Știri
Știri din categoria Externe
Canada a creat un mecanism legal pentru a transfera către Ucraina dobânzile generate de activele rusești înghețate, un pas care întărește modelul folosit de Occident pentru finanțarea Kievului fără confiscarea imediată a principalului, potrivit Kyiv Post.
Modificarea legislativă permite autorităților canadiene să colecteze profiturile (în principal dobânzi) obținute din fonduri rusești de stat imobilizate și să le redirecționeze către Ucraina. Anunțul a fost făcut de consilierul prezidențial ucrainean pentru politica de sancțiuni, Vladîslav Vlasiuk, care a precizat că sumele blocate în Canada „nu sunt foarte mari”, dar că precedentul este „semnificativ și pozitiv”.
Măsura se înscrie în strategia mai largă prin care partenerii occidentali încearcă să transforme randamentele activelor rusești înghețate într-o sursă de finanțare pentru Ucraina, menținând în același timp activele principale blocate. Ucraina continuă să ceară confiscarea integrală a aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în active suverane rusești înghețate la nivel global, însă soluția aplicată acum este una de compromis: împrumuturi garantate de profiturile viitoare ale acestor active.
Vlasiuk a spus că acest aranjament nu este „soluția optimă”, dar că „măcar banii sunt acolo”, adăugând că implementarea a fost întârziată de opoziția unor țări, inclusiv Ungaria.
Cea mai mare parte a fondurilor rusești înghețate se află în Europa:
La 1 aprilie, Uniunea Europeană a transferat către Kiev o tranșă de 1,4 miliarde euro (aprox. 7,0 miliarde lei) din profiturile generate, din care 95% au fost alocate pentru plata împrumuturilor internaționale, iar 5% pentru nevoi militare.
Vlasiuk a mai afirmat că discuțiile juridice continuă cu partenerii, în special cu Belgia, pentru a construi sprijin în vederea unui mecanism de confiscare integrală. Totuși, el a avertizat că obținerea accesului la activele principale ar putea dura câțiva ani.
Pentru Ucraina, aceste fonduri devin tot mai importante pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, iar economia internă rămâne sub presiune ridicată.
Recomandate
Execuția a patru prizonieri ucraineni lângă Harkov ridică miza juridică și diplomatică a războiului , într-un moment în care Moscova declarase o încetare a focului de Paște, potrivit Kyiv Post . Incidentul este prezentat de partea ucraineană drept o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și ar urma să fie investigat ca posibilă crimă de război. Potrivit unei declarații pe Facebook a Corpului 14 Armată, forțele ruse ar fi atacat poziții ucrainene în comunitatea Derhachi (regiunea Harkov), capturând patru militari dintr-o brigadă mecanizată. În loc să fie tratați ca prizonieri de război, cei patru ar fi fost executați pe loc, deși erau neînarmați. Evenimentul ar fi avut loc duminică, 12 aprilie, în apropierea satului Vetarynarne, în timpul încetării focului de Paște (rit ortodox). În aceeași declarație, Corpul 14 Armată susține că execuțiile de prizonieri ar fi devenit „o practică sistemică” a forțelor ruse și că astfel de fapte ar indica acceptarea lor la nivelul conducerii militare ruse. Context: schimb de prizonieri cu 24 de ore înainte Kyiv Post notează că incidentul a avut loc la doar 24 de ore după un schimb rar de prizonieri: Ucraina și Rusia au eliberat câte 175 de prizonieri de război fiecare. Schimbul ar fi fost mediat de Emiratele Arabe Unite și SUA și, potrivit articolului, a adus acasă 182 de ucraineni, inclusiv 25 de ofițeri de rang înalt și apărători ai Mariupolului. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris schimbul de sâmbătă drept o „chestiune de principiu”, în ideea repatrierii tuturor celor aflați în captivitate. Ce urmează: anchetă penală și presiune internațională Autoritățile ucrainene de aplicare a legii și grupuri internaționale de investigație strâng probe pentru deschiderea unui dosar penal în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei (încălcarea legilor și obiceiurilor războiului), conform materialului. Oficialii militari ucraineni cer intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei și identificarea și pedepsirea executanților și comandanților implicați. Separat, articolul plasează execuția în contextul unor încălcări repetate ale „tăcerii de sărbătoare” de 32 de ore decretate de Kremlin, menționând atacuri cu drone în cursul nopții și „sute” de încălcări ale armistițiului de-a lungul liniei frontului. [...]
