Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Un buget de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) este direcționat spre infrastructură și date pentru modele AI în biologie, într-un program pe cinci ani derulat de Chan Zuckerberg Biohub, inițiativă care mizează pe simularea celulelor umane pentru a grăbi descoperirea de tratamente, potrivit Mediafax.
Proiectul este lansat de Mark Zuckerberg și Priscilla Chan și urmărește dezvoltarea tehnologiilor și a bazelor de date necesare construirii unor modele predictive ale celulelor. Miza operațională este ca simulările digitale să permită studierea proceselor biologice la o scară și o viteză greu de atins în laborator, cu efect direct asupra timpului necesar pentru cercetare și dezvoltare în medicină.
Din totalul de 500 de milioane de dolari, aproximativ 400 de milioane vor fi investiți direct de Biohub, iar 100 de milioane vor fi puși la dispoziția cercetătorilor externi. Datele generate ar urma să fie oferite gratuit cercetătorilor din întreaga lume, pentru a accelera progresul în științele vieții.
Inițiativa include parteneriate cu instituții de cercetare și companii tehnologice, iar Nvidia este menționată ca participant la dezvoltarea infrastructurii de calcul necesare.
Succesul proiectului depinde de volumul și calitatea datelor biologice disponibile, pe fondul faptului că modelele de inteligență artificială devin mai precise pe măsură ce sunt antrenate pe seturi de date mai extinse, notează materialul.
„Avem nevoie de mult mai multe date decât există în prezent pentru a construi modele care să reflecte complexitatea biologiei”, a explicat Alex Rives, responsabil științific în cadrul Biohub.
Inițiativa se înscrie într-o tendință mai largă, în care companii mari din tehnologie investesc în utilizarea AI în biologie și medicină. Sunt menționate Alphabet (prin divizia Isomorphic Labs) și Microsoft, care dezvoltă modele AI pentru descoperirea de medicamente și analiză biomedicală.
În această logică, proiectul Biohub pariază pe un avantaj de infrastructură: dacă reușește să construiască baze de date și modele predictive suficient de robuste, ar putea reduce semnificativ durata dezvoltării tratamentelor, însă limita rămâne accesul la date biologice suficiente și relevante.
Recomandate

Nvidia a oprit livrările de cipuri AI către China , deși exista un acord special de licențiere negociat între Washington și Beijing în 2025, potrivit Mediafax . Decizia are un impact direct asupra veniturilor dintr-o piață importantă și arată cât de fragil rămâne comerțul cu tehnologie avansată, chiar și atunci când există aprobări punctuale. Într-o conferință privind rezultatele financiare, Colette Kress , director executiv interimar al Nvidia, a spus că estimările companiei nu mai includ produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date și că livrările către China au fost oprite. „Previziunile noastre nu includ niciun produs licențiat din gama Hopper pentru centrele de date și nu mai livrăm produse licențiate din gama Hopper pentru centrele de date către China.” Ce înseamnă pentru businessul Nvidia Nvidia a vândut către China produse licențiate pentru centre de date din generația Hopper în valoare de 2,4 miliarde de dolari (aprox. 11,0 miliarde lei) în trimestrul încheiat la 25 octombrie, conform informațiilor citate de Reuters . Oprirea livrărilor taie, cel puțin temporar, o sursă materială de venituri din segmentul de cipuri pentru inteligență artificială. Familia Hopper include modelul H200, descris ca procesor folosit pentru antrenarea și rularea modelelor avansate de inteligență artificială. Contextul de reglementare: controale, apoi relaxare, dar livrările se opresc SUA au introdus în 2022 controale la export pentru cipurile H200, pentru a restricționa accesul Chinei. Ulterior, după întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping, administrația americană a anunțat că va permite vânzarea modelului H200 către clienții chinezi aprobați. În ianuarie, SUA și-au relaxat politica de acordare a licențelor pentru H200, permițând analizarea individuală a cererilor de export, sub rezerva unor condiții de securitate. Washingtonul ar fi aprobat vânzările de H200 către 10 companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance (proprietarul TikTok), potrivit Reuters. Rămâne neclar din informațiile disponibile de ce Nvidia a decis să oprească livrările în pofida acestui cadru de licențiere; compania indică însă că nu mai include aceste produse în previziuni și că nu mai livrează către China. [...]

