Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele au revenit la scenariul unei detensionări în Iran, iar acest lucru a susținut acțiunile, în timp ce dolarul a rămas aproape de un maxim al ultimelor șase săptămâni pe fond de cerere de „refugiu” și de așteptări privind dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters.
Investitorii „s-au agățat” de speranța unei rezolvări a războiului din Iran după ce secretarul de stat american Marco Rubio a vorbit despre „câteva semne bune” în discuțiile pentru încheierea conflictului, aflat aproape de trei luni. Totuși, mesajele dinspre Washington și Teheran au rămas contradictorii: Rubio a spus că un acord care ar include un sistem de taxare impus de Iran în Strâmtoarea Hormuz ar fi inacceptabil, iar liderul suprem al Iranului a ordonat ca uraniul îmbogățit aproape la nivel de armă să nu fie trimis în afara țării.
Această combinație de speranțe și incertitudine a menținut dolarul american aproape de un vârf al ultimelor șase săptămâni, pe fondul cererii de active considerate mai sigure. În paralel, investitorii au continuat să includă în prețuri perspective de dobânzi mai ridicate în multe economii, pe fondul inflației, iar piețele iau în calcul posibilitatea unor majorări de dobândă de către Rezerva Federală a SUA mai târziu în acest an.
Randamentele obligațiunilor au fost relativ calme vineri, după ce au crescut puternic la nivel global mai devreme în cursul săptămânii, pe fondul schimbării așteptărilor privind ratele de dobândă.
În Asia, unde „șocul petrolului” a lovit cel mai puternic, unele bănci centrale au început deja să reacționeze. Reuters notează că Indonezia a surprins piețele în această săptămână cu o majorare „jumbo” a dobânzii, care a oferit o ușurare temporară pentru rupie. În Filipine, banca centrală ia în calcul o majorare „în afara calendarului”, guvernatorul spunând că mișcarea din aprilie „nu a părut suficientă”.
În Europa, agenda zilei este încărcată cu date economice și un sondaj de sentiment din Germania, care ar putea oferi investitorilor o imagine mai bună asupra impactului economic „profund” al războiului din Orientul Mijlociu. Printre reperele menționate se află PIB-ul Germaniei pentru T1, vânzările cu amănuntul din Marea Britanie pentru aprilie și indicele de încredere în afaceri Ifo pentru Germania (mai).
Separat, rezultatele Walmart au arătat cum scumpirea energiei a împins consumatorii către cumpărături orientate spre preț, cu cerere mai mare pentru produse alimentare și esențiale ieftine, iar retailerii americani au semnalat presiuni în creștere asupra cheltuielilor de consum în acest an.
Recomandate
Piețele globale reacționează la riscul de inflație mai mare și dobânzi mai ridicate , pe fondul scumpirii energiei după izbucnirea războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Investitorii se tem că prețurile ridicate la energie se vor transmite în restul economiei și vor forța băncile centrale să mențină sau să reia ciclul de înăsprire monetară. Obligațiunile, sub presiune: randamente în urcare în SUA Randamentele titlurilor de stat americane au urcat luni dimineață, într-o mișcare care semnalează scăderea prețurilor obligațiunilor (randamentele și prețurile se mișcă invers). Randamentul obligațiunilor SUA pe 10 ani a crescut cu până la 3,6 puncte de bază, până la 4,631%, cel mai ridicat nivel din februarie 2025, după ce săptămâna trecută avansase cu peste 20 de puncte de bază. Și scadențele considerate mai sensibile la așteptările privind inflația și dobânzile au urcat: randamentul pe doi ani a atins 4,105% (maxim al ultimelor 14 luni), iar randamentul pe 30 de ani a ajuns la 5,159% (maxim al ultimului an), mai notează Reuters, citată de Mediafax. Războiul din Iran și energia: canalul prin care revine riscul inflaționist Vânzarea de obligațiuni a fost alimentată de creșterea prețului petrolului, în condițiile în care eforturile de a opri războiul din Iran „par să fi stagnat”, după un atac cu dronă asupra unei centrale nucleare din Emiratele Arabe Unite, relatează Reuters. Pe acest fundal, investitorii încep să evalueze mai apăsat costurile economice ale conflictului, la peste două luni de la debut. Miza pentru piețe este dublă: o inflație mai persistentă, alimentată de energie, și o reacție mai dură a băncilor centrale. Consecințele economice ale conflictului urmau să fie discutate