Știri
Știri

Un nou incident atribuit unor militari israelieni în sudul Libanului riscă să adâncească tensiunile cu comunitatea creștină locală , după ce fotografii cu un soldat IDF care „fumează” punând o țigară în gura unei statui a Fecioarei Maria au apărut pe rețelele sociale, relatează The Jerusalem Post . Potrivit publicației, imaginile ar fi fost încărcate de soldați IDF și ar fi fost realizate în satul Debel „în cursul ultimei zile”. Postul public israelian KAN News a relatat despre apariția fotografiei, iar armata israeliană a transmis că incidentul este investigat. Un tipar de episoade în Debel, cu consecințe disciplinare Articolul plasează episodul în contextul altor acțiuni recente percepute drept lipsite de respect față de creștinii libanezi, tot în zona Debel: în aprilie, un soldat a fost fotografiat în timp ce spargea cu un ciocan o statuie a lui Iisus; soldatul, precum și militarul care l-a fotografiat, au fost scoși din misiuni de luptă și condamnați la 30 de zile de închisoare; ulterior, IDF a încercat să înlocuiască statuia distrusă cu una „mai ornamentată”, însă localnicii au ales să o înlocuiască cu una identică celei sparte; în săptămâna următoare, a circulat și un videoclip în care soldați israelieni apar distrugând panouri solare civile. Ce urmează În cazul fotografiei cu statuia Fecioarei Maria, IDF a indicat doar că există o investigație în desfășurare. Publicația nu oferă, în acest stadiu, detalii despre eventuale sancțiuni sau despre identitatea militarului din imagini. [...]

Google a propus Comisiei Europene modificări ale modului în care ordonează știrile în căutare, încercând să închidă o investigație DMA înainte de o posibilă amendă de până la 10% din veniturile globale ale Alphabet , potrivit The Next Web . Miza este dublă: riscul financiar al unei noi sancțiuni și presiunea asupra modelului de trafic și monetizare al publisherilor, care acuză scăderi de vizibilitate și venituri. Investigația Comisiei, deschisă în noiembrie 2025, vizează dacă Google a „retrogradat” pagini ale publisherilor care includ conținut cu publicitate sau afiliere furnizat de terți, în baza unei politici introduse în martie 2024, numită „site reputation abuse policy”. Concret, politica permite Google să coboare în rezultate pagini găzduite pe site-uri altfel reputabile, atunci când compania consideră că respectivele pagini găzduiesc conținut de calitate scăzută sau fără legătură cu scopul principal al site-ului. De ce contează: risc de amendă și presiune pe veniturile publisherilor Îngrijorarea Comisiei este că această politică ar fi fost folosită pentru a împinge în jos pagini ale publisherilor care includ publicitate de la terți sau marketing afiliat, ceea ce ar fi redus traficul și veniturile. Plângerea inițială a fost depusă de European Publishers Council, care susține că politica afectează disproporționat publicațiile, întrucât acestea își monetizează frecvent paginile editoriale prin publicitate și parteneriate de afiliere. În centrul cazului se află întrebarea dacă algoritmul de clasare oferă publisherilor acces „echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu” la platforma de căutare, standard cerut „gatekeeperilor” (platforme desemnate cu rol de intermediar dominant) de articolul 6(11) din Digital Markets Act (DMA) . Ce concesii propune Google și ce nu se știe încă Remediile depuse la Bruxelles nu au fost publicate integral. Din informațiile disponibile, propunerile indică două direcții: ajustarea modului în care „site reputation abuse policy” este aplicată domeniilor de știri; creșterea transparenței privind efectul politicii asupra paginilor publisherilor. Comisia nu a indicat deocamdată dacă oferta este suficientă pentru a închide cazul. Ce urmează procedural în dosarul DMA Dacă oferta este respinsă și se ajunge la o decizie formală de încălcare, Google ar putea primi o amendă de până la 10% din cifra de afaceri anuală globală a Alphabet. Materialul notează că penalitățile cumulate ale UE împotriva Google pe zona de concurență au ajuns la 9,71 miliarde euro (aprox. 49 miliarde lei) din 2017, de la decizia „Google Shopping”, iar totalul este prezentat ca fiind cel mai mare pentru un singur operator tehnologic într-un regim unic de concurență. În continuare, Comisia va evalua propunerile, le va „testa” în piață (consultând publisheri și alte părți afectate) și va decide dacă le acceptă, cere modificări sau le respinge și merge mai departe către o constatare formală. Investigația nu are un termen-limită fix, iar Bloomberg (citat de publicație) nu indică un calendar pentru răspunsul Comisiei. În paralel, disputa se suprapune peste o presiune mai largă asupra publisherilor: analiza Search Engine Land, menționată în articol, arată că experiențele de răspuns generate de AI în Google Search au redus separat traficul de tip „click-through” către site-urile publicațiilor, unele organizații de presă atribuind public scăderi semnificative de venituri acestei schimbări. Publicația subliniază însă că aceasta este o problemă distinctă de politica „site reputation abuse”, deși efectul cumulat al celor două a alimentat plângerile din Bruxelles. [...]