Anthropic a primit undă verde pentru listarea la Nasdaq , un pas care îi poate consolida finanțarea și pachetul de stimulente pentru angajați înainte de debutul la bursă , potrivit CNMO . Compania de inteligență artificială a depus pe 17 noiembrie, ora locală, a treia versiune revizuită a prospectului de ofertă publică inițială (IPO) la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC), iar documentul arată că acțiunile au fost „aprobate” pentru listare; tranzacționarea este așteptată să înceapă pe 19 noiembrie. Schimbarea-cheie față de prospectul depus pe 10 noiembrie este trecerea statutului de la „în curs de aplicare” la „aprobat”, în timp ce dimensiunea ofertei și intervalul de preț au rămas neschimbate. Anthropic intenționează să ofere public 825 milioane de acțiuni ordinare clasa A, la un preț estimat între 70 și 78 dolari pe acțiune (aprox. 322–359 lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). La aceste niveluri, valoarea totală a ofertei ar fi între 57,75 și 64,35 miliarde dolari (aprox. 266–296 miliarde lei). Ce se schimbă operațional: costurile cu stimulentele în acțiuni devin mai bine conturate O altă actualizare importantă din prospect vizează cheltuielile cu stimulentele pe bază de acțiuni (compensații acordate angajaților sub formă de instrumente legate de acțiuni). Conform documentului, la prețul median al intervalului (74 dolari), aproximativ 47 milioane de unități de acțiuni restricționate (RSU) aprobate anterior ar genera cheltuieli de circa 3,5 miliarde dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), recunoscute pe o perioadă medie ponderată de aproximativ 3,8 ani. În plus, compania estimează că ajustarea calendarului de dobândire (vesting) pentru circa 67 milioane de RSU ar aduce cheltuieli incrementale de aproximativ 3 miliarde dolari (aprox. 13,8 miliarde lei), impact care ar urma să fie recunoscut la finalizarea IPO-ului. Context de finanțare: plasament privat sincron de 26 miliarde dolari, neschimbat Aranjamentul de plasament privat „sincron” în valoare de 26 miliarde dolari (aprox. 119,6 miliarde lei) rămâne neschimbat, iar participanții menționați includ Google, Microsoft, Nvidia și AMD. CNMO notează că informația privind prospectul și aprobarea listării este relatată de „China Securities Journal”. Dacă tranzacționarea începe pe 19 noiembrie, cum indică anunțul anterior al Nasdaq citat în material, următorul reper pentru piață va fi confirmarea prețului final de ofertă și a alocării, precum și modul în care aceste costuri de compensare în acțiuni vor fi reflectate în rezultatele financiare după listare. [...]

Modelele noi de AI din China sugerează ocolirea restricțiilor SUA la cipuri Nvidia. O analiză citată de Profit arată că mai multe modele lansate anul acesta de companii chineze includ indicii tehnice potrivit cărora, în dezvoltarea lor, ar fi fost folosite plăci video Nvidia la care aceste firme „nu ar fi trebuit să aibă acces” în contextul limitărilor impuse de Statele Unite. Unghiul cu miză pentru piață este cel de reglementare și conformare: dacă indiciile se confirmă, eficiența controalelor americane la exportul de hardware avansat pentru inteligență artificială este pusă sub semnul întrebării, cu potențiale consecințe atât pentru lanțurile de aprovizionare, cât și pentru companiile implicate în distribuție și intermediere. Potrivit materialului, concluzia vine dintr-un studiu realizat de Unemployment Labs , care a analizat modele asociate unor jucători chinezi din AI, între care DeepSeek , Moonshot AI, MiniMax și Ant Group. În textul disponibil nu sunt detaliate public indicatorii tehnici folosiți pentru a susține afirmația și nici tipurile exacte de cipuri Nvidia vizate, astfel că amploarea și mecanismul prin care ar fi fost obținut hardware-ul rămân neclare pe baza informațiilor furnizate. În plan practic, astfel de semnale cresc presiunea pentru înăsprirea verificărilor de export și pentru controale mai stricte asupra reexporturilor (revânzări prin terți) și a canalelor de distribuție care pot fi folosite pentru a ajunge la componente restricționate. În același timp, ele pot alimenta noi tensiuni comerciale SUA–China, într-un moment în care accesul la putere de calcul a devenit un avantaj competitiv direct în cursa globală pentru AI. [...]