de miniștrii G7 reuniți luni la Paris, potrivit aceleiași surse. Așteptări schimbate pentru Fed și BCE Piețele indică acum o probabilitate de peste 50% ca Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda până în decembrie, potrivit instrumentului FedWatch al CME, menționează Reuters. Înainte de război, investitorii mizau pe reduceri de dobândă în 2026. În zona euro, presiunea s-a văzut și în randamente: titlurile germane pe 10 ani, reperul pentru blocul monetar, au urcat la 3,193%, un maxim pe 15 ani, prelungind creșterea de 14 puncte de bază din săptămâna precedentă. Totodată, piețele văd o probabilitate de 80% ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile luna viitoare și evaluează trei astfel de pași până la finalul anului, în condițiile în care, înainte de conflict, se aștepta ca BCE să rămână în așteptare în 2026. „Faptul că acum vedem date care susțin temerile inflaționiste, care au existat pe piață încă de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, este esențial”, a spus Nick Twidale, analist-șef pentru piețe la ATFX Global. Datele publicate săptămâna trecută au arătat creșteri bruște ale prețurilor de consum și de producție în SUA în aprilie, cu evoluții similare în China, Germania și Japonia, potrivit Reuters. În acest context, investitorii urmăresc dacă scumpirea energiei se va transforma într-un nou val inflaționist, suficient de puternic încât să schimbe traiectoria dobânzilor în principalele economii. [...]
Piețele au rămas prudente după summitul Trump–Xi , iar riscul Iran apasă pe obligațiuni și yuan , pe fondul lipsei unor progrese concrete pe comerț și al incertitudinilor legate de războiul din Iran, potrivit Reuters . Reacția investitorilor a fost una temperată: acțiunile din China au fost în mare parte stabile luni, după o scădere de peste 1% vineri, în timp ce yuanul a coborât la un minim al ultimelor aproape două săptămâni față de dolar. Atenția s-a mutat rapid de la întâlnirea bilaterală la vânzările globale de obligațiuni, alimentate de temeri inflaționiste, și la semnale noi de tensiuni în Orientul Mijlociu. De ce contează: „stabilitate strategică” fără rezultate care să schimbe prețurile Summitul – prima vizită a lui Donald Trump la Beijing din 2017, încheiată vineri – a pus accent pe „stabilitate strategică”, ceea ce ar reduce riscul geopolitic sino-american pentru piețele chineze. Totuși, lipsa unor „breakthrough-uri” pe comerț și absența unui sprijin tangibil din partea Beijingului pentru oprirea războiului SUA–Israel cu Iranul (aflat de peste două luni în desfășurare) au limitat apetitul pentru risc. William Bratton, șeful cercetării pe acțiuni cash pentru Asia-Pacific la BNP Paribas, a indicat că efectul pozitiv ar putea fi mai degrabă pe termen lung, prin reducerea percepției de risc geopolitic și o posibilă reorientare a capitalului american către oportunități de investiții în China. Iran și Hormuz: riscul care poate menține inflația și randamentele sus Investitorii sperau ca discuțiile să deschidă o cale către o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu, care a împins în sus prețurile energiei în contextul negocierilor dificile dintre Washington și Teheran. Însă China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – nu a dat indicii clare că ar interveni în conflict, ceea ce menține piețele în alertă. Reuters notează că diferențele geopolitice dintre Washington și Beijing sunt vizibile inclusiv în poziționările privind Strâmtoarea Hormuz , pe unde trece în mod normal circa o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. Trump a spus că Xi ar fi fost de acord că Teheranul trebuie să redeschidă această rută, în timp ce Xi nu a comentat public discuțiile despre Iran; Ministerul chinez de Externe a numit conflictul „unul care nu ar fi trebuit să se întâmple, nu are niciun motiv să continue”. Charu Chanana, strateg-șef de investiții la Saxo, a avertizat că, fără pași concreți pe comerț, Taiwan sau Iran, întâlnirea riscă să fie percepută drept un eveniment util pentru sentiment, dar insuficient pentru a schimba fundalul de piață. În opinia sa, investitorii ar putea subevalua probabilitatea ca războiul să mențină petrolul scump, așteptările de inflație ridicate și randamentele obligațiunilor „mai sus pentru mai mult timp”. Datele slabe din China și „armistițiul” comercial: sprijin limitat pentru