Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un buget de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) este direcționat spre infrastructură și date pentru modele AI în biologie, într-un program pe cinci ani derulat de Chan Zuckerberg Biohub, inițiativă care mizează pe simularea celulelor umane pentru a grăbi descoperirea de tratamente, potrivit Mediafax.
Proiectul este lansat de Mark Zuckerberg și Priscilla Chan și urmărește dezvoltarea tehnologiilor și a bazelor de date necesare construirii unor modele predictive ale celulelor. Miza operațională este ca simulările digitale să permită studierea proceselor biologice la o scară și o viteză greu de atins în laborator, cu efect direct asupra timpului necesar pentru cercetare și dezvoltare în medicină.
Din totalul de 500 de milioane de dolari, aproximativ 400 de milioane vor fi investiți direct de Biohub, iar 100 de milioane vor fi puși la dispoziția cercetătorilor externi. Datele generate ar urma să fie oferite gratuit cercetătorilor din întreaga lume, pentru a accelera progresul în științele vieții.
Inițiativa include parteneriate cu instituții de cercetare și companii tehnologice, iar Nvidia este menționată ca participant la dezvoltarea infrastructurii de calcul necesare.
Succesul proiectului depinde de volumul și calitatea datelor biologice disponibile, pe fondul faptului că modelele de inteligență artificială devin mai precise pe măsură ce sunt antrenate pe seturi de date mai extinse, notează materialul.
„Avem nevoie de mult mai multe date decât există în prezent pentru a construi modele care să reflecte complexitatea biologiei”, a explicat Alex Rives, responsabil științific în cadrul Biohub.
Inițiativa se înscrie într-o tendință mai largă, în care companii mari din tehnologie investesc în utilizarea AI în biologie și medicină. Sunt menționate Alphabet (prin divizia Isomorphic Labs) și Microsoft, care dezvoltă modele AI pentru descoperirea de medicamente și analiză biomedicală.
În această logică, proiectul Biohub pariază pe un avantaj de infrastructură: dacă reușește să construiască baze de date și modele predictive suficient de robuste, ar putea reduce semnificativ durata dezvoltării tratamentelor, însă limita rămâne accesul la date biologice suficiente și relevante.
Recomandate
xAI ar folosi doar 11% dintr-o flotă de 550.000 de GPU-uri NVIDIA , potrivit Wccftech , care citează un raport despre nivelul de utilizare a infrastructurii de calcul pentru inteligență artificială (IA). Ce arată datele și de ce contează Publicația notează că, în timp ce xAI ar valorifica puțin peste 10% din capacitatea instalată, rivali precum Meta și Google ar ajunge la rate de utilizare de 43–46% din propriile flote de GPU-uri. Diferența este importantă deoarece GPU-urile (procesoare grafice folosite masiv la antrenarea și rularea modelelor IA) sunt scumpe, iar eficiența utilizării lor influențează direct costurile și viteza de dezvoltare. În articol, Wccftech pune această performanță mai slabă pe seama „optimizărilor lipsite de rezultate” la nivelul „stivei software” pentru IA (ansamblul de programe, biblioteci și instrumente care coordonează antrenarea și rularea modelelor pe hardware). Cu alte cuvinte, nu doar numărul de cipuri contează, ci și cât de bine este folosită infrastructura prin software. „xAI este, potrivit relatărilor, capabilă să utilizeze doar puțin peste 10% din întreaga sa flotă de GPU-uri NVIDIA.” Sursa informațiilor și contextul din industrie Wccftech indică drept sursă primară un material al publicației The Information, care ar fi raportat că xAI, compania lui Elon Musk, utilizează doar o mică parte din capacitatea totală de GPU instalată. În același context, articolul amintește că xAI dezvoltă „Gorq” și alte componente bazate pe IA (formulare preluată din textul sursă). Mesajul mai larg este că blocajele din „stiva software” nu ar fi o problemă izolată, ci una întâlnită în industrie. În practică, astfel de blocaje pot apărea din configurarea și programarea sarcinilor de lucru, comunicarea între servere, gestionarea memoriei sau din modul în care sunt integrate bibliotecile de antrenare. Reperele numerice menționate În forma prezentată de Wccftech, comparația dintre companii se reduce la câteva cifre-cheie: xAI: ~11% utilizare dintr-o flotă de 550.000 de GPU-uri NVIDIA (potrivit relatărilor) Meta: 43–46% utilizare din flota proprie (conform articolului) Google: 43–46% utilizare din flota proprie (conform articolului) Dacă aceste estimări se confirmă, implicația este că xAI ar putea avea costuri mai mari per unitate de progres (de exemplu, per model antrenat sau per îmbunătățire de performanță), în timp ce competitorii ar obține mai multă „muncă utilă” din aceeași clasă de resurse. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre metodologia exactă de măsurare a utilizării sau despre intervalul de timp analizat, iar formulările rămân la nivel de „potrivit relatărilor”. [...]
