Știri
Știri

Primăria Capitalei pregătește concesionarea către privați a 9 parcări noi , majoritatea subterane, după ce a alocat în 2026 un buget de 500.000 lei pentru consultanță și studii necesare proiectelor, potrivit Economedia . Miza este lansarea unor investiții în infrastructura de parcare prin parteneriat public-privat (PPP), cu impact direct asupra modului în care va fi gestionată parcarea în zone centrale aglomerate. PMB spune că locațiile au fost stabilite de primarul general Ciprian Ciucu împreună cu specialiști din Urbanism, Investiții și Compania Parking. Din cele 9 parcări, 8 ar urma să fie subterane și una supraterană, toate dezvoltate în PPP. Unde ar urma să fie amplasate parcările Lista locațiilor menționate de PMB include: intersecția străzilor Câmpineanu cu Academiei; piața din fața Ateneului Român; Piața Amzei (proiect care ar integra și parcarea existentă, nefolosită, de sub piață); în fața intrării la Sala Palatului; Piața Lahovari, sub rond; Piața Cantacuzino, între cele două parcuri; în locul parcării la sol cu barieră din zona Mihai Vodă; la Spitalul Colțea; parcare supraterană pe Splaiul Dâmboviței, în zona Națiunilor Unite. Ce urmează și de ce contează bugetul de 500.000 lei Alocarea de 500.000 lei este destinată contractării de consultanță și studii „în vederea concesionării”, adică pregătirii proiectelor pentru a fi dezvoltate și operate printr-un parteneriat cu sectorul privat. În această etapă, PMB nu oferă în materialul citat detalii despre capacități, costuri totale, termene de execuție sau condițiile concesiunilor. Primăria susține că, după realizarea parcărilor, va putea reduce parcarea pe trotuare și la bordură: „Odată construite aceste parcări, vom reuși să eliberăm orașul de mașini de pe trotuare și de la bordură. Punem Bucureștiul la punct!” [...]

Lovirea unei nave rusești în Marea Caspică, la aproape 1.000 km de front, arată extinderea razei operaționale a dronelor ucrainene , potrivit Libertatea , care citează un videoclip publicat de comandantul Forței de Sisteme Fără Pilot din armata ucraineană, Robert Brovdi . Brovdi a prezentat imagini cu distrugerea unei ambarcațiuni de patrulare în largul orașului Kaspiisk, pe țărmul Mării Caspice, iar atacul ar fi fost executat în noaptea de sâmbătă spre duminică de piloți din cadrul Centrului 1 Separat de drone. Conform acestuia, ținta a fost lovită la 986 de kilometri de linia frontului din Ucraina. În înregistrarea obținută din dronă se vede cum ambarcațiunea este atacată în timp ce se deplasează pe apă. Nava vizată ar face parte din Proiectul 10410 (nume de cod „Firefly”), un tip de navă conceput pentru protecția apelor teritoriale. Ce rol avea nava și de ce contează lovitura Comandamentul 1 Central al Forței ucrainene de Sisteme fără Pilot a explicat, potrivit materialului, că astfel de nave sunt folosite de Rusia pentru: patrulare în zona de coastă; combaterea țintelor de suprafață; contracararea amenințărilor aeriene în apropierea litoralului. Lovirea unei ținte navale în Marea Caspică indică o presiune operațională mai largă asupra infrastructurii și mijloacelor de securizare ale Rusiei, dincolo de zonele direct legate de frontul din Ucraina. Atacul, în paralel cu lovituri asupra Moscovei Acțiunea din Marea Caspică a avut loc în paralel cu un atac masiv cu drone asupra Moscovei , menționează articolul. Ucraina ar fi vizat patru obiective, „toate fiind atinse”: rafinăria din Moscova, stația de pompare a petrolului „Solnecinogorskaia”, stația de pompare a petrolului Volodarskaia și uzina Angstrom, descrisă ca furnizor de semiconductori pentru complexul militar-industrial al Federației Ruse și aflată sub sancțiunile SUA. Informațiile despre lovirea navei se bazează pe materialul video publicat de Robert Brovdi și pe relatările publicației ucrainene Oboronka, citate de Libertatea; articolul nu indică o confirmare independentă din partea Rusiei. [...]