acțiuni Reacția modestă a pieței a venit și după date care arată că economia Chinei a încetinit în aprilie, cu producția industrială și vânzările cu amănuntul sub așteptări. Capital Economics a interpretat „partea plină a paharului” ca fiind consolidarea armistițiului comercial, reducând riscul unei escaladări pe termen scurt, chiar dacă nu au existat progrese majore. În plus, invitația lui Trump ca Xi să viziteze SUA în septembrie ar crește șansele ca cele două părți să evite tensiuni în lunile următoare. În același timp, armistițiul comercial dintre SUA și China urmează să expire mai târziu în acest an, iar lipsa de claritate privind tarifele a apăsat pe sentiment. Chiar și un rezultat prezentat drept principalul „livrabil” – afirmația lui Trump că China ar urma să cumpere 200 de avioane Boeing – a dezamăgit investitorii, iar acțiunile Boeing au scăzut, numărul fiind sub așteptările analiștilor, potrivit Reuters. Ce urmăresc investitorii în continuare Pe termen scurt, piețele par să trateze summitul drept un factor de reducere a riscului extrem, nu un catalizator de repricing. În perioada următoare, atenția se concentrează pe: evoluția conflictului cu Iran și riscul unor noi perturbări în zona Hormuz; traiectoria randamentelor obligațiunilor la nivel global, în context de temeri inflaționiste; deciziile SUA privind Taiwan, inclusiv posibilitatea unei vânzări de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), pe care Trump a spus că încă nu a decis dacă o aprobă; prelungirea sau reescaladarea armistițiului comercial SUA–China, care expiră mai târziu în 2026. Ting Lu, economist-șef pe China la Nomura, a descris summitul ca un exercițiu de „limitare a riscului economic și politic”, cu o stabilizare pe termen scurt pentru ambii lideri, într-un cadru în care rivalitatea rămâne, dar ar deveni „predictibilă, tranzacțională și strict gestionată” pentru restul anului 2026. [...]
Bursele americane au urcat, iar petrolul a scăzut, pe fondul speranțelor de detensionare în Orientul Mijlociu , după semnale privind continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran, în timp ce sezonul de raportări financiare a trecut în prim-plan, potrivit Reuters . Mișcarea de pe piețe a fost una tipică de „relaxare a riscului geopolitic”: acțiunile au câștigat teren, randamentele titlurilor de stat americane au coborât, dolarul a continuat să slăbească, iar petrolul a corectat, pe măsură ce investitorii au pariat pe reducerea riscurilor de întrerupere a aprovizionării. Ce s-a văzut în piețe: acțiuni în sus, petrol în jos, dolar mai slab În SUA, Wall Street a închis pe creștere, iar în Europa bursele au urcat până la maxime ale ultimei luni, pe fondul perspectivelor de detensionare în Orientul Mijlociu. În cadrul indicelui S&P 500, opt din cele 11 sectoare majore au închis pe plus, cu serviciile de comunicații în frunte. În același timp: dolarul a consemnat a șaptea zi de scăderi, pe fondul speranțelor legate de un acord de pace; randamentele titlurilor de stat americane de referință au coborât, pe semne de progres în discuțiile de pace; petrolul a scăzut, pe fondul diminuării îngrijorărilor privind oferta; aurul a urcat, în contrast cu slăbirea monedei americane. Rezultatele băncilor au nuanțat raliul Sezonul de raportări a rămas un punct central. Dintre cele trei mari bănci care au publicat rezultate trimestriale în ziua respectivă, JPMorgan Chase și Wells Fargo au scăzut cu 0,8%, respectiv 5,7%, în timp ce Citigroup a urcat cu 2,6%, potrivit datelor citate de Reuters. Dobânzi: mesaje divergente dinspre Trezorerie și Fed Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că are încredere că inflația de bază va continua să scadă, în pofida războiului cu Iranul, și a reiterat apelul pentru reducerea dobânzii-cheie a Rezervei Federale. Reuters notează însă că două dintre cele trei indicatori majori de inflație publicați până atunci pentru martie arătau o ușoară creștere a inflației de bază, în timp ce creșterea salariului orar mediu a indicat o temperare față de luna anterioară. În contrast, președintele Fed Chicago, Austan Goolsbee, a avertizat că banca centrală ar putea fi nevoită să amâne reducerile de dobândă până în 2027, dacă efectele războiului cu Iranul întârzie scăderea inflației către ținta medie anuală de 2%. La ultima ședință, Fed a menținut intervalul dobânzii de politică