ChatGPT intră mai adânc în fluxurile de vânzări ale companiilor , printr-un pachet care conectează direct instrumentele comerciale (CRM, prospectare, documente, notițe de întâlnire) la conversațiile din ChatGPT, cu scopul de a reduce munca administrativă și de a accelera închiderea tranzacțiilor, potrivit Le Figaro . Noul „ ChatGPT for Sales ” include un „ Sales plugin ” (un modul care adaugă funcții dedicate vânzărilor) și peste 30 de module partenere noi sau îmbunătățite, astfel încât echipele să poată folosi în ChatGPT informații din aplicațiile pe care le utilizează deja pentru pregătirea apelurilor, personalizarea ofertelor și urmărirea mai rapidă a oportunităților. Ce se schimbă operațional pentru echipele de vânzări „Sales plugin”-ul este prezentat ca un punct de plecare pentru activitățile repetitive din vânzări, cu fluxuri gata de folosit: de la decizia asupra conturilor urmărite, până la pregătirea unei discuții și redactarea mesajelor de follow-up. Ideea centrală este agregarea contextului despre client, care în mod obișnuit este dispersat între colegi, instrumente de prospectare, convorbiri cu clienții și CRM. În paralel, pachetul mizează pe conectarea la module partenere, astfel încât ChatGPT să poată folosi date și context din instrumentele existente ale companiei, „într-un singur loc”. Ecosistemul de module: de la CRM la contracte În material sunt date exemple de utilizare pe etape de lucru, cu aplicații uzuale în organizații comerciale: Conținut și instruire : Confluence, Guru, Seismic; pregătirea prezentărilor cu ChatGPT Slides, Gamma, Figma sau Canva; simularea discursului de vânzare cu ChatGPT Voice. Conturi și oportunități : Salesforce, HubSpot, Close CRM, monday CRM pentru context și pași următori. Prospectare și contactare : Apollo, Clay, Common Room, plus instrumente de outreach precum Outreach sau Salesloft. Convorbiri cu clienții : notițe și sinteze din Meetings plugin, Gong, Otter.ai sau Granola. Performanță și risc : Backstory, Data plugin sau Hex pentru analiză și semnale de risc în „pipeline” (portofoliul de oportunități). Oferte și acorduri : Docusign, Ironclad, PandaDoc sau ServiceNow CPQ. Separat, este menționat și „dot”, descris ca un agent „mereu activ” în ChatGPT, care poate folosi aceleași module și context pentru a pregăti brief-uri de întâlnire, a urmări actualizări ale tranzacțiilor și a propune pași următori. Exemple de utilizare: de la listă de conturi la follow-up Câteva scenarii punctate în material: Construirea pipeline-ului : generarea unei liste prioritizate de conturi din CRM și cercetare, cu justificări și identificarea informațiilor lipsă. Pregătirea întâlnirilor : brief care combină istoricul contului, apeluri anterioare și priorități ale cumpărătorului, urmat de adaptarea prezentării. Urmărirea pașilor agreați : redactarea follow-up-ului după apel și pregătirea actualizărilor în fișa clientului, cu posibilitatea de salvare în CRM (este dat exemplul Attio). Detectarea riscurilor : înțelegerea blocajelor dintr-o tranzacție pe baza istoricului din CRM și a discuțiilor cu clientul; verificări zilnice prin „dot” (exemplu: Rox). Cum se activează și ce limitări sunt menționate Pornirea se face prin instalarea modulului dedicat: Sales plugin . Pentru detalii despre soluție și modulele partenere, materialul indică pagina: ChatGPT for Sales . La nivel de companie, administratorii ChatGPT Business și Enterprise pot activa funcționalitatea din Admin Console , unde pot permite instalarea modulelor sau le pot instala implicit pentru utilizatori; este menționată și documentația pentru administrarea controalelor de securitate și conformitate: admin controls . Publicația precizează că disponibilitatea modulelor și a funcțiilor diferă în funcție de plan, regiune și setările spațiului de lucru. În final, direcția declarată este extinderea „ecosistemului de module” în jurul activităților zilnice ale vânzărilor, astfel încât mai mult din munca comercială să fie făcută în ChatGPT, cu instrumente conectate și context care se păstrează pe tot parcursul ciclului de vânzare. [...]

