobândă de către Rezerva Federală a SUA mai târziu în acest an.
Randamentele obligațiunilor au fost relativ calme vineri, după ce au crescut puternic la nivel global mai devreme în cursul săptămânii, pe fondul schimbării așteptărilor privind ratele de dobândă.
În Asia, unde „șocul petrolului” a lovit cel mai puternic, unele bănci centrale au început deja să reacționeze. Reuters notează că Indonezia a surprins piețele în această săptămână cu o majorare „jumbo” a dobânzii, care a oferit o ușurare temporară pentru rupie. În Filipine, banca centrală ia în calcul o majorare „în afara calendarului”, guvernatorul spunând că mișcarea din aprilie „nu a părut suficientă”.
În Europa, agenda zilei este încărcată cu date economice și un sondaj de sentiment din Germania, care ar putea oferi investitorilor o imagine mai bună asupra impactului economic „profund” al războiului din Orientul Mijlociu. Printre reperele menționate se află PIB-ul Germaniei pentru T1, vânzările cu amănuntul din Marea Britanie pentru aprilie și indicele de încredere în afaceri Ifo pentru Germania (mai).
Separat, rezultatele Walmart au arătat cum scumpirea energiei a împins consumatorii către cumpărături orientate spre preț, cu cerere mai mare pentru produse alimentare și esențiale ieftine, iar retailerii americani au semnalat presiuni în creștere asupra cheltuielilor de consum în acest an.
Recomandate

Scumpirea petrolului reaprinde riscul de inflație și ține piețele în așteptare , pe fondul impasului dintre SUA și Iran privind un acord de pace și redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței, potrivit Reuters . Cotațiile au urcat după ce președintele SUA, Donald Trump, a răspuns condițiilor Iranului cu propriile cerințe, inclusiv solicitarea de compensații pentru persoane ucise în războaie, atacuri și proteste, o escaladare retorică ce ar putea complica redeschiderea căii maritime. Brent a atins 88,00 dolari/baril (aprox. 400 lei), iar țițeiul american 82,45 dolari/baril (aprox. 375 lei), ambele la cele mai ridicate niveluri din 31 iulie, după un avans de circa 5% în sesiunea precedentă. Un analist IG, Tony Sycamore, a descris situația drept un „impas”, estimând că piața petrolului ar putea rămâne într-un interval de 75–95 dolari/baril (aprox. 340–430 lei) până când una dintre părți cedează. De ce contează: raportul de inflație din SUA și pariurile pe dobânzi Creșterea costurilor cu combustibilii ridică miza pentru raportul privind inflația din SUA (iulie), așteptat miercuri. Consensul indicat de Reuters este pentru o creștere lunară de 0,1% a inflației totale și de 0,2% a inflației de bază (care exclude prețurile volatile, precum energia și alimentele). O surpriză în sus ar putea reaprinde pariurile privind o majorare a dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală luna viitoare, șansele fiind descrise ca „aruncarea unei monede”. Capital Economics avertizează că riscurile sunt înclinate către un „print” mai ridicat, ceea ce ar putea împinge în sus așteptările de dobândă și ar readuce în discuție temerile de stagflație (inflație ridicată combinată cu creștere economică slabă). Cum au reacționat piețele: Asia mixt, dolarul ușor mai ferm, aurul în urcare În Asia, indicele MSCI al acțiunilor din regiune (fără Japonia) a oscilat între minus și plus și era ușor pe creștere, iar Kospi (Coreea de Sud) avansa, în timp ce sentimentul rămânea fragil din cauza tensiunilor din Golf. Pe piețele americane, futures pe Nasdaq și S&P 500 au urcat modest după o sesiune anterioară în scădere la New York. În Europa, futures pe EUROSTOXX 50 au coborât ușor, în timp ce FTSE și DAX au fost aproape neschimbate. În valută, yenul a revenit în atenție, slăbind din nou peste 159 pentru un dolar, după ce săptămâna trecută atinsese 155,20 pe fondul unor intervenții suspectate, inclusiv una comună Japonia–SUA. Nomura a notat că piața rămâne vigilentă la o posibilă intervenție suplimentară, ceea ce face puțin probabilă o trecere rapidă a pragului de 160. Dolarul a primit un sprijin marginal de la scumpirea petrolului, euro fiind la 1,1546 dolari, iar lira sterlină la 1,3512 dolari. Aurul spot a urcat cu 0,5%, la 4.409,81 dolari/uncie (aprox. 20.300 lei). Ce urmează: decizia băncii centrale din Australia Reuters mai notează că Banca de Rezervă a Australiei urma să anunțe marți decizia de politică monetară, așteptările fiind pentru menținerea dobânzii neschimbate. În paralel, evoluția petrolului și datele de inflație din SUA rămân principalele repere pentru direcția dobânzilor și a apetitului pentru risc pe piețele globale. [...]

