Știri
Știri

Călin Georgescu a achitat amenda maximă de 200.000 de lei , sancțiune aplicată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru nereguli legate de finanțarea campaniei electorale în care a declarat „zero lei”, potrivit Antena 3 . Plata închide componenta financiară a sancțiunii, dar nu lămurește automat și restul consecințelor administrative sau judiciare ale constatărilor AEP. Ce înseamnă plata amenzii, din perspectiva reglementării Amenda de 200.000 de lei este plafonul maxim pe care AEP îl poate aplica pentru astfel de abateri, iar achitarea ei înseamnă că suma ajunge la bugetul de stat, conform informațiilor publicate și de HotNews, care citează o confirmare din partea conducerii AEP. Dincolo de efectul bugetar, cazul rămâne relevant prin prisma controlului asupra finanțării politice: sancțiunea a fost legată de încălcarea legislației privind finanțarea campaniilor electorale, în contextul în care campania a fost raportată cu venituri și cheltuieli „zero”. Context: controalele AEP și dimensiunea sancțiunilor În aceeași perioadă de controale (2024–2025), AEP a aplicat amenzi de peste 1,6 milioane de lei și a dispus confiscări de peste 19,5 milioane de lei, potrivit informațiilor prezentate de HotNews și Adevărul, pe baza datelor comunicate de instituție și a unui raport Expert Forum. Totodată, în legătură cu campania lui Călin Georgescu, AEP a sesizat Poliția și Parchetul General , conform acelorași surse. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre stadiul acestor demersuri. [...]

APAPR cere actualizarea stimulentelor fiscale pentru pensiile private, pe fondul erodării valorii deducerii fixe : deductibilitatea de 400 de euro pentru contribuțiile la Pilonul 3 și Pilonul 4 „nu mai reprezintă mare lucru” și ar trebui majorată sau recalibrată, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele APAPR, Cristian Pascu. Pascu a argumentat că suma fixă de 400 de euro era, la momentul lansării, un procent „semnificativ” din salariul brut (aproximativ 10%), dar între timp și-a pierdut relevanța. În locul unei valori fixe, APAPR vrea ca discuția să se mute spre o raportare la salariul brut – fie la salariul mediu brut pe economie, fie la venitul fiecărui contributor. Ce schimbări urmărește APAPR în zona pensiilor private Pe lângă creșterea deductibilității, organizația indică și alte direcții de lucru, cu impact asupra funcționării și atractivității sistemului: lărgirea orizontului investițional pentru fondurile de pensii, prin acces la mai multe instrumente și diversificare, având în vedere că sunt investitori pe termen lung; digitalizarea comunicării cu participanții , inclusiv prin interfețe automatizate și posibilitatea ca participantul să comunice online, într-un mediu securizat, cu administratorul; integrarea bazelor de date cu instituții relevante pentru sistemul de pensii, precum CNPP și Direcția Generală de Evidență a Populației, pentru eficientizarea proceselor. Ținta de contribuție la Pilonul 2 și discuția despre impozitul pe dividende Un alt obiectiv menționat de președintele APAPR este creșterea contribuției la Pilonul 2 de la 4,75% la 6% , nivel „asumat” în planul bugetar structural național de dezvoltare pe termen mediu pentru perioada 2025–2031. Pascu a spus că există inițiative în acest sens, dar că rămâne de văzut „când va fi momentul cel mai bun”. Totodată, APAPR susține reducerea impozitului pe dividende pentru fondurile de pensii , pe motiv că actuala taxare nu ar fi în linie cu legislația europeană și principiile OCDE, amintind că a existat o perioadă în care fondurile nu plăteau acest impozit. Declarațiile au fost făcute la „Forumul investitorilor – 2026: Provocările și oportunitățile anului”, eveniment organizat de Ziarul Bursa, la care au participat reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri. [...]