Știri
Știri

O tehnologie nouă ar putea muta diagnosticul Alzheimer mai devreme , prin identificarea unor agregate proteice care scapă testelor uzuale, ceea ce ar putea schimba modul în care sunt evaluate tratamentele încă din faze incipiente, potrivit G4Media . Tehnologia de imagistică moleculară a fost dezvoltată la Universitatea Bar-Ilan din Ramat Gan (Israel) și vizează detectarea unor mici acumulări de proteine asociate cu stadiile timpurii ale bolii Alzheimer. Informația este transmisă de agenția EFE, citată de Agerpres . Ce detectează, mai exact, și de ce contează operațional Cercetarea s-a concentrat pe oligomerii de beta-amiloid — agregate proteice mici care, potrivit oamenilor de știință, ar putea avea un rol important în debutul bolii, cu mulți ani înainte de apariția simptomelor. Diferența față de abordările curente este că, spre deosebire de „plăcile” de proteine care pot fi observate prin teste de imagistică, aceste agregate mici rămân, de regulă, neobservate cu instrumentele obișnuite de diagnosticare. Echipa condusă de profesorul Shai Rahimipour a creat un instrument capabil să le localizeze și să le facă vizibile în studii de laborator. Implicații: diagnostic mai timpuriu și evaluarea tratamentelor Potrivit rezultatelor prezentate, aceste depozite ar putea provoca leziuni la nivelul celulelor cerebrale înainte ca alte semne ale bolii să poată fi detectate. Cercetătorii consideră că tehnologia ar putea contribui la diagnosticarea bolii Alzheimer în stadii timpurii și ar oferi o modalitate mai precisă de a verifica eficiența tratamentelor. Materialul nu precizează un calendar de introducere în practica medicală și nici pașii următori pentru validare clinică, dincolo de mențiunea că instrumentul a fost folosit în studii de laborator. [...]

Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]