Știri
Știri

CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]

Japonia vrea să accelereze automatizarea economiei cu încă 10 milioane de roboți până în 2040 , mizând pe un „hub” național de robotică și pe un model de inteligență artificială (IA) de bază, Noetra , pentru a susține adoptarea la scară în sectoare cu deficit de personal, potrivit TechRadar . Planul, prezentat de ministrul Economiei, Comerțului și Industriei, Ryosei Akazawa , actualizează strategia națională de robotică și extinde aria de aplicare la 18 domenii, după includerea producției alimentare și a îngrijirii medicale printre priorități. Miza operațională este explicită: trecerea roboților dincolo de fabrici, către activități unde lipsa forței de muncă începe să afecteze funcționarea curentă a companiilor și serviciilor. Un „hub” național pentru adoptare, cercetare și formare Guvernul intenționează să se miște rapid pentru a crea un nucleu central de robotică bazată pe IA, care să sprijine: implementarea roboților în companii, cercetarea și dezvoltarea, formarea forței de muncă necesare operării și întreținerii acestor sisteme. Oficialii descriu acest hub ca element-cheie pentru ca firmele să poată adopta roboți „la scară”, în special în industrii deja afectate de lipsa de personal. Noetra, fundația de IA pentru roboții viitori Strategia este construită în jurul Noetra, un „model fundamental multimodal” (un tip de IA antrenată să proceseze mai multe tipuri de date, precum text, imagini sau semnale) dezvoltat în Japonia, în paralel cu un proiect al National Institute of Advanced Industrial Science and Technology axat pe „physical AI” – IA aplicată în sisteme care acționează în lumea reală, precum roboții. Noetra este deținut majoritar de SoftBank, NEC, Sony Group și Honda, iar Fujitsu și Rakuten ar evalua încă intrarea în consorțiu, potrivit informațiilor citate de publicație. De ce contează: datele, nu doar puterea de calcul Akazawa a legat strategia de utilizarea datelor acumulate din zone precum îngrijirea vârstnicilor, intervenții la dezastre, producție și operațiunile de dezafectare de la Fukushima Daiichi, argumentând că acestea susțin încrederea guvernului în abordare. În viziunea sa, competiția globală se mută către accesul la seturi de date utilizabile, nu doar către capacitatea brută de calcul. „Utilizarea datelor acumulate” ar urma să devină „strategia câștigătoare” a Japoniei, a spus ministrul, potrivit sursei. În acest cadru, guvernul vrea să construiască infrastructură de date pentru roboți și „physical AI” care să reflecte punctele forte industriale ale Japoniei și experiența de operare a utilajelor în medii periculoase sau cu deficit de personal. Parteneriate internaționale și o posibilă rampă pentru export Oficialii au confirmat un aranjament de colaborare cu instituții de cercetare din SUA, Canada, Franța și Marea Britanie pentru dezvoltarea modelului de bază. Tehnologia rezultată ar urma să fie disponibilă pe scară largă pentru dezvoltatori japonezi de IA, companii și utilizatori, în mai multe industrii și regiuni. În plus, potrivit unor oficiali informați despre plan, unele companii ar putea folosi platforma ca bază pentru extinderea pe piețe externe în anii următori. Strategia este legată și de ambiția de a stimula transformarea bazată pe IA și în afara marilor centre urbane, nu doar în Tokyo. Presiunea demografică și limita reală: investiția și acceptarea publică Contextul rămâne cel al îmbătrânirii populației și al politicilor restrictive de migrație, care alimentează deficitul de forță de muncă. Susținătorii automatizării argumentează că roboții ar acoperi posturi greu de ocupat, mai degrabă decât să înlocuiască direct angajați existenți. Totuși, materialul notează că realizarea ambițiilor depinde mai puțin de anunțuri și mai mult de investiții susținute, progres tehnic și acceptare publică. TechRadar indică drept sursă secundară pentru unele detalii publicația The Register , care a relatat despre plan. [...]