Știri
Știri din categoria Apărare
Liderii europeni discută reducerea dependenței de apărarea SUA și crearea unui nou cadru de securitate, în contextul tensiunilor transatlantice și al războiului din Ucraina, potrivit Reuters. Declarațiile au fost făcute la Conferința de Securitate de la München, unde președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au pledat pentru consolidarea autonomiei strategice a Europei.
Ursula von der Leyen a vorbit despre un „moment de cotitură”, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și al îndoielilor crescânde privind angajamentul Washingtonului față de apărarea europeană. Deși secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un mesaj mai conciliant, diferențele privind Rusia, Ucraina și rolul NATO rămân vizibile.
Merz, Macron și premierul britanic Keir Starmer au susținut ideea întăririi unui „pilon european” în cadrul NATO. Obiectivul este ca statele europene să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea convențională, în timp ce SUA ar menține umbrela nucleară și angajamentele din tratatul alianței.
Merz a declarat că Germania a început discuții confidențiale cu Franța privind o posibilă descurajare nucleară europeană, subliniind că Berlinul rămâne în cadrul partajării nucleare din NATO. Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene, după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar.
Statele europene și-au majorat semnificativ bugetele pentru apărare. Membrii NATO au convenit recent creșterea cheltuielilor de bază la 3,5% din PIB, plus încă 1,5% pentru investiții conexe securității. Cheltuielile europene au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina.
Au fost lansate și inițiative comune, precum proiectul pentru dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune și colaborări în domeniul apărării antirachetă și al munițiilor aeriene.
Totuși, proiectele majore, precum viitorul avion de luptă franco-germano-spaniol, întâmpină dificultăți din cauza disputelor industriale și politice. Există și divergențe privind regulile „cumpărați european”, Franța susținând limitarea proiectelor la companii din UE, în timp ce Germania și alte state preferă o abordare mai deschisă.
Macron a afirmat că Europa trebuie să devină o „putere geopolitică” și să își restructureze arhitectura de securitate, considerată depășită și construită pe logica Războiului Rece. Merz a avertizat că vechea ordine internațională „nu mai există în forma sa anterioară” și a cerut refacerea încrederii transatlantice.
În paralel, un sondaj YouGov arată că percepția favorabilă față de SUA în Europa a atins un minim istoric, pe fondul tensiunilor comerciale și geopolitice.
Deși liderii europeni insistă că NATO rămâne fundamentală, direcția este clară: Europa caută să își consolideze capacitățile proprii pentru a face față amenințărilor, indiferent de evoluția politicii interne americane.
Recomandate
Lipsa de comunicare a Ministerului Apărării despre regulile de angajare împotriva dronelor rusești riscă să alimenteze neîncrederea publică și speculațiile , într-un moment în care România se află pe flancul estic al NATO și se confruntă direct cu incidente la graniță, potrivit HotNews . România și Polonia sunt descrise ca fiind „pe cel mai expus flanc al NATO” și au aceeași problemă: drone rusești lansate spre Ucraina care ajung să treacă granița, „din greșeală sau intenționat”. În acest context, polonezii au introdus recent o regulă pe care românii o consideră riscantă, însă Armata Română „nu vrea să vorbească despre ea”, conform articolului. Publicația plasează această tăcere într-un tipar mai larg de comunicare publică limitată privind războiul: „aproape totul” ar fi fost trecut la secret, de la nivelul ajutoarelor și măsurile luate până la amenințări. În opinia autorului, acest deficit de transparență a contribuit la apariția unor „teorii ale conspirației” în spațiul public. În prezent, aceeași problemă de comunicare ar viza una dintre amenințările „cele mai prezente în mentalul colectiv al românilor”: dronele care ajung în proximitatea sau pe teritoriul României. Articolul sugerează că, în lipsa unor explicații oficiale despre reguli și proceduri, autoritățile lasă un vid informațional într-un subiect cu impact direct asupra percepției de securitate. [...]
