Știri din categoria Apărare

Liderii europeni pregătesc un „pilon european” în NATO – semnal de distanțare față de dependența de SUA

16 februarie 2026, 11:02

Lideri europeni discutând despre securitatea și apărarea în contextul tensiunilor internaționale.

Liderii europeni discută reducerea dependenței de apărarea SUA și crearea unui nou cadru de securitate, în contextul tensiunilor transatlantice și al războiului din Ucraina, potrivit Reuters. Declarațiile au fost făcute la Conferința de Securitate de la München, unde președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au pledat pentru consolidarea autonomiei strategice a Europei.

Ursula von der Leyen a vorbit despre un „moment de cotitură”, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și al îndoielilor crescânde privind angajamentul Washingtonului față de apărarea europeană. Deși secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj mai conciliant, diferențele privind Rusia, Ucraina și rolul NATO rămân vizibile.

Un „pilon european” în NATO

Merz, Macron și premierul britanic Keir Starmer au susținut ideea întăririi unui „pilon european” în cadrul NATO. Obiectivul este ca statele europene să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea convențională, în timp ce SUA ar menține umbrela nucleară și angajamentele din tratatul alianței.

Merz a declarat că Germania a început discuții confidențiale cu Franța privind o posibilă descurajare nucleară europeană, subliniind că Berlinul rămâne în cadrul partajării nucleare din NATO. Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene, după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.

Creșterea cheltuielilor și proiecte comune

Statele europene și-au majorat semnificativ bugetele pentru apărare. Membrii NATO au convenit recent creșterea cheltuielilor de bază la 3,5% din PIB, plus încă 1,5% pentru investiții conexe securității. Cheltuielile europene au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina.

Au fost lansate și inițiative comune, precum proiectul pentru dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune și colaborări în domeniul apărării antirachetă și al munițiilor aeriene.

Obstacole și divergențe

Totuși, proiectele majore, precum viitorul avion de luptă franco-germano-spaniol, întâmpină dificultăți din cauza disputelor industriale și politice. Există și divergențe privind regulile „cumpărați european”, Franța susținând limitarea proiectelor la companii din UE, în timp ce Germania și alte state preferă o abordare mai deschisă.

Macron a afirmat că Europa trebuie să devină o „putere geopolitică” și să își restructureze arhitectura de securitate, considerată depășită și construită pe logica Războiului Rece. Merz a avertizat că vechea ordine internațională „nu mai există în forma sa anterioară” și a cerut refacerea încrederii transatlantice.

În paralel, un sondaj YouGov arată că percepția favorabilă față de SUA în Europa a atins un minim istoric, pe fondul tensiunilor comerciale și geopolitice.

Deși liderii europeni insistă că NATO rămâne fundamentală, direcția este clară: Europa caută să își consolideze capacitățile proprii pentru a face față amenințărilor, indiferent de evoluția politicii interne americane.

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăxchg.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Submarin rusesc navigând pe Marea Neagră, cu orașul în fundal.

Apărare15 feb. 2026

Dispariția submarinelor rusești evidențiază un risc naval neobișnuit pentru Rusia - element cheie în dinamica războiului din Ucraina

Submarinele rusești au dispărut aproape complet din Marea Neagră , pe fondul vulnerabilităților tot mai mari la atacuri în timpul întreținerii, potrivit Digi24 , care citează declarațiile Marinei ucrainene preluate de RBC Ukraine . Dmitro Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, susține că această „dispariție” nu este doar o schimbare de tactică, ci un „risc” pentru Moscova, în condițiile în care submarinele au fost, în ultimii doi ani, platforme-cheie pentru lansarea rachetelor de croazieră asupra Ucrainei. Explicația invocată ține de natura operațiunilor: submarinele sunt greu de detectat în larg, însă au nevoie de întreținere tehnică regulată în docuri sau la cheiuri, momente în care devin ținte. Pletenchuk indică drept exemplu pierderea submarinului Rostov-on-Don (proiectul 636 Varshavyanka) în Crimeea, despre care afirmă că a fost distrus de aviația ucraineană, precum și pierderea unui alt submarin similar la Novorossiysk. „Un submarin este un mecanism complex care necesită condiții adecvate de funcționare și întreținere. Și orice întreținere reprezintă acum un risc”, a remarcat purtătorul de cuvânt. În prezent, potrivit Marinei ucrainene, Flota Rusă din Marea Neagră ar mai avea doar două submarine capabile să transporte rachete de croazieră, în timp ce un al treilea, din proiectul Paltus, nu ar fi adaptat pentru utilizarea rachetelor Kalibr. În această logică, Moscova ar fi interesată să „conserve” resursa rămasă, ceea ce ar contribui la scăderea ritmului de operare al submarinelor, deși Pletenchuk subliniază că acesta „poate fi doar unul dintre motive”. Pe fondul reducerii prezenței submarinelor, Marina ucraineană afirmă că Rusia folosește mai des nave de suprafață pentru lansări : trei nave mici de rachete din proiectul Buyan (cu câte opt lansatoare fiecare) și fregatele Admiral Essen și Admiral Makarov. Totodată, Ucraina susține că lansările de rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră sunt limitate din cauza dificultăților tehnice și a condițiilor meteo nefavorabile, iar eficacitatea acestor rachete ar fi scăzut față de începutul invaziei pe scară largă. Un episod relevant pentru „dispariția” submarinelor din zonă este atacul din decembrie 2025 asupra unui submarin rus în portul Novorossiysk , pe care partea ucraineană îl descrie drept o premieră: drone subacvatice „Sub Sea Baby” ar fi provocat avarii critice unui submarin din clasa 636.3 Varshavyanka, scoțându-l practic din funcțiune. În același context, Pletenchuk afirmă că portul Novorossiysk rămâne periculos pentru navele rusești, deoarece forțele ucrainene le pot lovi și acolo, iar pregătirea unei astfel de operațiuni ar fi fost „complexă și multistratificată”. [...]

