Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O vulnerabilitate de tip „remote code execution” descoperită în Notepad arată riscurile adăugării funcțiilor AI în aplicații de bază, potrivit unei analize publicate de Futurism. Defecțiunea a fost identificată de cercetătorii din colectivul vx-underground și a fost ulterior confirmată de Microsoft.
Problema afectează versiunea modernizată a aplicației Notepad din Windows 11, care a primit recent funcții suplimentare, inclusiv suport pentru Markdown și integrare AI. Conform documentației Microsoft, vulnerabilitatea (CVE-2026-20841) este cauzată de o „neutralizare incorectă a elementelor speciale utilizate într-o comandă”, ceea ce permite executarea de cod la distanță printr-un fișier deschis în aplicație.
Concret, un atacator ar putea convinge utilizatorul să deschidă un fișier Markdown care conține un link malițios. Odată accesat, acesta ar putea declanșa lansarea unor protocoale neverificate și executarea de fișiere de la distanță.
Caracteristicile vulnerabilității pot fi sintetizate astfel:
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Tip vulnerabilitate | Remote Code Execution (RCE) |
| Cauză | Command injection |
| Context | Deschiderea unui fișier Markdown cu link malițios |
| Status | Remediată în actualizările lunare de securitate |
Deși problema a fost remediată prin patch-urile de securitate recente, cazul readuce în discuție strategia Microsoft de a integra masiv funcții AI în sistemul de operare. CEO-ul Satya Nadella a declarat anterior că Windows va deveni un „agentic OS”, iar o parte semnificativă din codul companiei este deja generată de inteligență artificială.
Criticii susțin însă că extinderea funcționalităților în aplicații simple a generat riscuri inutile. Cercetătorii vx-underground au afirmat că „editorii de text nu au nevoie de funcționalitate de rețea”, sugerând că transformarea Notepad într-un instrument conectat la internet creează suprafețe suplimentare de atac.
Cazul Notepad nu este singular. În ultimul an, Microsoft s-a confruntat cu mai multe probleme legate de integrarea AI în Windows 11, inclusiv controverse privind funcția „Recall”, care realiza capturi de ecran automate și a fost criticată pentru riscurile majore de confidențialitate.
În plus, rata de adopție a Windows 11 rămâne sub așteptări, sute de milioane de utilizatori continuând să utilizeze Windows 10. Printre motivele invocate se numără:
Vulnerabilitatea din Notepad ilustrează o dilemă mai amplă din industria tehnologică: echilibrul dintre inovație și securitate. Extinderea capabilităților AI în aplicații fundamentale poate aduce funcții suplimentare, dar introduce și riscuri noi, mai ales atunci când acestea implică conectivitate la rețea și procesare automată a conținutului.
Pentru moment, Microsoft susține că problema a fost corectată, însă episodul ridică semne de întrebare privind direcția în care evoluează ecosistemul Windows.
Recomandate
Microsoft își extinde instrumentele interne de securitate cu modele AI ale Anthropic , într-o mișcare care mută inteligența artificială mai aproape de „linia de producție” a software-ului, acolo unde sunt depistate și corectate vulnerabilitățile înainte ca produsele să ajungă la utilizatori, potrivit Profit . Compania a anunțat că va integra modele avansate de inteligență artificială, inclusiv Claude Mythos Preview , dezvoltat de Anthropic, în propriul program de dezvoltare securizată a software-ului. Ce se schimbă operațional: AI intră în Security Development Lifecycle Modelele vor fi incluse în Security Development Lifecycle (SDL) – sistemul intern al Microsoft folosit pentru identificarea vulnerabilităților și remedierea lor încă din fazele incipiente ale dezvoltării produselor. În practică, integrarea vizează întărirea proceselor de securitate „din proiectare”, nu doar reacția după apariția incidentelor. Profit nu oferă detalii suplimentare despre calendarul implementării, aria exactă de produse vizată sau modul în care vor fi folosite modelele în fluxurile de lucru ale echipelor de dezvoltare. [...]