Danemarca își extinde capacitatea de lovire la distanță prin achiziția primelor rachete de precizie cu rază lungă de acțiune, o decizie care ridică miza operațională pe flancul nordic al NATO și a atras o reacție dură din partea Moscovei, potrivit Agerpres . Ministrul danez al apărării, Jeppe Bruus , a spus că noile sisteme vor crește capacitățile armatei și vor permite lovituri „în spatele liniilor inamice” în cazul unui atac. Oficialul a invocat deteriorarea mediului de securitate și nevoia de consolidare a puterii de luptă. Ce cumpără Danemarca și la ce vor fi folosite Danemarca a convenit achiziționarea a două tipuri de rachete: rachete „Anthem”, produse în Germania de compania americană de apărare Covenant; rachete JSM (Joint Strike Missile) pentru avioanele de luptă F-35, fabricate de compania norvegiană Kongsberg. Bruus a refuzat să precizeze numărul de rachete comandate și valoarea contractului. Reacția Rusiei: avertisment privind „consecințe dezastruoase” Ambasada Rusiei la Copenhaga a transmis, într-o declarație scrisă, că politica Danemarcei în domeniul rachetelor urmărește o confruntare cu Moscova și a avertizat asupra unor „consecințe dezastruoase inevitabile”. „Copenhaga este captivată de iluzii periculoase, crezând că achiziționarea de armament ofensiv de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, menit să constituie o amenințare militară la adresa unei puteri nucleare, va contribui la consolidarea securității și apărării Danemarcei”, a precizat ambasada. Context: schimbare de direcție după ani de reduceri bugetare Danemarca anunțase încă de anul trecut intenția de a cumpăra armament ofensiv cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara amenințarea militară rusă la adresa Europei, demers care a generat atunci o reacție dură din partea Moscovei. În același context, premierul Mette Frederiksen a cerut armatei „să cumpere, cumpere, cumpere” armament nou, după ani de reduceri bugetare, pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. [...]
Un atac cu drone de amploare asupra regiunii Moscovei ridică presiunea pe infrastructura și operațiunile urbane , după ce autoritățile ruse au raportat sute de aparate lansate într-un interval de câteva ore, potrivit Economica . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că între ora 20:30 pe 21 octombrie și ora 04:00 pe 22 octombrie „630 de drone s-au îndreptat către regiunea Moscovei”, iar „majoritatea dintre ele au fost distruse de sistemele de apărare aeriană la o distanţă sigură de obiectivul lor”. Conform aceleiași relatări, două persoane au fost rănite, informația fiind transmisă de Agerpres . Sobianin a mai spus că 163 dintre drone s-au apropiat de Moscova, fără ca materialul citat să ofere detalii suplimentare despre ținte sau pagube în capitală. Context: atacuri raportate și în Ucraina În paralel, Ucraina a raportat un atac cu rachete asupra Kievului, soldat cu șase răniți, potrivit primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . Totodată, un atac ar fi avariat o infrastructură de transport, conform aceleiași surse. [...]
Zeci de avioane ale Forțelor Aeriene Israeliene au simulat un profil de atac spre Iran , într-o misiune de antrenament care ar fi ajuns „până la granița cu Iranul”, pe un traseu ce ar fi traversat spațiul aerian al Siriei și Irakului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Axios bazat pe oficiali americani și israelieni. Potrivit relatării, în formație au fost incluse avioane de vânătoare și aeronave de realimentare în zbor, iar aparatele s-ar fi întors spre Israel după ce au ajuns în apropierea frontierei iraniene. Publicația notează că ruta ar fi fost „consistentă” cu cea folosită în lovituri asupra Iranului. Semnal de descurajare și „proiecție de putere” Unele surse citate de Axios au descris misiunea ca nefiind neobișnuită și ca având rol de descurajare a Iranului. În același timp, oficiali americani au spus că Israelul ar fi știut că sistemele de apărare aeriană ale Iranului vor detecta avioanele, ceea ce întărește interpretarea de mesaj strategic, nu doar de exercițiu de rutină. Israelul ar fi notificat în prealabil SUA cu privire la operațiune și ar fi descris exercițiul drept o „proiecție de putere”, cu scopul de a descuraja Iranul să atace Israelul înaintea alegerilor pentru Knesset din 27 octombrie, mai scrie The Jerusalem Post . Confirmări paralele în presa americană Într-un material separat, jurnalistul Fox News Trey Yingst a relatat marți că avioane de vânătoare israeliene au desfășurat exerciții în care au zburat deasupra Siriei și Irakului, potrivit aceleiași surse. The Jerusalem Post precizează că informațiile sunt în curs de actualizare. [...]