Cota Nvidia pe piața chineză de acceleratoare AI a coborât la 0% , iar controlul exporturilor impus de SUA „a produs în mare măsură efecte inverse”, a declarat CEO-ul Jensen Huang într-un interviu acordat Special Competitive Studies Project (SCSP), potrivit iTHome . El a precizat că se referă la vânzările directe ale Nvidia către clienți din China. Declarația are miză operațională și economică: pierderea accesului la o piață de dimensiunea Chinei nu este, în viziunea lui Huang, o decizie „rezonabilă strategic”, iar politicile ar trebui „ajustate dinamic” pentru a rămâne relevante. În același context, el a susținut că menținerea companiilor americane de cipuri și a altor firme americane pe piața chineză „are mult sens”. Scăderea, mai abruptă decât estimările analiștilor Anterior, firma de analiză Bernstein estimase că Nvidia ar putea vedea o scădere a cotei pe piața chineză de GPU-uri pentru AI de la 66% în 2024 la aproximativ 8% în următorii ani. Potrivit lui Huang, declinul a fost însă „mai sever” decât se anticipa, ajungând la 0% pentru segmentul de vânzări directe către clienți din China. Huang: China rămâne un competitor puternic, chiar fără tehnologie americană de vârf CEO-ul Nvidia a mai spus că, și în absența GPU-urilor avansate pentru AI dezvoltate în SUA și a „stivei” software aferente (adică ansamblul de instrumente și biblioteci necesare dezvoltării), China rămâne un competitor important în zona modelelor AI de vârf. În argumentația sa, Huang a indicat câteva avantaje structurale ale Chinei: energie mai ieftină; resursă umană numeroasă și foarte calificată; un număr mare de oameni de știință și matematicieni, care alimentează baza de cercetători AI. În același timp, el a remarcat că dezvoltatorii chinezi folosesc tot mai mult hardware local, însă pe partea de software „șanțul de apărare” al CUDA (ecosistemul Nvidia pentru programarea pe GPU) rămâne, deocamdată, o zonă în care tehnologia americană păstrează un avantaj, iar companiile locale nu au recuperat complet. Avertisment privind efectul macro: încetinirea adoptării AI Huang a avertizat că „narațiunile despre amenințări” și controalele la export pot încetini, la nivel mai larg, implementarea AI, în timp ce alte regiuni – inclusiv China – ar adopta mai agresiv AI ca instrument economic. În opinia sa, leadershipul pe termen lung nu ar trebui să se bazeze pe limitarea competitorilor globali, ci pe consolidarea dominației ecosistemului american de AI la nivel mondial. [...]