Armistițiul de Paște din Ucraina a fost încălcat de mii de ori , potrivit bilanțurilor prezentate separat de Kiev și Moscova, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unei pauze de foc pe un front de peste 1.200 de kilometri, relatează Agerpres . Armata ucraineană susține că forțele ruse au încălcat armistițiul intrat în vigoare cu o zi înainte de 2.299 de ori, până la ora 7:00, conform unui raport al Statului Major General ucrainean publicat pe Facebook. Potrivit acestuia, au fost consemnate 28 de atacuri inamice, 479 de bombardamente de artilerie, 747 de atacuri cu drone de atac și 1.045 de atacuri cu drone FPV (drone controlate în timp real prin cameră video). În același timp, armata rusă acuză forțele ucrainene că au încălcat armistițiul de 1.971 de ori, între orele 16:00 din 11 aprilie și 08:00 din 12 aprilie, potrivit unei declarații a ministrului rus al apărării pentru agenția de știri TASS . Ce indică raportările: pauză de foc fragilă, cu intensitate ridicată a dronelor Raportarea ucraineană evidențiază ponderea mare a atacurilor cu drone, inclusiv FPV, într-un interval scurt de timp, în paralel cu bombardamentele de artilerie. Statul Major General ucrainean a precizat totodată că nu au existat atacuri cu rachete, cu bombe ghidate sau cu drone de tip Shahed. [...]
Armistițiul de Paște dintre Rusia și Ucraina pare să fi rămas, în practică, fără efect operațional , după ce armata ucraineană a raportat sute de încălcări la doar câteva ore de la intrarea lui în vigoare, inclusiv un atac cu dronă asupra unei ambulanțe, potrivit Antena 3 . În regiunea Sumî , o dronă rusească a lovit o ambulanță în noaptea de 12 aprilie, iar trei medici au fost răniți, au anunțat autoritățile locale citate de Kyiv Independent . Incidentul a avut loc în intervalul în care armistițiul de Paște ar fi trebuit să fie respectat. Ce spune armata ucraineană: 469 de încălcări după ora 16:00 Statul Major General al Ucrainei a transmis, într-un comunicat citat de Antena 3, că după ora 16:00 (momentul de la care armistițiul ar fi intrat în vigoare) au fost înregistrate 469 de încălcări. Acestea ar include: 22 de acțiuni de atac inamice; 153 de cazuri de bombardament; 19 atacuri cu drone kamikaze; 275 de atacuri cu drone. Tot potrivit Statului Major General, de la începutul zilei au fost raportate și 101 confruntări de-a lungul frontului. Acuzații reciproce și un armistițiu cu fereastră scurtă Armistițiul de Paște trebuia să fie în vigoare de la ora 16:00, pe 11 aprilie, până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. Și autoritățile ruse au acuzat Ucraina de încălcarea armistițiului, susținând că atacuri cu drone ucrainene au vizat locații din regiunile Kursk și Belgorod și că cinci persoane au fost rănite. Contextul atacurilor asupra civililor În materialul citat, se menționează că Rusia atacă constant infrastructura civilă a Ucrainei, inclusiv clădiri rezidențiale și obiective energetice, în timp ce războiul continuă. Autoritățile locale au raportat, de asemenea, că cel puțin patru persoane au fost ucise și 38 rănite în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei din 10 aprilie, iar în Odesa trei persoane (inclusiv un copil) au fost ucise și 16 au fost rănite într-un atac din noaptea de 6 aprilie. [...]