Prăbușirea unui Su-30 în Kaliningrad ridică semne de întrebare privind siguranța zborurilor de instruire , după ce un avion de vânătoare rusesc s-a prăbușit în timpul unui zbor planificat, iar echipajul a ajuns la spital cu răni, potrivit Meduza . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că aeronava Su-30 s-a prăbușit în regiunea Kaliningrad în timpul unui zbor de instruire „planificat”. Instituția susține că echipajul s-a catapultat și a fost evacuat, iar viața piloților nu este în pericol. Conform aceleiași versiuni, avionul a căzut într-o zonă nelocuită și zbura fără muniție. Unde s-a produs incidentul și care este starea piloților Canalul de Telegram Mash, descris ca fiind apropiat de structurile de forță, a precizat că este vorba despre un Su-30SM , care s-ar fi prăbușit în apropierea orașului Cerniahovsk , pe un câmp între localitățile Timofeievka și Zelionîi Bor. Potrivit acestei relatări, piloții au fost duși la un spital militar cu traumatisme. Separat, Meduza notează că un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a publicat o înregistrare video a prăbușirii, în care se vede că incidentul ar fi avut loc în apropierea unui cimitir. Ce nu se știe încă În informațiile citate nu este indicată o cauză oficială a prăbușirii. În lipsa unor detalii tehnice sau a unei anchete făcute publice, rămâne neclar dacă a fost vorba despre o defecțiune, o eroare de pilotaj sau un alt factor operațional. [...]
Acordul „Badr” semnat la Doha extinde cooperarea industrială de apărare între Turcia, Qatar, Pakistan și Indonezia, cu miză economică explicită prin producție militară comună, integrare între industrii și proiecte de cercetare-dezvoltare, potrivit The Jerusalem Post . Într-un comunicat citat de publicație, Ministerul Apărării din Turcia a precizat că documentul – denumit „Badr Memorandum of Understanding” – urmărește „adâncirea cooperării” și dezvoltarea de parteneriate, inclusiv prin exerciții militare și programe de instruire. Componenta economică este pusă în prim-plan de Ankara: acordul ar trebui să stimuleze cooperarea în producția militară, să crească capabilitățile militare și să susțină colaborarea în instruire tehnică, cercetare și dezvoltare. Ministerul turc afirmă că, prin valorificarea capacităților de producție ale fiecărei țări, inițiativa va facilita „cooperarea și integrarea”, va consolida capacitățile industriale de apărare și va permite acoperirea nevoilor „națiunilor aliate și prietene”. Context: Turcia își consolidează rețeaua de parteneriate în apărare Acordul vine pe fondul rolului tot mai activ al Turciei în sprijinirea apărării statelor din Golf, inclusiv a Qatarului, unde Ankara are o bază militară, în contextul războiului cu Iranul menționat în material. Totodată, Turcia își extinde arhitectura de cooperare și pe alte axe: în august, a semnat un pact de apărare mutuală cu Pakistan și Arabia Saudită, care prevede că un atac asupra uneia dintre părți este considerat atac asupra tuturor; marți, Turcia a transmis parlamentului pentru ratificare pactul cu Pakistan și Arabia Saudită, potrivit a trei surse parlamentare citate în articol; Ankara are legături strânse și cu Indonezia, „în special în industria de apărare”, conform aceleiași surse. Ce urmează Pentru acordul „Badr”, materialul nu indică un calendar de implementare sau proiecte concrete deja lansate. În paralel, evoluția cu impact instituțional imediat rămâne procesul de ratificare în parlamentul Turciei a pactului de apărare cu Pakistan și Arabia Saudită, pas care ar putea formaliza angajamentele de securitate ale Ankarei în regiune. [...]