Un mesaj atribuit lui Elon Musk, cu tentă de intimidare, riscă să devină probă-cheie în procesul OpenAI , după ce compania a cerut instanței să permită audierea lui Greg Brockman despre o comunicare prealabilă începerii procesului, potrivit Ars Technica . OpenAI susține, într-un document depus duminică la dosar, că Musk i-a scris președintelui OpenAI, Greg Brockman, cu două zile înainte de debutul procesului, pentru a „testa” interesul pentru o înțelegere. Brockman ar fi răspuns rapid, propunând ca „ambele părți” să renunțe la pretenții, însă Musk ar fi refuzat și ar fi escaladat tonul. În mesajul redat de OpenAI, Musk ar fi spus: „Până la finalul acestei săptămâni, tu și Sam veți fi cei mai urâți oameni din America. Dacă insistați, așa să fie.” De ce contează: excepția care poate face admisibilă o discuție de „settlement” În mod obișnuit, comunicările din negocieri de împăcare (settlement) nu sunt admisibile ca probe. Totuși, OpenAI invocă o excepție pe care instanța ar fi acceptat-o într-un litigiu anterior al lui Musk – procesul din 2022 în care a încercat să se retragă din achiziția Twitter. În acel schimb de mesaje, echipa juridică a lui Musk ar fi propus „renegocierea” prețului pentru a închide procesul, dar ar fi amenințat că „ar fi Al Treilea Război Mondial până la sfârșitul timpului, pe bune” pentru liderii Twitter și „moștenitorii” lor dacă Musk era forțat să cumpere compania la prețul stabilit (despre care Ars Technica amintește că a fost legat de o glumă cu „420”). OpenAI folosește acest precedent pentru a argumenta că și mesajul către Brockman ar trebui tratat ca probă relevantă privind motivațiile lui Musk. Impact procedural: Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj Dacă judecătorul admite cererea OpenAI, Brockman ar putea depune mărturie despre mesaj atunci când va urca la bară, „probabil” chiar în ziua respectivă și a doua zi, potrivit publicației. OpenAI sugerează că mesajul ar putea arăta „adevăratele motive” ale lui Musk în acest litigiu. Cererea OpenAI este detaliată într-un document depus la dosar, disponibil aici: court filing . Context: Musk a încercat să închidă litigiul chiar înainte de proces Potrivit materialului, Musk a încercat să ajungă la o înțelegere „cu doar câteva zile” înainte de începerea procesului, în care el acuză că, sub conducerea lui Sam Altman, OpenAI și-ar fi abandonat misiunea de a funcționa ca organizație non-profit care dezvoltă inteligență artificială „în beneficiul umanității”. Procesul a început săptămâna trecută, iar Musk a fost primul martor. Ars Technica notează că el „s-a poticnit” de mai multe ori la audieri, inclusiv prin concesii, iritabilitate și retragerea unor afirmații privind riscurile existențiale ale IA, precum și prin recunoașterea unor limite de cunoaștere privind siguranța IA la propria companie, xAI. (Context suplimentar: Musk stumbled several times .) În acest cadru, admiterea mesajului către Brockman ar putea adăuga o nouă vulnerabilitate pentru Musk, în special dacă instanța acceptă argumentul OpenAI că discuția de „settlement” intră într-o excepție și poate fi folosită ca probă. [...]
Anthropic analizează adăugarea unei a patra surse de putere de calcul pentru AI , prin integrarea unor cipuri de inferență de la startup-ul britanic Fractile , într-o mișcare care ar putea reduce dependența de platformele dominante și ar diversifica opțiunile de infrastructură până în 2027, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui material The Information și indică faptul că discuțiile sunt încă într-un stadiu incipient. Planul vizat ar fi ca Fractile să devină „a patra” categorie de resurse de calcul pentru Anthropic, pe lângă NVIDIA GPU, Amazon Trainium și Google TPU, cu un obiectiv de implementare în 2027. De ce contează: diversificarea infrastructurii și presiune pe costuri Pentru companiile care dezvoltă modele de inteligență artificială, accesul la capacitate de inferență (rularea efectivă a modelelor în producție) este un factor operațional și de cost major. Dacă Anthropic reușește să introducă o alternativă viabilă la GPU-urile NVIDIA și la cipurile proprietare ale marilor furnizori cloud, ar putea obține mai multă flexibilitate în aprovizionare și în negocierea costurilor de calcul. IT之家 notează că Fractile folosește o arhitectură diferită de acceleratoarele AI uzuale (XPU), bazată pe „calcul analogic în memorie” (o abordare în care anumite operații sunt realizate direct în memorie, pentru a reduce transferurile de date). Compania susține că, la rularea „modelelor de top”, ar putea obține: viteze de până la 25 de ori mai mari ; costuri de până la o zecime față de soluțiile curente. Aceste performanțe sunt prezentate ca afirmații ale companiei, fără detalii suplimentare în material privind metodologia sau condițiile de testare. Cine este Fractile și ce se știe despre discuții Fractile este descrisă ca un startup britanic de cipuri, iar IT之家 menționează că a primit anterior o investiție de la Pat Gelsinger, fost director general al Intel. În acest moment, singura certitudine din informațiile disponibile este intenția exploratorie: negocierile sunt „la început”, iar ținta de implementare este 2027, ceea ce lasă loc pentru schimbări de plan, întârzieri sau renunțarea la proiect. [...]