Guvernul vrea piețe de capital mai atractive și finanțare mai ușoară pentru IMM-uri , mizând pe digitalizarea serviciilor financiare ca instrument de reducere a costurilor și de lărgire a accesului la investiții, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de premierul Luca Niculescu la Forumul Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est, organizat la București. În intervenția sa, prim-ministrul a susținut că transformarea digitală a devenit o condiție pentru competitivitate și reziliență economică, iar sectorul financiar se află „în centrul acestei transformări”. În viziunea sa, tehnologiile digitale pot reduce costurile serviciilor financiare, pot face serviciile mai accesibile și pot deschide noi surse de finanțare pentru companii, însă doar dacă sunt dublate de reguli clare, transparență și încredere. Accent pe finanțare: piețe de capital mai dezvoltate și surse diversificate Premierul a argumentat că România are nevoie de piețe de capital mai atractive și de surse diversificate de finanțare, „în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”. Digitalizarea sectorului financiar ar trebui, în această logică, să susțină creșterea investițiilor și a productivității și să ajute companiile românești să concureze pe piețele internaționale. „O piață de capital funcțională înseamnă mai mult decât tranzacții și indicatori bursieri: înseamnă capital pentru extinderea unei afaceri, pentru inovare, pentru locuri de muncă, pentru proiecte care pot crește valoarea adăugată în România.” Niculescu a mai precizat că programul de guvernare 2026–2028 pune accent pe finanțarea creșterii economice, stimularea investițiilor productive și modernizarea statului prin utilizarea tehnologiei. Condiția pentru digitalizare: securitate și protecția consumatorilor Pe lângă componenta de finanțare, șeful Guvernului a avertizat că extinderea serviciilor financiare digitale trebuie însoțită de măsuri de securitate și de protecție a consumatorilor și investitorilor, invocând riscurile atacurilor cibernetice, fraudelor și criminalității financiare în mediul digital. „Atacurile cibernetice, fraudele și criminalitatea financiară în mediul digital pot afecta infrastructuri esențiale și pot eroda încrederea publicului.” În acest context, premierul a indicat ca priorități protecția consumatorilor și investitorilor, prevenirea spălării banilor și cooperarea transfrontalieră, subliniind că riscurile digitale nu pot fi gestionate de o singură autoritate sau de un singur stat și că este necesară o cooperare instituțională mai strânsă la nivel european. OCDE , semnal pentru investitori și instituții-cheie menționate În discurs a fost abordată și aderarea României la OCDE, descrisă ca un pas pentru consolidarea instituțiilor și creșterea încrederii investitorilor, prin adoptarea unor standarde care ar aduce reforme instituționale și predictibilitate. Premierul a mulțumit instituțiilor implicate în proces, menționând Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României și Bursa de Valori București. La final, a reafirmat angajamentul Guvernului pentru inovare, modernizarea administrației și dezvoltarea unei economii competitive, prin colaborarea dintre autoritățile naționale și instituțiile europene. [...]

Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]

ECOFIN a adoptat pachetul care schimbă supravegherea piețelor de capital, iar România mizează pe acces mai ușor la finanțare și pe un control mai bun asupra firmelor străine active local , potrivit Newsweek , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare spune că decizia Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) vizează integrarea și supravegherea piețelor de capital la nivel european, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și birocrația. Un element central este introducerea unui „pașaport pentru investiții”, care ar permite firmelor mari, printr-un cadru alternativ, să opereze în mai multe țări simultan. „Mai mult capital, mai puțină fragmentare, mai puțină birocrație. ECOFIN a adoptat pachetul de integrare și supraveghere a piețelor de capital, o piesă centrală în Europa.” Ce impact invocă Ministerul Finanțelor pentru România În mesajul public, ministrul leagă pachetul de o potențială creștere a finanțării pentru companiile românești și de acces mai bun la capital din UE. În același timp, accentul este pus pe componenta de supraveghere, cu efecte directe asupra protecției investitorilor. Concret, potrivit lui Nazare, pachetul ar însemna pentru România: oportunități noi pentru companiile românești de a atrage investitori și finanțare din alte state membre; condiții mai simple pentru activități transfrontaliere ale firmelor și instituțiilor financiare; consolidarea competențelor autorităților române pentru intervenții în caz de încălcări comise de firme de investiții străine active pe piața românească, „pentru o mai bună protecție a investitorilor”; acces îmbunătățit al autorităților române la date despre tranzacțiile investitorilor localizați în România, inclusiv când acestea sunt realizate pe piețe din alte state membre. Nazare afirmă că discuțiile pe acest dosar au durat peste zece ani, iar în ultimele zece luni s-a ajuns la un compromis, România fiind implicată în negocieri, inclusiv prin cooperare cu Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară . Ce urmează la nivel european Următorul pas este deschiderea negocierilor cu Parlamentul European, după ce acesta își adoptă poziția, pentru definitivarea noilor reguli, potrivit informațiilor citate de Newsweek din Agerpres. [...]

