Știri
Știri

Deficitul de cont curent a ajuns la 30,1 miliarde euro în 2025 , potrivit Băncii Naționale a României , care a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanța de plăți și datoria externă aferente lunii decembrie 2025. Nivelul este peste cel din 2024, când deficitul a fost de 28,9 miliarde euro, ceea ce indică o adâncire a dezechilibrului extern. În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent a înregistrat un deficit de 30.127 milioane euro. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea deficitului la veniturile primare și de reducerea excedentului la veniturile secundare. În schimb, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane euro, iar excedentul serviciilor a crescut cu 369 milioane euro. Structura principalelor componente (mil. euro): Bunuri: deficit de 32.329, în ușoară ameliorare Servicii: excedent de 12.086, în creștere Venituri primare: deficit de 10.174, în creștere semnificativă Venituri secundare: excedent de 290, în scădere Investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 8.153 milioane euro, peste nivelul de 5.602 milioane euro din 2024. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 6.185 milioane euro, iar creditele intragrup 1.968 milioane euro. Datoria externă totală a crescut în 2025 cu 23.837 milioane euro, până la 227.347 milioane euro. Din total: Termen lung: 179.431 milioane euro (78,9% din total), +14,8% Termen scurt: 47.916 milioane euro (21,1% din total), +1,6% Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 17,2%, față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale a urcat la 6 luni, de la 5,7 luni anterior. Totodată, rezervele valutare au acoperit 104,8% din datoria externă pe termen scurt la finalul anului 2025. [...]

Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat , potrivit Digi24 . Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern. Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma. Promisiunea lui Bolojan și argumentul „reorganizării deja făcute” Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală. „Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.” Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice). De ce contează: OUG-ul de reducere a cheltuielilor și riscul de blocaj politic Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții. Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică. Ce urmează: discuție în Coaliție și calendarul ordonanței Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect. În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor. [...]