Autoritățile chineze cer companiilor să-și întărească rapid controalele pe hardware, software, date și personal , după ce au prezentat cazuri de scurgeri interne și furt de date care, în viziunea Beijingului, pot afecta direct securitatea economică și dezvoltarea industrială. Potrivit Global Times , Ministerul Securității de Stat (MSS) a făcut publice mai multe incidente și a cerut construirea unui „sistem științific și eficient” de protecție a lanțurilor industriale și de aprovizionare. MSS susține că resursele, progresul tehnologic și fluxurile de date sunt integrate în infrastructura de bază a acestor lanțuri, iar vulnerabilitățile punctuale sau reacțiile doar după producerea incidentelor „nu mai sunt suficiente” într-un mediu de securitate pe care îl descrie drept tot mai sever și complex. Cazurile prezentate: pământuri rare , semiconductori și furt masiv de date Într-un caz, o companie străină din sectorul metalelor neferoase ar fi folosit un angajat chinez (cu numele de familie Ye) pentru a mitui un director adjunct al unei companii locale de pământuri rare (cu numele de familie Cheng). MSS afirmă că acesta din urmă a încălcat reglementările și a furnizat ilegal „șapte elemente” de secrete de stat clasificate, inclusiv informații despre categorii, cantități și prețuri ale rezervelor de pământuri rare ale Chinei. Cei doi au fost sancționați conform legii, potrivit ministerului. Un al doilea caz vizează un fost inginer al unei companii chineze de semiconductori (cu numele de familie Zhang), care ar fi încălcat obligațiile de confidențialitate după plecarea din firmă și ar fi furnizat ilegal unei organizații străine procese de producție esențiale și alte secrete comerciale. Al treilea caz descrie o companie internă care ar fi folosit mijloace tehnice pentru a se „încorpora” în sistemul unei platforme de comerț electronic, furând peste un milion de înregistrări de date de afaceri pe zi și obținând ilegal profituri de „zeci de milioane de yuani”. MSS afirmă că persoanele implicate au fost pedepsite sever conform legii. Ce măsuri cere MSS: control mai strict pe furnizori, acces și date Pe baza acestor exemple, ministerul cere companiilor să ridice nivelul de protecție pe patru direcții, cu accent pe prevenție și trasabilitate: Hardware : control mai strict al accesului la cipuri, servere și echipamente de control industrial; verificarea furnizorilor și trasabilitate; inspecții pentru eliminarea echipamentelor considerate cu risc; mecanisme dinamice de administrare a accesului furnizorilor, pentru a preveni instalarea de dispozitive de supraveghere sau firmware (software de bază al echipamentului) preinstalat cu funcții malițioase ori de spionaj. Software : supraveghere mai puternică a software-ului, a componentelor „open-source” (cod sursă deschis) și a serviciilor cloud; audit de cod și verificări de vulnerabilități pentru a preveni cod malițios și „uși din spate” (backdoor). Date, tehnologii și secrete comerciale : administrare pe întreg ciclul de viață; acces pe principiul „celui mai mic privilegiu” (fiecare utilizator primește strict drepturile necesare); criptare de la un capăt la altul; evaluări de securitate pentru transferuri transfrontaliere de date, pentru a preveni furtul, alterarea sau transferul ilegal în afara țării. Personal și colaborări : atribuirea explicită a responsabilităților de contraspionaj; verificări de antecedente și instruire de confidențialitate pentru posturi-cheie; interdicția de a gestiona informații clasificate pe dispozitive neclasificate; reguli mai stricte pentru cooperări cu componentă externă, externalizări și subcontractări. De ce contează pentru companii: securitatea devine cerință operațională, nu doar IT Mesajul MSS mută accentul de la incidente izolate la riscuri sistemice în lanțurile industriale și de aprovizionare , tratând hardware-ul, software-ul, datele și personalul ca părți ale aceleiași suprafețe de atac. În practică, recomandările indică așteptări de controale mai dure asupra furnizorilor, accesului la infrastructură și guvernanței datelor, mai ales în domenii sensibile precum mineralele critice și semiconductori. MSS mai afirmă că agenții străine de spionaj și informații și-ar fi intensificat în ultimii ani eforturile „ascunse, specializate și sistematice” de infiltrare, perturbare și furt de informații sensibile din lanțurile industriale și de aprovizionare ale Chinei, ceea ce ar reprezenta o amenințare serioasă pentru securitatea economică, tehnologică și a datelor. [...]