România cere reguli UE care să nu dezavantajeze piețele mici de capital și să crească accesul companiilor locale la finanțare, în negocierile privind pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital (MISP), potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după reuniunea ECOFIN , într-o postare pe Facebook. Miza dosarului, descris de ministru drept unul dintre cele mai tehnice de pe agenda europeană, este una practică pentru România: cât de ușor pot companiile românești să atragă finanțare din Europa și cât de bine sunt protejați investitorii și piața locală. Nazare a susținut că succesul integrării nu ar trebui măsurat doar prin centralizarea regulilor, ci prin „oportunitățile reale de finanțare” create în toate statele membre, inclusiv în cele cu piețe de capital mai mici. Ce urmărește România în pachetul MISP În negocieri, România a susținut atât integrarea piețelor, cât și întărirea rolului supraveghetorilor naționali, astfel încât aplicarea regulilor să fie mai eficientă pe piețele mai mici. Potrivit ministrului, România a obținut „elemente importante”, între care: o capacitate mai mare a autorităților române de a interveni când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine; reguli care să permită o activitate transfrontalieră mai simplă pentru actorii din piețele mai mici și un acces mai bun la piața unică. Supraveghere și acces la date despre tranzacții Un alt punct prezentat de Nazare vizează accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile transfrontaliere ale investitorilor din România, inclusiv când acestea se desfășoară pe piețe din alte state membre. În contextul unei piețe tot mai integrate, ministrul a argumentat că supravegherea trebuie să țină pasul cu circulația capitalului, pentru a ajuta la identificarea riscurilor și a eventualelor abuzuri de piață. Contribuția la ESMA și nevoia de capital privat România a susținut și modificarea modului de calcul al contribuțiilor autorităților naționale la finanțarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), astfel încât formula să fie „mai echitabilă și mai proporțională” cu dimensiunea și activitatea reală a pieței din fiecare stat. În același mesaj, ministrul a insistat asupra nevoii de a atrage mai mult capital privat în economie, pentru ca firmele românești să poată finanța mai ușor investiții și extinderea regională și pentru ca piața locală de capital să crească în paralel cu marile centre financiare europene. [...]

Achizițiile accelerate de aur ale băncii centrale chineze arată o repoziționare defensivă a rezervelor, chiar dacă valoarea totală a stocului a scăzut pe fondul corecției de preț , potrivit Economica . Banca Populară a Chinei (PBOC) și-a majorat rezervele de aur cu 740.000 de uncii în septembrie, până la 77,47 milioane de uncii, marcând a 23-a lună consecutivă de cumpărări. O uncie înseamnă 28,35 grame, ceea ce plasează creșterea lunară la aproximativ 21 de tone de aur. Ritmul cumpărărilor s-a intensificat pe scăderea prețurilor PBOC, unul dintre cei mai mari cumpărători de aur la nivel global, și-a accelerat achizițiile în ultimele luni, pe fondul ieftinirii metalului prețios, notează Agerpres (citat de Economica). Înainte de septembrie, rezervele crescuseră cu 650.000 de uncii în august și cu 640.000 de uncii în iulie. Economica mai arată că ultima creștere este cea mai mare după septembrie 2023, când rezervele de aur ale PBOC urcaseră cu 840.000 de uncii. De ce scade valoarea rezervelor, deși cantitatea crește Deși cantitatea de aur din rezerve a urcat, valoarea acestora a coborât la 323,52 miliarde de dolari (aprox. 1.456 miliarde lei) la final de septembrie, de la 350,08 miliarde de dolari (aprox. 1.575 miliarde lei) la final de august. Explicația ține de evoluția cotației: aurul a scăzut cu peste 6% în septembrie. În material se menționează că declinul cotației a venit în contextul în care scumpirea energiei, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a împins inflația în sus, ceea ce a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânzile. Presiune și pe rezervele valutare ale Chinei Separat, Administrația de Stat pentru Schimb Valutar (SAFE) a raportat că rezervele valutare ale Chinei au ajuns la 3.400 miliarde de dolari (aprox. 15.300 miliarde lei) la final de septembrie, în scădere cu 38,1 miliarde de dolari (aprox. 171 miliarde lei), adică 1,11% față de luna precedentă. SAFE a pus scăderea pe seama efectelor combinate ale cursului de schimb și ale variațiilor prețurilor activelor, într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar prețurile principalelor active financiare globale au scăzut, în general, în septembrie. [...]