Google extinde Circle to Search astfel încât să trimită automat către Google și adrese web, conținutul paginii și fișiere PDF , ceea ce poate schimba practic modul în care utilizatorii primesc răspunsuri generate cu inteligență artificială, dincolo de ce se vede în captura de ecran. Actualizarea apare în versiunea beta a aplicației Google și este în curs de distribuire, potrivit Android Authority . În cea mai recentă versiune beta a aplicației Google (v17.18.24), funcția „Search using your whole screen” a fost redenumită în „Ask about screen”. Dincolo de schimbarea de etichetă, noutatea este că, pe lângă captura de ecran atașată ca până acum, Google va folosi automat „context disponibil”, care poate include URL-ul, conținutul paginii și documente PDF, pentru a genera rezultate mai relevante în AI Mode (modul de răspunsuri asistate de AI din Google Search). Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Funcția Circle to Search era limitată la ceea ce „vede” în ecran (practic, informația din captura de ecran). Actualizarea adaugă context suplimentar, fără pași manuali, ceea ce poate duce la răspunsuri mai bine ancorate în sursa reală a informației (pagina sau documentul), nu doar în fragmentul vizibil. Concret, în interfața nouă: caseta de căutare afișează „Ask about screen”; descrierea indică „Search with more context”; este precizat că „URL-ul, conținutul paginii și documente PDF” pot fi trimise automat către Google. Unde funcționează și când ajunge la toată lumea Publicația notează că a reușit să declanșeze încărcarea de URL-uri și PDF-uri folosind „Ask about screen” în Google Chrome și Files by Google, cu posibilitatea ca funcția să meargă și în alte aplicații. Distribuirea este în desfășurare pentru utilizatorii din canalul beta, iar așteptarea este ca schimbarea să ajungă în versiunea stabilă „în zilele și săptămânile următoare”, dacă testele sunt considerate satisfăcătoare. [...]
Ministerul Afacerilor Interne mută interacțiunea cu cetățenii pentru noua carte electronică de identitate către un sistem de asistență conversațională bazat pe inteligență artificială , printr-un contract de 10,16 milioane de lei (fără TVA) atribuit companiei Dendrio Innovations , potrivit Profit . Miza operațională este reducerea presiunii pe canalele clasice de informare și automatizarea comunicării în contextul tranziției la noul document de identitate. Achiziția vizează furnizarea unui sistem IT de asistență conversațională (chatbot) care să automatizeze comunicarea cu cetățenii, folosind tehnologii de inteligență artificială. Contractul este finanțat din fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este parte dintr-un proiect de sprijinire a tranziției la noua carte electronică de identitate. Cum arată achiziția și ce înseamnă pentru implementare Valoarea contractului atribuit Dendrio Innovations este de 10,16 milioane de lei, fără TVA. Bugetul licitației fusese estimat la 13,01 milioane de lei, fără TVA, conform informațiilor publicate. În competiție au mai depus oferte: Atelier Decumanus Arctic Stream Wing Leading Edge asocierea Arlechin Total Distribution (lider) și Tara Interactive asocierea SQS Business Services (lider) și Seth Dynamics asocierea Costin Holding RMB (lider) și Amerilex De ce contează: digitalizarea „front-office”-ului către cetățeni Mutarea serviciului de informare către un chatbot bazat pe IA indică o schimbare de model în relația MAI cu publicul: de la răspunsuri preponderent umane, prin call-center sau ghișee, către un canal automatizat, disponibil permanent, care poate prelua întrebările repetitive legate de noua carte electronică de identitate. Materialul citat nu detaliază calendarul de implementare, funcționalitățile exacte sau modul în care va fi integrat chatbotul în infrastructura existentă a MAI, astfel că impactul concret asupra timpilor de răspuns și volumelor preluate rămâne de văzut. [...]