Anthropic investighează o breșă de acces la modelul Claude Mythos , după ce un număr mic de utilizatori neautorizați ar fi reușit să intre în mediul de testare al modelului, potrivit IT Home . Incidentul este relevant din perspectivă de securitate cibernetică deoarece Mythos este descris chiar de companie ca având capabilități puternice de atac, iar accesul ar fi fost obținut în afara canalelor aprobate. Ce s-a întâmplat și de ce contează Publicația notează că Bloomberg a relatat pe 21 aprilie că „câțiva” utilizatori fără autorizare au accesat Claude Mythos, iar Anthropic a confirmat ulterior că investighează. Modelul Mythos ar fi fost lansat pe 7 aprilie, iar Anthropic ar fi spus anterior că acesta poate identifica și exploata vulnerabilități în sisteme de operare și browsere populare. Din acest motiv, compania ar fi limitat testarea la un număr redus de firme aprobate (inclusiv Apple și Amazon), printr-un program numit „ Glasswing ”, folosit pentru identificarea vulnerabilităților din sisteme. Ce spune Anthropic despre vectorul de acces Un purtător de cuvânt al Anthropic a confirmat că firma investighează raportări privind accesul neautorizat la „Claude Mythos Preview” printr-un mediu al unui furnizor terț. Conform informațiilor citate, Anthropic afirmă că: nu există indicii că activitatea neautorizată ar fi afectat sistemele proprii ale companiei; a fost identificată totuși „calea” (vectorul) prin care s-a realizat accesul. Cum ar fi fost ocolite restricțiile IT Home mai scrie că incidentul ar fi avut loc în aceeași zi în care Anthropic a anunțat planul de testare limitată. Grupul implicat ar proveni dintr-un canal de Discord axat pe găsirea unor modele AI nelansate și ar fi „ghicit” locația online a modelului pe baza tiparelor folosite de Anthropic la modele anterioare, reușind astfel să ocolească protecțiile. Potrivit relatării, grupul a furnizat presei capturi de ecran și o demonstrație, susținând că a folosit instrumentul timp de câteva săptămâni. Membrii ar fi afirmat că scopul a fost testarea modelului, nu producerea de pagube, și că au evitat solicitări legate de atacuri cibernetice pentru a nu declanșa alerte, limitându-se la sarcini cu risc redus (de exemplu, construirea unui site simplu). Ce urmează În acest moment, informațiile disponibile indică o investigație în curs și un vector de acces confirmat, fără efecte raportate asupra sistemelor interne Anthropic. Nu sunt oferite detalii despre amploarea accesului, identitatea utilizatorilor sau măsuri corective deja aplicate, dincolo de faptul că incidentul este investigat. [...]
O campanie globală de „smishing” (înșelătorii prin SMS) care se dă drept taxe de drum, amenzi sau parcări a generat peste 79.000 de mesaje frauduloase și zeci de mii de linkuri malițioase, crescând riscul de pierderi financiare și compromitere a conturilor bancare , potrivit unei analize Bitdefender care urmărește fenomenul din decembrie 2025 și arată că atacurile erau încă active în aprilie 2026. Cercetătorii Bitdefender Labs spun că escrocii trimit „zeci de mii” de SMS-uri în 12 țări, impersonând autorități de transport, operatori de taxare și servicii de parcare. Ținta este aceeași: să convingă destinatarii să plătească o „datorie” inexistentă, să ofere date sensibile (inclusiv date de card și, în unele cazuri, credențiale bancare) sau să instaleze aplicații spion. De ce contează pentru utilizatori și companii Dincolo de plata unei „amenzi” false, analiza indică un risc operațional mai mare: unele variante duc la furt de credențiale și, în anumite regiuni, la instalare de malware (software malițios) pe telefon. Bitdefender descrie o infrastructură care se adaptează rapid, cu generare accelerată de domenii (site-uri noi), falsificarea identității expeditorului (sender-ID spoofing) și tehnici de evitare orientate către sistemele de operare mobile. În total, Bitdefender afirmă că a detectat: peste 79.000 de mesaje frauduloase, în peste 40 de campanii distincte de înșelătorii prin SMS; peste 29.200 de variante unice de mesaje; peste 31.900 de URL-uri diferite distribuite prin aceste SMS-uri. Cercetătorii precizează că, deși activitatea este „răspândită și coordonată”, nu atribuie campaniile