Știri
Știri din categoria Externe
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură, în condițiile în care, potrivit Mediafax, trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice.
Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare.
Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare.
În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA.
Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului.
Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă.
Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI).
Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters.
În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși.
Recomandate
Cadoul cu armă și muniție reală ridică probleme de conformitate legală pentru liderii NATO , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , le-a oferit la summitul de la Ankara revolvere personalizate, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. Publicația menționează că darurile au fost însoțite de muniție reală, un detaliu neobișnuit pentru un eveniment diplomatic de acest nivel și cu potențial de a genera complicații la transport și la intrarea în alte jurisdicții. Un exemplu concret vine de la premierul britanic Keir Starmer , care a declarat ulterior că nu a putut aduce arma înapoi în Marea Britanie, deoarece acest lucru ar fi fost ilegal potrivit legislației britanice. În lipsa altor detalii în material despre modul în care au fost gestionate cadourile de ceilalți lideri, cazul evidențiază riscurile operaționale și de conformitate (respectarea regulilor) pe care le pot crea gesturile simbolice atunci când intră în zona reglementărilor privind armele și muniția. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
Declarațiile lui Donald Trump ridică riscul unei escaladări cu Iranul , după ce președintele SUA s-a autodeclarat „ținta numărul 1” a Teheranului și a sugerat că nu mai este sigur că vrea un acord, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine pe fondul afirmației lui Trump că lideri iranieni ar fi fost „eliminați în mod repetat” de SUA. În materialul video din formatul NewsFeed, Trump spune că Iranul îl vizează direct și adaugă că „s-ar putea să fi plecat”, fără ca sursa să ofere detalii suplimentare despre contextul exact al acestei formulări sau despre o amenințare concretă. Ce schimbă în plan diplomatic Trump afirmă că nu mai este sigur dacă își dorește să încheie „o înțelegere” cu Teheranul, sugerând o îndepărtare de la o linie de negociere. În același timp, el îndeamnă la accelerarea acțiunii, spunând: „să terminăm treaba”. De ce contează Prin combinarea unei retorici de confruntare cu ideea renunțării la un acord, declarațiile cresc incertitudinea privind direcția politicii SUA față de Iran. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este clar dacă afirmațiile reflectă o schimbare formală de strategie sau un mesaj politic punctual. [...]
SUA au reluat loviturile asupra Iranului, vizând capacitatea Teheranului de a amenința navigația în Strâmtoarea Hormuz , într-o escaladare care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute energetice și comerciale ale lumii, potrivit Biziday . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat într-o postare pe X că, „la ordinul Comandantului Suprem”, forțele americane au început „atacuri suplimentare” împotriva Iranului, cu obiectivul de a-i diminua și mai mult capacitatea de a amenința „libertatea de navigație” în Strâmtoarea Hormuz. În același mesaj, SUA afirmă că trag Iranul la răspundere pentru „recentea agresiune nejustificată” împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care tranzitează o rută internațională vitală. Context: după bombardamente asupra a peste 80 de ținte, în zona Strâmtorii Hormuz Operațiunea de miercuri seară are loc la 24 de ore după ce SUA au lansat bombardamente asupra a peste 80 de ținte iraniene din jurul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la atacurile iraniene asupra unor nave care tranzitau calea navigabilă. În cursul zilei de miercuri, Donald Trump a declarat că acordul interimar de încetare a focului „s-a încheiat” și a avertizat că urmează un nou atac de amploare. Ce se știe din Iran: pene de curent și explozii la Bandar Abbas Presa iraniană a relatat că alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în anumite părți ale țării și că opt explozii au fost auzite în orașul portuar Bandar Abbas, în sudul Iranului, unde ar fi fost activate și sistemele de apărare aeriană. Informațiile sunt atribuite de Biziday publicațiilor CNN și The Guardian . În acest stadiu, Biziday nu indică detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau țintele exacte ale loviturilor, iar informațiile din teren rămân limitate. [...]