Senatul SUA pregătește audieri după ce un test guvernamental a arătat că patru platforme IA pot genera rapid planuri de atac cu numeroase victime și asupra infrastructurii electrice, potrivit Mediafax . Miza pentru companii și autorități este una de reglementare: cât de repede pot fi impuse standarde de siguranță pentru modele disponibile comercial, în condițiile în care mecanismele de protecție pot fi ocolite. Inițiativa vine de la senatoarea democrată Maggie Hassan , care va prelua conducerea Comisiei pentru Securitate Internă a Senatului în ianuarie. Ea a cerut Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală (GAO) să investigheze cum poate fi folosită în scopuri rău intenționate inteligența artificială disponibilă comercial, potrivit CBS News (menționată de Mediafax). Ce a găsit GAO în testele pe ChatGPT, Claude, Gemini și Grok Conform unui raport publicat miercuri, în mai puțin de 12 ore cele patru platforme au reușit să genereze planuri pentru: atacuri cu dispozitive explozive în orașe americane, cu scopul de a provoca numeroase victime; atacarea unor componente ale rețelei electrice, inclusiv prin drone sau arme de foc, cu obiectivul de a produce prejudicii economice. Testele GAO au fost desfășurate în perioada decembrie 2025 – octombrie 2026, inclusiv în primăvara acestui an. Raportul consemnează că platformele au furnizat informații detaliate care ar fi putut fi folosite pentru desfășurarea unor atacuri, inclusiv ținte specifice, locații, momente și metode. Într-unul dintre teste, o platformă a refuzat inițial să ofere detalii despre construirea și detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, însă investigatorii au reușit să ocolească mecanismele de protecție și să obțină informațiile solicitate. GAO mai notează că, în cazul scenariilor privind stațiile electrice, platformele au prezentat inclusiv hărți și imagini. Investigatorii au consultat experți și au vizitat locațiile pentru a verifica acuratețea planurilor, identificând și erori (de exemplu, drumuri reprezentate incorect sau ziduri înalte care ar fi îngreunat observarea unor ținte). Reacțiile companiilor și următorul pas în Congres Raportul GAO (61 de pagini) include răspunsuri de la Anthropic, Google, OpenAI și SpaceXAI. Anthropic a transmis că nu contestă posibilitatea ca un utilizator hotărât să obțină conținut periculos prin prezentarea în mod înșelător a scopului unei solicitări, precizând totodată că tratează constatarea „cu seriozitate”, dar că nu poate verifica rezultatele raportului. Google a susținut că testele au fost realizate pe modele mai vechi și că își îmbunătățește în continuare modelele. OpenAI a transmis că salută oportunitatea de a răspunde constatărilor GAO, iar SpaceXAI a afirmat că lucrează la îmbunătățirea siguranței la fiecare lansare a unui nou model. Hassan a anunțat că una dintre primele audieri din noua legislatură, în ianuarie, va viza riscurile inteligenței artificiale și măsurile de îmbunătățire a siguranței. „Amenințarea pe care inteligența artificială o reprezintă pentru siguranța publică nu mai este una teoretică. Dacă Congresul nu acționează, este doar o chestiune de timp, nu dacă, până când un actor rău intenționat va folosi inteligența artificială pentru a planifica și a desfășura un atac major”, a transmis Hassan. GAO avertizează că, deși multe dintre informațiile furnizate de platforme sunt disponibile pe internet, IA poate comprima în câteva ore un proces care altfel ar putea necesita săptămâni sau luni de cercetare, ceea ce amplifică riscul pentru securitatea națională și economică. [...]