Submarine nucleare australiene navigând în apele din Indo-Pacific.

Apărare15 feb. 2026

Program militar de amploare în Indo-Pacific - Australia își dezvoltă capacitățile navale nucleare

Australia alocă 18 miliarde de euro pentru un șantier naval de submarine nucleare , în cadrul pactului de securitate Aukus semnat cu SUA și Regatul Unit, potrivit Le Figaro . Anunțul a fost făcut duminică de premierul Anthony Albanese și marchează o etapă majoră în consolidarea capacităților militare australiene în regiunea Indo-Pacific. Guvernul de la Canberra a aprobat o primă tranșă de 3,9 miliarde de dolari australieni, echivalentul a aproximativ 2,4 miliarde de euro, pentru demararea construcției șantierului destinat submarinelor cu propulsie nucleară, echipate cu armament convențional. Pe termen lung, investiția totală în infrastructură este estimată la 30 de miliarde de dolari australieni, adică circa 18 miliarde de euro. Miza strategică Proiectul face parte din acordul Aukus, încheiat în 2021, cu scopul declarat de a limita influența Chinei în Pacific. Înțelegerea a determinat Australia să renunțe la un contract major cu Franța pentru submarine convenționale, generând atunci un conflict diplomatic. Pe lângă construirea șantierului naval, Australia va: achiziționa submarine americane de ultimă generație, începând cu 2032; dezvolta în comun tehnologii militare avansate; dobândi expertiza necesară pentru a produce, în viitor, propriile submarine. Costul total al programului, incluzând achiziția flotei și dezvoltarea tehnologică, ar putea ajunge la aproximativ 200 de miliarde de euro în următorii 30 de ani, potrivit estimărilor oficiale. Investiția reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative de apărare din istoria Australiei și reflectă repoziționarea strategică a țării într-un context regional marcat de tensiuni tot mai accentuate. [...]

Oana Țoiu discută despre apărarea NATO la Conferința de Securitate de la Munchen.

Apărare14 feb. 2026

Oana Țoiu cere la Munchen folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO - mesaj către industria de profil

Ministrul de Externe Oana Țoiu cere folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO , mesaj transmis la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES . Tema, cu miză directă pentru bugetele de apărare și pentru industria de profil, vizează alinierea instrumentelor financiare europene la nevoile operaționale ale Alianței, într-un moment în care presiunea pe capacități și pe ritmul de înzestrare crește pe Flancul Estic. Conform relatării, Țoiu a deschis o sesiune de lucru dedicată „implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, alături de generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al forțelor americane din Europa. Sesiunea a reunit 35 de decidenți și experți din spațiul transatlantic, inclusiv pe Chris Brose, președintele Anduril Industries, iar ministrul român a avut intervenția principală. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de AGERPRES, șefa diplomației române a legat explicit finanțarea UE de obiectivele NATO , argumentând că resursele europene ar trebui orientate către „nevoile de apărare NATO”. În același context, ea a invocat rezultatele de „stimulare a industriei de apărare transatlantice” discutate cu ocazia NATO Industry Forum găzduit la București anul trecut, precum și nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților, plus importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Din perspectivă economică și industrială, mesajul indică o direcție de politică publică în care finanțarea europeană nu este tratată doar ca sprijin pentru proiecte cu etichetă „UE”, ci ca un instrument care poate accelera achizițiile, cercetarea și dezvoltarea și capacitățile de producție relevante pentru apărarea colectivă. În practică, o astfel de abordare ar putea influența prioritățile de investiții ale companiilor din apărare, parteneriatele transatlantice și modul în care România își poziționează industria în lanțurile de furnizare pentru programe cu cerere ridicată (de la sisteme fără pilot la soluții de contracarare a dronelor). Tot la Munchen, ministrul a discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO de a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre, în cadrul misiunii NATO „Santinela Estului/Eastern Sentry”, lansată pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat, mai notează AGERPRES. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, iar discuțiile plasează tema finanțării UE într-un cadru operațional concret, legat de securitatea aeriană și de presiunea de pe Flancul Estic. [...]

Avion militar american decolând pe timp de noapte în Siria.

