Companii25 apr. 2026
Participația guvernului SUA în Intel crește cu 300% la 36 miliarde de dolari după conversia granturilor CHIPS Act în acțiuni
Participația guvernului SUA în Intel a ajuns la circa 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), fără un plan de ieșire, după conversia unor granturi în acțiuni , un precedent care redeschide discuția despre cât de departe poate merge statul în finanțarea industriei prin dețineri directe, potrivit The Next Web . Guvernul american deține aproximativ 433 milioane de acțiuni Intel, echivalentul a 9,9% din companie. Pachetul a fost dobândit în august anul trecut pentru 8,9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), la un preț de 20,47 dolari/acțiune, după ce o parte din fondurile din CHIPS Act și din programul de apărare Secure Enclave au fost convertite în capital. După ce acțiunile Intel au urcat cu peste 20% într-o singură zi, pe fondul unor rezultate trimestriale peste așteptări, valoarea participației a ajuns la aproximativ 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), ceea ce înseamnă un câștig nerealizat de 26,5 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în opt luni. Cum s-a ajuns la o deținere de 9,9%: granturi transformate în acțiuni CHIPS and Science Act (2022) a alocat 52 miliarde de dolari pentru producția internă de semiconductori, iar Intel a primit cea mai mare alocare: 8,5 miliarde de dolari granturi și 11 miliarde de dolari împrumuturi, notează publicația. Odată cu instalarea administrației Trump, condițiile programului au fost contestate, inclusiv: acorduri de muncă pentru proiecte și cerințe privind echipe sindicalizate la construcția fabricilor; restricții la răscumpărări de acțiuni timp de cinci ani; angajamentul Intel de a investi 100 miliarde de dolari capital propriu. În locul plății granturilor rămase, administrația a convertit 5,7 miliarde de dolari din fonduri CHIPS neplătite și 3,2 miliarde de dolari din programul Secure Enclave într-o participație directă. Condițiile inițiale au fost eliminate. Senatorul Elizabeth Warren a criticat măsura, spunând că oferă „miliarde de dolari către Intel, fără condiții semnificative”. Statul, acționar pasiv: fără loc în board și fără strategie anunțată Structura include un mandat (warrant) pe cinci ani pentru încă 5% din acțiunile Intel la 20 dolari/acțiune, exercitabil doar dacă Intel vinde controlul majoritar al diviziei sale de foundry (producție la comandă), descris ca un mecanism de tip „pastilă otrăvită” pentru a păstra producția internă sub control american. Guvernul nu are loc în consiliul de administrație și a acceptat să voteze acțiunile în linie cu boardul Intel, ceea ce îl face un investitor pasiv, fără influență directă asupra managementului. În același timp, nu a fost articulat un plan de ieșire din investiție, deși miza a ajuns la un nivel comparabil cu intervenții istorice ale statului în companii mari. De ce a crescut valoarea: rezultate peste estimări și revenirea Intel Potrivit sursei, Intel a depășit așteptările de câștiguri șase trimestre la rând sub CEO-ul Lip-Bu Tan (numit după plecarea lui Pat Gelsinger). În T1, compania a raportat venituri de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), cu 10% peste consens, iar profitul ajustat pe acțiune a fost 0,29 dolari, față de 0,01 dolari așteptat de analiști. Segmentul de centre de date și AI a ajuns la 5,1 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), în creștere cu 22% an/an. Pentru T2, Intel a ghidat venituri între 13,8 și 14,8 miliarde de dolari (aprox. 64–68 miliarde lei), aproximativ 1 miliard de dolari peste așteptări. Acțiunile Intel sunt în creștere cu peste 80% de la începutul anului, după un avans de 84% în 2025, iar guvernul „a cumpărat” aproape de minimul ciclului, înainte ca sentimentul pieței să se schimbe, mai arată analiza. Precedentul: câștig mare, dar întrebări politice și de guvernanță The Next Web compară situația cu bailout-ul auto din 2008–2009, când guvernul SUA a ajuns să dețină 60,8% din General Motors și a ieșit complet până în 2013, cu o pierdere netă de circa 12,1 miliarde de dolari. Diferența majoră acum: nu este o salvare în criză, iar participația este pe un câștig nerealizat masiv. În lipsa unei strategii de ieșire și a unei justificări de politică publică explicit asumate, deținerea ridică întrebări despre rolul statului ca acționar într-o companie privată cu relevanță pentru AI, apărare și electronice de consum. Publicația notează că există și o dezbatere ideologică în SUA privind precedentul deținerii guvernamentale, în timp ce, financiar, investiția este greu de criticat la nivelul randamentului de până acum. Analiștii rămân împărțiți: din 30 care acoperă Intel, 11 recomandă „buy”, 24 „hold” și 5 „sell”, iar ținta de preț consensuală, de aproximativ 47 dolari, este sub nivelul la care se tranzacționează acțiunea în prezent, ceea ce sugerează fie că estimările au rămas în urmă, fie că piața a inclus deja mult optimism în preț. [...]