Donald Trump condiționează o nouă reducere a trupelor SUA din Europa de un acord privind anexarea Groenlandei , ceea ce amplifică incertitudinea operațională pentru aliații NATO și pentru planificarea de apărare pe continent, potrivit Antena 3 . Declarația vine după ce Pentagonul a anunțat în luna mai retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania. În Germania se află 35.000 de militari americani în serviciu activ, mai mulți decât în orice altă țară europeană. Întrebat dacă va mai retrage trupe americane din Europa, Trump a spus că nu a luat „încă o decizie finală” și că „multe vor depinde de Groenlanda”. El a făcut afirmațiile la bordul Air Force One , după participarea la summitul NATO de la Ankara , unde i-a criticat din nou pe aliați pentru că nu ar cheltui suficient pentru apărare. Ce înseamnă condiționarea pentru NATO: incertitudine în planificare Mesajul lui Trump leagă direct postura militară americană din Europa de un dosar politic separat – anexarea Groenlandei – ceea ce poate complica previzibilitatea angajamentelor SUA în cadrul alianței. Președintele american a insistat că decizia privind trupele de pe continent „va depinde mult de încheierea unui acord foarte bun” și a lăsat deschisă posibilitatea unei noi retrageri: „Poate că o voi face”. Groenlanda, din nou în centrul disputei cu Danemarca La sosirea la summitul NATO de la Ankara, Trump a declarat că Groenlanda, teritoriu autonom din Regatul Danemarcei, „ar trebui să fie controlată de Statele Unite”. Un oficial american de rang înalt a susținut anterior că, din perspectiva Washingtonului, preluarea Groenlandei ar fi singura modalitate de a gestiona riscurile de securitate pe termen lung din jurul insulei. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a respins ferm cererea. Potrivit materialului, amenințările anterioare ale lui Trump privind preluarea Groenlandei au afectat relația dintre Copenhaga și Washington și au alimentat îndoieli legate de viitorul alianței, în condițiile în care atât SUA, cât și Danemarca sunt membri NATO. Trump a justificat tema Groenlandei prin riscurile pe care le-ar reprezenta Rusia și China și a menționat că insula ar fi relevantă pentru interesele de securitate ale SUA. Ulterior, el a retras amenințarea de a recurge la mijloace militare și a renunțat și la ideea de a pedepsi Germania și alte țări europene cu noi tarife comerciale dacă nu acceptă preluarea insulei. Ce urmează În acest moment, Trump nu indică o decizie finală privind noi retrageri de trupe, dar condiționarea de „un acord foarte bun” pentru Groenlanda sugerează că subiectul ar putea rămâne un instrument de presiune în relația SUA–aliații europeni, inclusiv în discuțiile despre cheltuielile de apărare. [...]
Relocarea iahtului „Graceful” într-un port militar închis indică o creștere a măsurilor de protecție ale Rusiei împotriva dronelor cu rază lungă , potrivit informațiilor publicate de Antena 3 . Nava, asociată de autoritățile americane cu președintele rus Vladimir Putin , ar fi fost mutată din Marea Baltică la Severomorsk, principala bază a Flotei de Nord, pe fondul riscului tot mai mare al atacurilor ucrainene cu drone. Mutarea este documentată de radioteleviziunea daneză DR, preluată de The Moscow Times, pe baza analizei imaginilor din satelit și a datelor de navigație MarineTraffic . Conform acestor date, iahtul a activat în iunie 2026 transponderul AIS (sistem automat de identificare) pentru prima dată din august 2022, afișând Istanbul ca destinație, însă traseul s-a încheiat într-un port militar închis din regiunea Murmansk. Traseu supravegheat și semnale oprite în apropierea destinației În timpul traversării apelor daneze, „Graceful” ar fi fost însoțit de un distrugător și de o navă de patrulare ruse, iar convoiul a fost monitorizat de Garda de Coastă germană și Marina Daneză. După ce a trecut de-a lungul coastei Norvegiei, iahtul și-a oprit transponderul, ceea ce limitează verificarea publică a poziției în timp real. Pe 4 iulie, nava de patrulare „Voievoda”, care însoțea iahtul, ar fi retransmis pentru scurt timp coordonate la aproximativ 70 km de Severomorsk. DR indică faptul că, într-o imagine satelitară din 5 iulie, apar două nave la cheiul bazei militare, „cel mai probabil” „Graceful” și „Voievoda”. Antena3.ro notează că a verificat imagini satelitare Sentinel (rezoluție mică): pe 5 iulie apare o navă albă la una dintre dane, iar pe 7 iulie aceeași navă ar fi vizibilă printr-un strat de nori în portul Severomorsk. Identificarea rămâne probabilistică, dat fiind nivelul de detaliu al imaginilor. De ce contează: semnal despre adaptarea la amenințarea dronelor Flemming Splidsbøl Hansen, cercetător principal la Institutul Danez de Studii Internaționale, apreciază că relocarea din regiunea Baltică ar fi fost determinată de „amenințarea crescută” a dronelor ucrainene cu rază lungă de acțiune. În termeni operaționali, mutarea într-o bază majoră a Flotei de Nord și într-un port militar închis sugerează o preferință pentru infrastructură mai bine protejată și control mai strict al accesului. „Graceful” are peste 80 de metri lungime, este cunoscut și sub numele „Orca”, iar costul său este estimat la aproximativ 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Înainte de războiul Rusia–Ucraina, nava a fost reparată la un șantier naval din Hamburg și a plecat pe 7 februarie 2022, cu 17 zile înainte de începerea conflictului; ulterior, potrivit materialului, iahtul aproape că nu a mai părăsit Marea Baltică. Separat, Antena 3 mai menționează că iahtul „Victoria” (71 de metri), despre care „se crede” că aparține tot lui Putin și Alinei Kabaeva, a părăsit recent Rusia, conform MarineTraffic, îndreptându-se spre Bodrum, după tranzitarea Bosforului. [...]
