Știri
Știri

Florin Barbu propune plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate alimentele, atunci când inflația depășește 5% , potrivit declarațiilor făcute de ministrul Agriculturii într-un interviu difuzat de Antena 3 CNN . Măsura ar urma să fie inclusă într-un act normativ prezentat săptămâna viitoare. Ministrul a avertizat că puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ, iar consumul de alimente s-ar fi redus cu aproape 30%. În opinia sa, această scădere afectează direct unitățile mari de procesare, care funcționează continuu și depind de volume ridicate pentru a rămâne profitabile. „Când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, merg în pierdere”, a declarat Florin Barbu, subliniind că lipsa comenzilor suficiente pune presiune pe întreaga industrie alimentară. Cum ar funcționa mecanismul propus Schema anunțată de ministru prevede un mecanism automat, corelat cu nivelul inflației: Nivelul inflației Regim aplicat adaosului comercial Peste 5% Plafonare la maximum 20% pentru toate produsele agroalimentare Sub 5% Piață liberă, fără plafonare Florin Barbu a susținut că noul mecanism nu reprezintă o intervenție directă în piață, ci o intervenție „asupra inflației”. El a argumentat că plafonarea anterioară aplicată doar produselor de bază a dus la transferul adaosurilor comerciale către alte categorii alimentare. În prezent, inflația este estimată de ministru la aproximativ 10%, ceea ce ar declanșa automat aplicarea plafonării, dacă proiectul va fi adoptat. Context economic Măsura vine într-un moment în care: inflația rămâne la niveluri ridicate; consumul alimentar scade; industria de procesare reclamă pierderi generate de reducerea volumelor vândute. Propunerea urmează să fie prezentată oficial în cadrul Guvernului, iar dacă va primi aviz favorabil, ar putea extinde plafonarea la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, așa cum s-a aplicat în etapele anterioare. [...]

Fermierii ucraineni solicită Uniunii Europene un sprijin financiar de 160 de euro pentru fiecare vacă din fermele industriale , pe fondul crizei din sectorul lactatelor, potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează publicația Agropolit. Inițiativa aparține Asociației Producătorilor de Lapte (AVM) din Ucraina și vizează implementarea unui program anticriză pentru anul 2026. Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina a transmis oficial către Comisia Europeană solicitarea de a analiza posibilitatea finanțării unui program dedicat sectorului laptelui, în contextul în care prețurile de achiziție pentru laptele crud au scăzut sub pragul de rentabilitate. Potrivit organizațiilor de fermieri, criza este determinată de mai mulți factori: competitivitate redusă la export, în contextul crizei globale a produselor lactate; creșterea costurilor de producție, inclusiv utilizarea generatoarelor diesel peste 16 ore pe zi; condiții dificile de iarnă pentru creșterea animalelor; lipsa forței de muncă, din cauza mobilizării și migrației forțate. AVM propune extinderea programului special de subvenții, finanțat anterior de UE în perioada 2022–2025 prin proiectul ARISE, care a vizat microfermele și fermele mici. De această dată, solicitarea se referă la toate fermele industriale de lapte din Ucraina. Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2026 erau înregistrate 386.300 de vaci în fermele industriale. La un sprijin de 160 de euro pe cap de animal, necesarul total estimat se ridică la aproximativ 62 de milioane de euro, după cum arată calculul de mai jos: Indicator Valoare Număr vaci eligibile 386.300 Sprijin propus 160 euro/vacă/an Necesar total estimat ~62 milioane euro Sectorul lactatelor este considerat unul strategic pentru economia rurală a Ucrainei, fiind un angajator important și o sursă semnificativă de venituri fiscale. În primele 11 luni din 2025, Ucraina a exportat produse lactate în valoare de 375,43 milioane de dolari. Prin solicitarea adresată Bruxelles-ului, autoritățile ucrainene încearcă să prevină închiderea fermelor industriale și reducerea efectivelor de animale, într-un moment în care costurile ridicate și prețurile mici la lapte pun presiune majoră pe producători. [...]