Apărare14 feb. 2026

Atacurile americane asupra infrastructurii Statului Islamic în Siria reduc capacitățile grupării teroriste - lovituri strategice după ambuscada din Palmyra

Armata SUA a lovit infrastructura și depozite de arme ale Statului Islamic în Siria în ultimele zece zile, în cadrul unei campanii care a vizat peste 30 de ținte, potrivit Biziday , care citează informații transmise de Comandamentul Central al SUA (Centcom). Centcom precizează că forțele americane au efectuat zece atacuri împotriva a „peste 30 de ținte” aparținând Statului Islamic, vizând în mod explicit infrastructura organizației și depozite de armament. Loviturile sunt parte a unei campanii mai ample împotriva grupării extremiste din Irak și Siria. Atacurile se înscriu în Operațiunea Hawkeye Strike , în cadrul căreia SUA anunță că a ucis și a capturat luptători ai Statului Islamic și că a lovit „peste 100 de ținte”. Operațiunea a fost declanșată după o ambuscadă în orașul Palmyra, în care un membru al forțelor de securitate siriene afiliate Statului Islamic a atacat trupe americane și siriene, ucigând doi soldați americani și un interpret și rănind trei membri ai forțelor guvernamentale siriene. Contextul politic al campaniei este legat de evoluția coaliției internaționale anti-Statul Islamic, condusă de SUA din 2014, în cooperare cu Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi. Conform The Guardian , în noiembrie Siria s-a alăturat oficial coaliției, iar Washingtonul s-a orientat ulterior către Damasc ca principal aliat împotriva grupării; sâmbătă, secretarul de stat american Marco Rubio a lăudat participarea Damascului și angajamentul de cooperare cu SUA și coaliția globală. [...]

Un elicopter zboară deasupra unei păduri din Estonia, în timpul unui exercițiu militar.

Apărare14 feb. 2026

Exercițiu NATO în Estonia - Brigadă britanică „distrusă” într-un joc de război de ucrainieni

O brigadă britanică a fost „distrusă” într-un exercițiu NATO de o unitate ucraineană care a folosit drone și un sistem de comandă asistat de inteligență artificială , potrivit unor informații publicate la câteva luni după desfășurarea jocului de război. Conform The Telegraph , exercițiul Hedgehog 2025 a avut loc în Estonia și a implicat peste 16.000 de militari din 12 state membre NATO. Într-unul dintre scenarii, un grup de luptă format din mii de soldați, inclusiv o brigadă britanică și o divizie estoniană, a fost învins de o echipă ucraineană care a jucat rolul inamicului. Un participant a descris rezultatul drept „oribil” pentru NATO, afirmând că unitățile aliate s-au deplasat fără camuflaj adecvat, iar „totul a fost distrus”. Rolul dronelor și al sistemului Delta Unitatea ucraineană a utilizat sistemul Delta, o platformă digitală de gestionare a câmpului de luptă, capabilă să colecteze informații în timp real și să analizeze datele cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit relatărilor, o echipă de doar 10 ucraineni a reușit să „distrugă” 17 vehicule blindate și să execute 30 de lovituri simulate în jumătate de zi. Două batalioane ar fi fost eliminate într-o singură zi de exercițiu. Locotenent-colonelul Arbo Probal, responsabil cu programul de sisteme fără pilot al Forțelor de Apărare Estoniene, a explicat că obiectivul exercițiului a fost testarea capacității de adaptare a trupelor într-un mediu dominat de drone și supraveghere constantă. Exercițiul a evidențiat transformările rapide ale câmpului de luptă modern, unde dronele sunt considerate responsabile pentru aproximativ 70% din pierderile din războiul din Ucraina, potrivit estimărilor citate de presa britanică. [...]

Ursula von der Leyen susține apărarea europeană la Conferința de Securitate de la München.

Apărare14 feb. 2026

Mesaj ferm de la München - UE pregătește o „trezire europeană” în domeniul militar

Ursula von der Leyen transmite Washingtonului că Europa își asumă apărarea colectivă , afirmând că investițiile europene în domeniul militar ar putea depăși până în 2028 nivelul cheltuielilor făcute de Statele Unite anul trecut. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută la Conferința de Securitate de la München, în contextul dezbaterilor privind rolul Europei în cadrul NATO și relația cu Washingtonul. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre o „trezire europeană” și a subliniat că apărarea reciprocă nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la articolul 42 alineatul 7. „Unul pentru toți și toți pentru unul” – a rezumat ea principiul solidarității europene. Von der Leyen a arătat că Uniunea trebuie să dezvolte o „coloană vertebrală europeană” în domenii strategice precum spațiul, informațiile și capabilitățile de atac, insistând că „niciun tabu nu trebuie să rămână necontestat” . Mesajul a fost interpretat ca un răspuns direct la presiunile venite din SUA privind asumarea unui rol mai mare al Europei în propria securitate. Oficialul european a pledat și pentru accelerarea procesului decizional în materie de apărare, inclusiv prin utilizarea votului cu majoritate calificată în locul unanimității, fără a modifica tratatele existente. Declarațiile vin într-un moment în care există speculații privind o eventuală retragere parțială a SUA din anumite mecanisme NATO și pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de relația cu Rusia. Bruxellesul încearcă astfel să transmită un semnal de coeziune și responsabilitate strategică. [...]