Știri
Știri

Președintele Nicușor Dan cere un răspuns european coordonat la dezinformare și atacuri cibernetice , argumentând că aceste riscuri sunt „amenințări interconectate” și pot produce vulnerabilități pe termen lung dacă nu sunt abordate prin cooperare între state, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis luni, într-o postare pe Facebook, după ce șeful statului a co-prezidat la summitul Comunității Politice Europene (CPE) o masă rotundă dedicată „consolidării rezilienței democratice și abordării amenințărilor hibride”, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic. Ce tip de măsuri indică președintele În postarea citată, Nicușor Dan a enumerat direcții pe care le consideră necesare pentru a limita efectele dezinformării și ale amenințărilor hibride: instituții mai puternice; cooperare transfrontalieră; alfabetizare media; monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. „Riscurile de astăzi nu trebuie să devină vulnerabilitățile structurale de mâine”, a scris președintele. Context: summitul CPE și deplasarea la Erevan Nicușor Dan a participat luni, la Erevan, la cea de-a VIII-a ediție a summitului Comunității Politice Europene. Potrivit informațiilor din material, grupul a fost înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, cu obiectivul de a consolida sprijinul internațional pentru Republica Moldova. Totodată, Agerpres notează că duminică președintele s-a deplasat în Armenia împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu . [...]

Ministerul de Externe schimbă conducerea la Bonn și recheamă consulul general de la Hamburg , într-o intervenție care vizează deblocarea serviciilor consulare pentru românii din Germania, după probleme repetate reclamate de diaspora, potrivit Digi24 . Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a anunțat măsurile într-o postare pe Facebook și a legat deciziile de întârzieri și disfuncționalități care au afectat accesul la servicii consulare. Intervenție operațională la Bonn: echipă nouă și „recuperarea restanțelor” La consulatul din Bonn , ministrul spune că a fost schimbat consulul general și că a fost instalată o echipă nouă, după acumularea unor probleme care au impus intervenții rapide. „Am schimbat anul trecut Consulul General de la Bonn, acum avem o echipă nouă care repară din problemele acumulate. Nu este acceptabil ca birocrația sau delăsarea să stea în calea drepturilor cetățenilor noștri din străinătate. Am trecut la măsuri ferme acolo unde soluțiile au întârziat să apară.” Țoiu a mai precizat că vechea conducere a fost revocată, a fost numit „un nou consul cu 15 ani experiență” și a fost trimisă „o echipă de intervenție din centrala MAE”. Potrivit ministrului, prioritatea este „recuperarea imediată a restanțelor” pentru „cei 300.000 de români din regiune”. Hamburg: rechemarea consulului general, pe fondul întârzierii operaționalizării Pentru consulatul din Hamburg, ministrul a anunțat rechemarea consulului general, argumentând că instituția a fost „înființată dar niciodată operaționalizată”. „Pentru consulatul din Hamburg, înființat dar niciodată operaționalizat, am decis rechemarea consulului general. Nu putem tolera stagnarea în deschiderea unui consulat nou, viteza administrației trebuie să fie egală cu nevoile oamenilor, nu mai mică.” Context: ce probleme reclamă diaspora Ministrul indică drept motive pentru intervenție dificultăți persistente în accesarea serviciilor consulare, între care: probleme la programări; un sistem online descris ca nefuncțional; întârzieri care au dus la drumuri repetate pentru solicitanți. În același mesaj, Oana Țoiu a susținut că „modernizarea sistemului consular este o datorie morală” față de comunitățile de români din diaspora. [...]