unui actor sau grup anume și nu există, în acest stadiu, o legătură confirmată care să le unească dincolo de tema comună (taxe/amenzi/parcări) și de similaritățile de tactică și livrare. Cum funcționează schema: presiune, link și pagini de plată false Mesajele sunt construite pentru a crea urgență: destinatarii sunt anunțați că au o taxă neplătită, o amendă sau o „contravenție” și li se impune un termen scurt de plată, de regulă între 24 și 72 de ore. În multe cazuri apar amenințări cu costuri suplimentare, suspendarea permisului, acțiuni legale sau alte consecințe, iar utilizatorul este împins să apese un link pentru „rezolvare”. Linkul duce la un site fraudulos care imită portaluri oficiale. Acolo, victimele pot fi convinse să introducă date personale și financiare. În unele regiuni, în loc de o pagină de plată, utilizatorii ajung la descărcări de malware. Exemple de evoluție pe piețe: de la „amenzi” la furt bancar și malware Bitdefender detaliază mai multe variante, cu particularități locale: SUA : cea mai mare campanie urmărită, cu 17 campanii distincte; mesajele se dau drept DMVs (autorități de înmatriculare) și sisteme de taxare precum E‑ZPass, SunPass sau FastTrak. Analiza menționează și folosirea de nume de expeditor falsificate și livrare prin „short codes” (coduri scurte) pentru a părea mai credibile. Canada : în special în British Columbia, schema pornește de la o „amendă de parcare”, dar include o a doua etapă care vizează credențiale Interac e‑Transfer, ceea ce poate duce la compromiterea mai amplă a conturilor bancare. Australia : impersonarea operatorului Linkt, cu peste 2.200 de URL-uri scurtate folosite pentru a ascunde destinația reală; numele expeditorului poate face ca mesajul să apară în același fir de conversație cu notificări legitime, pe unele dispozitive. India : o componentă distinctă, în care mesajele pot livra malware (APK Android) mascat ca notificare de amendă; scopul depășește colectarea datelor de plată și urmărește instalarea de aplicații malițioase. Tehnici observate pe mobil: „Reply Y”, caractere similare și domenii care se schimbă rapid Printre metodele folosite pentru a crește rata de accesare a linkurilor, Bitdefender menționează: solicitarea de a răspunde cu „Y” înainte de accesarea linkului (o tehnică ce poate ocoli anumite blocaje, inclusiv pe iOS); folosirea de caractere chirilice care arată similar cu litere latine pentru a evita filtrele anti-spam bazate pe cuvinte-cheie; domenii care includ termeni precum „gov” sau „official”, deși nu sunt site-uri legitime; linkuri scurtate și înlocuirea frecventă a domeniilor pentru a rămâne active chiar după blocarea unor adrese. Componenta de malware: control de la distanță și exfiltrare de date În cazurile în care utilizatorii instalează aplicații malițioase, Bitdefender descrie un lanț de atac care poate include: colectare de informații despre dispozitiv (ID, versiune Android, IP, operator, baterie); acces și monitorizare SMS, inclusiv filtrare după cuvinte-cheie financiare; persistență (rulare continuă) prin servicii active, astfel încât să funcționeze și după repornirea telefonului. Pentru comunicare și control, analiza indică o infrastructură duală: Telegram , folosit pentru trimiterea datelor furate către atacatori prin Telegram Bot API ; Firebase Realtime Database , folosit ca panou de comandă și control, inclusiv pentru redirecționarea SMS-urilor, trimiterea de mesaje din numărul victimei și activarea/dezactivarea redirecționării apelurilor. Ce pot face utilizatorii: verificarea linkurilor și raportarea tentativelor Bitdefender recomandă prudență la SMS-urile care cer plăți rapide și accesarea linkurilor din mesaje nesolicitate. Pentru verificarea adreselor, compania indică instrumente proprii precum Bitdefender Link Checker și asistentul anti-înșelătorii Bitdefender Scamio . Pentru protecție pe Android, este menționată soluția Bitdefender Mobile Security . Context suplimentar despre tendințe este disponibil și în Scam Radar . Bitdefender nu indică o dată de încheiere a campaniilor și notează că acestea erau încă active în aprilie 2026, pe fondul capacității atacatorilor de a schimba rapid domeniile și metodele de livrare. [...]
