Știri
Știri

O dronă navală a Marinei SUA a recuperat pentru prima dată militari americani , într-o operațiune de salvare după prăbușirea în mare a unui elicopter AH-64 Apache , potrivit G4Media . Incidentul, petrecut în largul coastelor Omanului, evidențiază trecerea de la roluri de supraveghere la utilizări operaționale directe ale sistemelor fără pilot în misiuni critice. Cei doi membri ai echipajului au fost găsiți și salvați de o dronă navală, într-o intervenție descrisă ca premieră. Președintele SUA, Donald Trump, a transmis marți dimineață că piloții „sunt bine” și în siguranță. Ce se știe despre incident și salvare Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de Orientul Mijlociu, a precizat că elicopterul AH-64 Apache s-a prăbușit în mare în apropiere de Oman, în timpul unei misiuni de patrulare maritimă. Cauza prăbușirii nu a fost comunicată. Potrivit CENTCOM, salvarea a fost realizată cu o dronă al cărei model nu a fost precizat, iar cei doi militari au fost recuperați la aproximativ două ore după prăbușire. Comandamentul a indicat că aceștia sunt „în stare stabilă”, o formulare mai rezervată decât cea folosită de președintele american. Context operațional: integrarea dronelor în misiuni maritime CENTCOM a indicat că în Flota a 5-a a SUA funcționează Task Force 59 , o structură dedicată integrării sistemelor fără pilot și a inteligenței artificiale în operațiunile maritime curente. În acest cadru, utilizarea unei drone pentru o misiune de căutare și salvare sugerează extinderea practică a acestor capabilități dincolo de misiunile de monitorizare. În regiune, între SUA și Iran este în vigoare din aprilie un armistițiu, descris ca fiind marcat de ciocniri periodice și atacuri iraniene cu drone și rachete împotriva aliaților Statelor Unite. [...]

Comenzile pentru supertancuri petroliere au urcat la un maxim al ultimilor 18 ani , pe fondul tarifelor explodate după izbucnirea războiului din Iran, dar și al presiunii de reînnoire a flotei, potrivit Economica . Miza economică este dublă: armatorii capitalizează pe câștiguri pe termen scurt, însă o eventuală prelungire a perturbărilor poate întoarce piața împotriva lor. Datele Clarkson Research Services Ltd . arată că, la nivel global, sunt comandate 262 de supertancuri (VLCC – nave foarte mari pentru țiței), fiecare cu o capacitate de două milioane de barili. Potrivit Agerpres, acest volum depășește precedentul maxim istoric atins în octombrie 2008. Tarifele au sărit, dar blocajele pot eroda câștigurile Piața a fost „perturbată” de războiul din Iran, însă a și profitat: tarifele s-au dublat față de nivelurile de dinaintea conflictului și, uneori, au ajuns la maxime istorice de câteva sute de mii de dolari pe zi, pe fondul întreruperilor. În același timp, blocarea Strâmtorii Ormuz a redus drastic livrările de petrol, ceea ce, dacă persistă, poate afecta în timp câștigurile, mai ales dacă tensiunile se traduc într-o scădere a cererii de petrol pe termen lung. „Este temporar mai bine” decât în 2004-2008, atunci când piaţa a explodat. „Dar dacă continuă, va fi rău pentru petroliere” Declarația îi aparține lui George Economou, fondator al TMS Group, făcută la forumul Posidonia de la Atena. Efect de avuție în sector și scumpiri puternice la navele second-hand Pe bursă, sectorul a reacționat rapid: capitalizarea de piață a 15 dintre cele mai mari companii deținătoare de tancuri petroliere a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) de la debutul războiului din Iran, față de „abia la jumătate” la începutul anului, potrivit datelor citate. În paralel, s-au scumpit și petrolierele la mâna a doua. Conform Clarkson, un petrolier vechi de 10 ani costă în prezent aproximativ 115 milioane de dolari (aprox. 529 miliarde lei), cel mai ridicat preț înregistrat după 2008. De ce se comandă atât de multe nave noi În explicațiile invocate de proprietari apar două elemente: numărul mare de petroliere vizate de sancțiuni, care reduce oferta „utilizabilă” pe anumite rute; îmbătrânirea flotei: vârsta medie a flotei de supertancuri a ajuns la cel mai ridicat nivel de după 1998, ceea ce crește nevoia de înnoire. Tendința nu e izolată: la nivelul întregii industrii navale, comenzile de nave sunt la maximumul ultimilor 14 ani. „Cel mai mare risc cu care se confruntă transportul maritim în acest moment îl reprezintă proprietarii de nave bogaţi” Afirmația este atribuită lui George Youroukos, președintele executiv al companiei de containere Global Ship Lease. În acest context, Economica notează și cazul unui armator sud-coreean care, cu sprijinul MSC Mediterranean Shipping Company SA, a cumpărat în ultimele luni petroliere la prețuri foarte ridicate, tranzacții care au lăsat unor vânzători flote mai mici, dar mai mult capital, reinvestit ulterior în nave noi. [...]