Un grup de 59 de lideri din tehnologie, știință și business cere UE să aloce bani dedicați pentru AI în bugetul 2028–2034 , avertizând că ce nu intră acum în cadrul financiar multianual „nu va exista înainte de 2035”, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în plin proces de negociere a următorului buget pe termen lung al Uniunii, iar semnatarii susțin că Europa intră în „cursa AI” cu resurse net inferioare rivalilor. Scrisoarea deschisă este semnată, între alții, de directorii executivi ai ElevenLabs, Lovable, DeepL și Source, alături de nume precum Yann LeCun, economistul laureat Nobel Philippe Aghion, Octave Klaba (OVHcloud) și Rafał Brzoska (InPost). Documentul a fost transmis presei de biroul de presă al semnatarilor, iar subiectul a fost relatat și de Euronews . Miza: buget dedicat și prioritizare a furnizorilor europeni Punctul central, cu impact direct de politică publică și piață, este cererea pentru un buget dedicat inteligenței artificiale în viitorul cadru financiar 2028–2034. Semnatarii cer ca finanțarea să fie prinsă explicit în Fondul european pentru competitivitate și în următorul program de cercetare, argumentând că investițiile americane în infrastructură AI din acest an se ridică la „sute de miliarde de dolari”, în timp ce Europa nu poate concura cu „bugete de categorie ușoară”. Până la operaționalizarea unui astfel de buget, scrisoarea solicită ca bugetele actuale de IT ale UE să fie direcționate către furnizori europeni de AI — o poziție care, dacă ar fi preluată în politici, ar putea influența achizițiile publice și accesul la contracte pentru companiile din ecosistemul european. „Nu putem câștiga un meci la categoria grea cu bugete de categorie ușoară.” Cele cinci cereri: de la „regimul 28” la institute de AI Scrisoarea formulează cinci direcții de acțiune, din care mai multe țin de reglementare și de funcționarea pieței unice: Simplificare : continuarea demersurilor de reducere a birocrației, inclusiv prin pachetul Digital Omnibus (menționat ca prim pas), dar cu obiectivul unui „regim 28” — un set unic de reguli care să permită unei companii să se înființeze o singură dată și să opereze în toată UE. Semnatarii cer și tratament unitar pentru opțiunile pe acțiuni ale angajaților în toate statele membre. Scalare : orientarea economiilor din fonduri de pensii și ale asigurătorilor către fonduri pentru companii europene în creștere (scale-up), o piață unică a capitalului, guverne care să acționeze ca „clienți-ancoră” pentru tehnologie europeană și acces mai larg la date. Bani : buget dedicat pentru AI în instrumentele UE, pe fondul diferenței de amploare față de investițiile din SUA; scrisoarea amintește și investițiile UE de „zeci de miliarde de euro” în așa-numitele „gigafabrici” AI. Talente : institute „fanion” de AI, bine finanțate, independente și conduse pe criterii de merit științific, după modelul ELLIS Institutes. Agendă permanentă de competitivitate AI : ținte publice pentru investiții, capacitate de calcul (compute), talente și adopție, revizuite anual de șefii de guvern. Context și potențial conflict de interese The Next Web notează că documentul are și o componentă de lobby: mai mulți semnatari conduc companii care ar beneficia direct de finanțarea și schimbările de reguli cerute. În același timp, momentul ales este legat de negocierile în curs pentru bugetul UE, iar scrisoarea avertizează că absența unor linii de finanțare dedicate acum ar împinge orice corecție majoră după 2035. „Europa nu mai poate fi mulțumită să reglementeze pur și simplu tehnologiile inventate de alții.” Cine mai apare pe listă Pe lângă fondatori de startup-uri și academici, sunt menționați și lideri din companii europene de tehnologie, inclusiv Hristo Borisov (Payhawk), Jeppe Rindom (Pleo) și Silvio Kutić (Infobip). În zona academică apar Bernhard Schölkopf (Max Planck Institute for Intelligent Systems) și Sepp Hochreiter (Johannes Kepler University Linz). The Next Web amintește și că unele cereri reiau idei promovate anterior de Vittorio Colao, inclusiv „regimul 28” și nevoia de mai multă capacitate de calcul. [...]