Kremlinul condiționează orice discuție de pace de controlul integral al Donețk , semnalând că o eventuală negociere cu Ucraina ar fi împinsă în timp și legată de evoluția de pe front, potrivit G4Media . Dmitri Peskov a spus că negocierile ar fi „dificile și de durată” și a avertizat că, în lipsa unor decizii la Kiev, „operațiunea militară specială” ar continua după expirarea armistițiului. Negocierile, legate explicit de Donețk Peskov a descris eventualele discuții de pace drept „complexe, meticuloase și de durată” și a indicat un prag politic și militar pentru începerea lor: controlul integral al regiunii Donețk, teritoriu aflat în dispută. În același context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că, dacă Ucraina nu își asumă „responsabilitatea”, Rusia va continua acțiunea militară după încheierea armistițiului. Mesaj separat despre NATO : „nu se va prăbuși” Pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și aliații europeni, Kremlinul afirmă că nu se așteaptă la o prăbușire a NATO și că alianța va continua să existe prin „componenta sa europeană”, conform informațiilor atribuite de articol sursei Baha. Într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Peskov a declarat: „Nu cred că este posibil să vorbim despre prăbușirea alianței. Pentru că, într-un fel sau altul, componenta europeană va continua să crească.” Materialul este preluat de G4Media cu trimitere la Mediafax. [...]
Armata israeliană a desfășurat peste noapte raiduri în mai multe zone din Cisiordania ocupată, arestând peste 22 de palestinieni , pe fondul unei accelerări a deciziilor privind extinderea așezărilor israeliene, potrivit Al Jazeera . Operațiunile au vizat tabere și sate din Cisiordania ocupată, iar bilanțul menționat de sursă este de „peste 22” de persoane arestate. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre localitățile exacte, identitatea celor reținuți sau acuzațiile formulate. Context: decizie recentă privind noi așezări Raidurile au loc la câteva zile după ce Israelul a aprobat 34 de noi așezări pe care sursa le descrie drept „ilegale”. În acest cadru, acțiunile din teren și deciziile administrative indică o presiune în creștere asupra situației din Cisiordania ocupată, cu potențial de a amplifica tensiunile și de a complica orice perspectivă de stabilizare pe termen scurt. [...]
Rusia își oferă medierea în Orientul Mijlociu după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran, într-o mișcare care poate redesena canalele de negociere și influența regională, potrivit HotNews . Președintele rus Vladimir Putin a discutat telefonic cu omologul său iranian, Masoud Pezeshkian , despre negocierile dintre Iran și SUA desfășurate la Islamabad, informație transmisă de agenția rusă Interfax și preluată de Reuters. În cadrul convorbirii, Putin a spus că Rusia este pregătită să medieze un acord privind Orientul Mijlociu. Convorbirea a avut loc la câteva ore după ce vicepreședintele SUA, JD Vance , a anunțat că echipa americană părăsește Pakistanul fără un acord cu Iranul. Negocierile s-au încheiat după 21 de ore, iar armistițiul de două săptămâni aflat în vigoare este „sub semnul întrebării”, potrivit Reuters. Ce au transmis părțile după negocieri JD Vance a spus că discuțiile s-au încheiat fără rezultat și a indicat că impactul ar fi mai mare pentru Iran decât pentru SUA. „Vestea proastă este că nu am ajuns la un acord, și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii” „Așadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord. Am clarificat foarte bine care sunt limitele noastre” De partea iraniană, agenția Tasnim a afirmat că cererile „excesive” ale SUA au împiedicat ajungerea la un acord și că negocierile s-au încheiat. Totuși, înainte de declarațiile lui Vance, guvernul iranian a susținut într-o postare pe X că negocierile vor continua, iar experții tehnici de pe ambele părți vor face schimb de documente. De ce contează oferta Rusiei În contextul blocajului SUA–Iran și al incertitudinii privind armistițiul, oferta Moscovei de mediere indică o tentativă de a se poziționa ca intermediar într-un dosar cu miză regională majoră. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate condițiile concrete ale unei eventuale medieri și nici dacă Washingtonul sau Teheranul au acceptat ideea. [...]