monetară la 3,50%–3,75%, iar majoritatea oficialilor au indicat că cel puțin o reducere ar putea fi potrivită în acest an. Ce poate mișca piețele în continuare Pentru următoarea sesiune, Reuters indică drept potențiali catalizatori: evoluțiile din Orientul Mijlociu și reacția pieței energiei; postări pe rețele sociale ale lui Donald Trump; raportări financiare (Bank of America, Morgan Stanley și J.B. Hunt); date macro: producția industrială, vânzările cu amănuntul și PIB-ul Chinei (T1), inflația din Franța, producția industrială din zona euro, șomajul din India, vânzările cu amănuntul din Brazilia, vânzările din industria prelucrătoare din Canada, ocuparea forței de muncă din Australia; discursuri ale unor oficiali Fed, inclusiv Michael Barr și Michelle Bowman. În ansamblu, direcția imediată a piețelor rămâne legată de două variabile care se pot schimba rapid: semnalele privind detensionarea geopolitică (cu efect direct asupra petrolului și inflației) și tonul băncii centrale americane, într-un moment în care datele despre inflația de bază rămân mixte. [...]
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran , deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters . Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară. Reacția piețelor: acțiuni în revenire, petrolul sub 100 de dolari Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări. Riscul economic rămâne: energie scumpă, presiune pe inflație Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor. Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu. În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize. Ce urmează: sezonul de raportări din SUA, test pentru companii Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni. Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile. [...]
Tensiunile SUA–Iran au împins petrolul în sus, iar Bitcoin a coborât spre 70.600 de dolari , într-o reacție de tip „risk-off” (reducerea expunerii la active riscante) după anunțul Washingtonului privind blocarea Strâmtorii Hormuz , potrivit Cointelegraph . Bitcoin a coborât duminică până la 70.623 de dolari, după ce inițial scăzuse cu 1,9% la 71.686 de dolari, în urma confirmării blocadei de către președintele SUA, Donald Trump , într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, Trump a spus că discuțiile de pace au eșuat deoarece Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, pe care l-a descris drept singurul subiect care „contează cu adevărat”. Pe măsură ce s-au deschis piețele futures din SUA, petrolul a urcat rapid: cotația a crescut cu 9,5% până la 105 dolari pe baril în circa o jumătate de oră de la deschidere, în timp ce Bitcoin era în scădere cu 2,7% în ziua respectivă, la momentul redactării materialului. De ce contează: șoc pe energia globală, volatilitate mai mare pe piețe Disputa SUA–Iran privind controlul Strâmtorii Hormuz — rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol — a produs „disrupții semnificative” pe piețele financiare în ultimele șase săptămâni, cu efecte deosebit de vizibile în piața petrolului. Cointelegraph notează că volatilitatea petrolului a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022. Context: ce a cerut Iranul și ce a transmis Trump În afara încetării focului anunțate marți (menționată de publicație ca reper în negocieri), Iranul ar fi cerut SUA: plata unor reparații de război; deblocarea unor active financiare iraniene înghețate. Trump nu a abordat direct aceste cereri în postarea citată, atribuind blocajul negocierilor refuzului Iranului de a-și încheia programul de arme nucleare. Totodată, el a calificat folosirea minelor în zonă și solicitarea de taxe drept „extorcare mondială” și a ordonat Marinei SUA să blocheze navele care ar plăti Iranului și să distrugă minele, conform materialului. Bitcoin, peste nivelul de la începutul conflictului, dar sensibil la șocuri geopolitice Chiar și cu această corecție, Bitcoin este în creștere cu circa 7,4% până la 71.194 de dolari de la începutul conflictului SUA–Iran, pe 28 februarie, când un atac aerian american l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Cointelegraph. Publicația mai arată că, de la debutul războiului, Bitcoin a depășit ca performanță indicele S&P 500 și aurul, deși a recuperat doar parțial după scăderile de la maximele din octombrie, când ar fi atins 126.080 de dolari. [...]