Descoperirea unei camere camuflate într-un nod feroviar folosit de NATO ridică riscuri operaționale de securitate pentru transporturile militare și poate forța operatorii de infrastructură să își întărească rapid controalele anti-sabotaj și anti-spionaj în puncte critice, potrivit G4Media . Un angajat al companiei feroviare germane Deutsche Bahn a găsit pe 29 septembrie o cameră „suspectă” în gara Minden (Renania de Nord–Westfalia), aproape întâmplător, informație atribuită de G4Media postului Rador Radio România. Dispozitivul era acoperit cu autocolante Deutsche Bahn, însă compania a susținut că nu a instalat niciodată acel tip de cameră în locație. De ce contează: infrastructură feroviară cu rol militar Ancheta deschisă după descoperire ar fi confirmat că dispozitivul fusese montat astfel încât să filmeze triajul din Minden, descris ca spațiu unde sunt depozitate mijloace de transport ale armatei germane ( Bundeswehr ). În zonă este staționat și Batalionul 130, o unitate germano-britanică NATO, prezentată ca esențială deoarece ar fi singura echipată cu sistemul de poduri M3, utilizat pentru traversarea râurilor în operațiuni. Ce s-a găsit în dispozitiv și ce indică ancheta În interiorul camerei ar fi fost descoperită o cartelă SIM, care ar fi permis vedere nocturnă și transmiterea în direct a înregistrărilor video. Materialul notează că incidente similare au fost observate în Polonia, însă o descoperire „de o asemenea amploare” nu mai fusese raportată anterior în Germania. Marți, poliția a percheziționat locuința unui cetățean lituanian, indicat drept principal suspect. Potrivit sursei, bărbatul „ar putea avea legături cu Rusia”, care ar putea beneficia de astfel de informații de spionaj; această legătură este prezentată ca suspiciune, nu ca fapt confirmat. Informațiile sunt atribuite de G4Media publicației LA LIBRE BELGIQUE, prin Rador Radio România (traducerea: Gabriela Sîrbu). [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a modului în care platformele trebuie să gestioneze hărțuirea online a minorilor , prin clarificări de aplicare a Actului pentru Servicii Digitale (DSA) și printr-o soluție de verificare a vârstei, menită să facă raportarea abuzurilor mai simplă și mai eficientă, potrivit Agerpres . Într-o dezbatere la Parlamentul European, comisarul european Glenn Micallef (Echitate între generații, Tineret, Cultură și Sport) a spus că „trebuie să fie mai ușor să raportezi, decât să hărțuiești oameni online” și că raportarea „trebuie să aibă un impact”, subliniind că executivul UE vrea să folosească mai ferm instrumentele deja existente. DSA, instrumentul central și presiune pe platforme Micallef a indicat DSA drept „legislația călăuzitoare” pentru protecția copiilor online, printr-o abordare de siguranță „by default” (siguranță setată implicit). El a susținut că „Comisia a acționat prompt și fără ezitare” în aplicarea regulilor, menționând cazuri precum TikTok, Grok și, „mai recent”, Meta. Mesajul de fond pentru companii este unul de reglementare și conformare: Bruxelles-ul nu se limitează la principii, ci urmărește implementare și intervenții concrete atunci când consideră că platformele nu își respectă obligațiile. Verificarea vârstei și un calendar „înainte de vară” Comisarul a mai spus că instituțiile UE vor să ofere „claritate” privind obligațiile din lege și a anunțat dezvoltarea unui proiect de soluție de verificare a vârstei, descris ca fiind construit pe standarde ridicate de protecție a vieții private și a datelor. Potrivit acestuia, Colegiul Comisarilor a adoptat marți o recomandare care „deschide drumul” pentru ca soluția să fie accesibilă tuturor cetățenilor europeni pe dispozitivele lor. Separat, președinta Comisiei Europene a convocat un panel de experți pe siguranța copiilor online (educație, medical, tehnologic), cu participarea tinerilor, copiilor și părinților, iar recomandările sunt așteptate „înainte de această vară”. Planul UE împotriva hărțuirii cibernetice: trei piloni Micallef a invocat și planul de acțiune dedicat hărțuirii cibernetice („Stronger together, safer online”), care include pentru prima dată o definiție comună a fenomenului. Planul este structurat pe trei direcții: Protecție : folosirea legislației existente și analizarea unor ajustări viitoare, inclusiv evaluarea liniilor directoare ale DSA (art. 28) și a mecanismului „avertizorilor de încredere”; hărțuirea cibernetică ar urma să fie luată în calcul și în evaluarea în curs a Directivei privind serviciile media audiovizuale. Prevenție : mai multă alfabetizare digitală, inclusiv prin parteneriate cu inițiative precum „centre de internet mai sigure” și „un internet mai bun pentru platformele copiilor”. Împuternicirea victimelor : simplificarea raportării și creșterea efectelor practice ale sesizărilor, „pentru moment” prin instrumente existente, cu măsuri implementate atât de Comisie, cât și împreună cu statele membre. În dezbatere, Micallef a argumentat urgența intervenției și printr-un indicator: „un sfert dintre copiii dintre 12 și 17 ani” ar fi trecut prin hărțuire online. Discuția despre criminalizare, încă deschisă politic În plen au existat și poziții divergente privind pașii următori: unii eurodeputați au cerut criminalizarea hărțuirii cibernetice la nivelul întregii UE, în timp ce alții au susținut că nu sunt necesare noi directive și că prioritatea ar trebui să fie aplicarea legislației existente, cu responsabilități și la nivelul familiilor. Pentru companiile de tehnologie și platformele online, miza imediată rămâne una de conformare: UE își leagă agenda de siguranță a minorilor de aplicarea DSA și de instrumente operaționale (precum verificarea vârstei) care pot schimba modul de acces și de raportare în serviciile digitale. [...]
