Știri
Știri

Primele zile de la adoptarea monedei euro în Bulgaria au adus un val de tranzacții în numerar și cozi la ghișeele bancare, uneori absurde , informează Știrile PRO TV . Un caz devenit simbolic pentru haosul inițial este cel al unui bărbat care s-a prezentat cu trei canistre pline cu monede de leva pentru a le converti în euro. Petya Dimitrova , președinta Asociației Băncilor din Bulgaria, a confirmat pentru postul bTV că astfel de situații au generat întârzieri în sucursale și au îngreunat fluxul normal de lucru. Totuși, băncile au reușit să proceseze toate solicitările, fără a percepe comisioane pentru schimbul de numerar în primele 6 luni ale tranziției. Tranziția către moneda unică s-a dovedit a fi un test logistic fără precedent. În doar două zile lucrătoare, peste 240.000 de persoane au vizitat sucursalele bancare, fiind manipulate peste 30 de milioane de monede și bancnote , cu o greutate totală estimată la 150 de tone . Pentru a preveni colapsul operațional, băncile au decis ca: tranzacțiile de peste 30.000 leva (aprox. 15.380 euro) să necesite notificare prealabilă cu 3 zile lucrătoare; schimburile de peste 5.000 euro să fie însoțite de o declarație privind originea fondurilor , conform legislației împotriva spălării banilor; în ianuarie, să fie deschise peste 100 de sucursale și sâmbăta, pentru a evita aglomerările. La început, au existat și limitări temporare la retragerile de numerar de la bancomate , dar acestea au fost eliminate. Oficialii încurajează utilizarea plăților digitale ori de câte ori este posibil, pentru a degreva personalul bancar. Deși procesul a fost unul dificil, Dimitrova a subliniat că „sistemul bancar bulgar funcționează eficient, în ciuda presiunii uriașe” . Bulgaria a devenit oficial membră a zonei euro în ianuarie 2026, în timp ce România rămâne în afara acesteia, blocată de criterii fiscale neîndeplinite. [...]

Branduri străine și din Hong Kong își închid magazine din China continentală potrivit South China Morning Post , pe fondul unei noi runde de retrageri care lovește atât comerțul cu amănuntul, cât și piața spațiilor comerciale. Analistul Wang Tianshi, de la LeadLeo Research Institute din Shanghai, pune seria de închideri pe seama unui cumul de factori: modele de afaceri rămase în urmă și schimbări profunde în mediul macroeconomic. În opinia sa, multe branduri din Hong Kong și din străinătate operează încă în logica „vinde pe continent”, nu „creează pentru continent”, în timp ce comercianții locali emergenți se adaptează mai rapid la cererea și obiceiurile de consum. Un exemplu este Lane Crawford , lanț de magazine universale din Hong Kong, care ar urma să își închidă unitatea din Chengdu (provincia Sichuan) după 28 februarie. Potrivit analistului, există o nepotrivire de fond între modelul său de poziționare premium și stilul de viață al consumatorilor din China continentală, aflat într-o schimbare accelerată. Și Ikea a anunțat săptămâna trecută că șapte magazine din China continentală își vor înceta activitatea din 2 februarie, compania urmând să își mute accentul către deschiderea a peste 10 unități de format mic în următorii doi ani. Separat, producătorul german de lenjerie Triumph Group International își închisese, până la 31 decembrie, toate magazinele fizice de pe continent. [...]