Prețul petrolului a scăzut puternic, iar bursele au urcat după anunțul președintelui SUA, Donald Trump, privind acceptarea unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul, potrivit CNN . Mișcarea a alimentat speranțele că mai multe petroliere ar putea tranzita în curând Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Cotațiile țițeiului american au coborât cu peste 15% în tranzacțiile de după închiderea pieței, până sub 95 de dolari pe baril, o scădere considerabilă, dar încă peste nivelul de 67,02 dolari pe baril consemnat pe 27 februarie, înainte de începerea războiului. Brent, reperul global, a scăzut cu 13,75%, la 94,68 dolari pe baril. În același timp, contractele futures pe indicii bursieri americani și piețele asiatice au crescut. Dow Jones futures a urcat cu peste 1.000 de puncte (aproximativ 2,2%), S&P 500 futures a avansat cu 2,4%, iar Nasdaq futures cu circa 3%. Miercuri dimineață, indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 4,9% (la ora 10:41 locală), Kospi din Coreea de Sud a câștigat 5,7%, iar Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 2,8%. „Piața a fost nerăbdătoare să primească vești bune, dar rămâne de văzut dacă Strâmtoarea Hormuz se deschide complet”, a declarat Bob McNally, fondator și președinte al Rapidan Energy Group, pentru CNN. Analiștii citați de CNN avertizează că rămân întrebări esențiale: ce se schimbă concret în privința „blocadei efective” a strâmtorii și dacă armistițiul poate duce la un final de durată al conflictului. Iranul a subliniat că încetarea focului este temporară, iar un mesaj citit la postul de stat IRIB a arătat că nu este „sfârșitul războiului”, ci o oprire a focului conform ordinului liderului suprem. Elementele-cheie care au influențat reacția piețelor, conform informațiilor din articol, sunt: armistițiul convenit pentru două săptămâni între SUA (prin anunțul lui Trump) și Iran; miza redeschiderii Strâmtorii Hormuz, coridor critic pentru transportul de petrol; scăderea abruptă a cotațiilor petrolului și creșterea indicilor bursieri, pe fondul așteptărilor investitorilor; incertitudinile privind modul în care va funcționa tranzitul prin strâmtoare și dacă situația revine „la normal”. Trump a spus că acordul depinde de redeschiderea Strâmtorii Hormuz și a anunțat că SUA au primit „o propunere în 10 puncte” din partea Iranului, considerată „o bază viabilă” pentru negocieri. În paralel, Iranul a revendicat o poziție de forță, afirmând că armata sa va „reglementa” trecerea prin strâmtoare, ceea ce i-ar conferi o „poziție economică și geopolitică unică”, potrivit unui comunicat al Secretariatului Consiliului Suprem de Securitate Națională. Contextul rămâne tensionat: războiul din Orientul Mijlociu și închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz au produs, potrivit CNN, cel mai mare șoc de ofertă de petrol „din istorie”, afectând aproximativ 12–15 milioane de barili de țiței pe zi. În acest cadru, analiștii subliniază că efectele pe termen mai lung vor avea nevoie de timp pentru a se contura, inclusiv în funcție de cum va fi aplicat armistițiul și ce se va întâmpla cu tranzitul petrolier prin strâmtoare. [...]
