Știri
Știri din categoria Mărfuri
Comisia Europeană pregătește o taxă de 50% pentru importurile de oțel care depășesc cotele anuale, din 1 iulie 2026, într-un nou regim care ar urma să înlocuiască actualele măsuri de salvgardare ce expiră la final de iunie 2026, potrivit Economedia. Miza este una de reglementare cu impact direct în costurile de aprovizionare: importurile peste plafon ar deveni semnificativ mai scumpe, iar accesul la cote va fi mai strict documentat.
Comisia vrea să adopte până la 1 iulie un act de implementare care să stabilească, concret, cotele de import pentru fiecare țară. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus că obiectivul este „continuitatea” după expirarea regimului actual și menținerea „protecției necesare” pentru industria europeană a oțelului.
„Propunerea Comisiei în acest sens are ca obiect înlocuirea actualelor măsuri de salvgardare pentru oțel, care expiră în iunie 2026. Ideea este de a asigura continuitate după expirarea acestor măsuri și de a garanta protecția necesară a industriei.”
Noile măsuri ar urma să se aplice tuturor partenerilor comerciali ai UE, inclusiv Elveției, a precizat Pinho în briefingul Comisiei (înregistrarea este disponibilă aici). Doar țările din Spațiul Economic European (SEE) ar urma să fie „parțial exceptate”, pe motiv că piețele lor sunt deja strâns integrate cu piața unică.
Comisia argumentează extinderea aplicării prin nevoia de „condiții echitabile de concurență”, inclusiv față de parteneri din acorduri de liber schimb, care – în acest context – ar reprezenta peste 80% din importurile de oțel în UE.
„Lucrăm contra cronometru. Obiectivul este ca actul de implementare să fie gata până la 1 iulie, când expiră actualele măsuri de salvgardare pentru oțel. Acesta este în acest moment atât planul A, cât și planul B.”
Potrivit informațiilor prezentate, noul regim post-salvgardare ar urma să includă cote tarifare anuale și o taxă de 50% pentru importurile care depășesc cotele, începând cu 1 iulie 2026. În paralel, sunt introduse cerințe mai stricte pentru dovedirea originii reale a oțelului prin sistemul „melt-and-pour” (adică locul unde oțelul a fost inițial topit și turnat).
Principalele repere din calendarul menționat:
În plan politic, Comisia pentru Comerț Internațional (INTA) din Parlamentul European a adoptat la începutul lunii mai acordul provizoriu privind mecanismul care va înlocui actualele măsuri, potrivit Eurometal, organizație a distribuitorilor și intermediarilor europeni din industria oțelului.
Pentru companiile care importă oțel în UE, următoarele săptămâni sunt relevante deoarece actul de implementare care împarte cotele pe țări va determina, practic, cât oțel poate intra la taxare normală și cât ar putea ajunge sub incidența taxei de 50% după 1 iulie 2026. (Context suplimentar despre direcția UE în acest dosar este disponibil într-un material anterior al Economedia, aici.)
Recomandate
Prețurile memoriilor DDR4 ar urma să sară cu peste 50% în T3 2026 , pe fondul unor lipsuri severe de capacitate, ceea ce poate împinge în sus costurile pentru PC-uri și pentru o parte din infrastructura de stocare din centrele de date, potrivit Gizmochina . Informația se bazează pe un raport DigiTimes , care arată că prețurile „contract” (cele negociate între producători și clienți mari, diferite de prețurile „spot”, adică tranzacții punctuale) sunt încă în curs de finalizare, iar această întârziere ar putea amplifica presiunea de scumpire. Ținta raportului este segmentul DDR4 8Gb DRAM, unde creșterea estimată depășește 50% în trimestrul 3 din 2026 față de trimestrul 2. De ce contează: costuri mai mari pentru PC-uri și pentru SSD-uri enterprise DDR4 rămâne folosit pe scară largă în PC-uri, iar cererea ar fi crescut semnificativ în trimestrul 2, ducând la scumpiri peste așteptări. În paralel, SSD-urile enterprise (pentru companii), care includ memorie DRAM, contribuie la creșterea cererii: DRAM-ul ajută la latență mai mică și viteze mai bune prin mecanisme de tip cache (memorie tampon). Un semnal suplimentar de tensiune în piață este că, în unele cazuri, prețurile spot pentru DDR4 16Gb sunt deja ridicate și pot ajunge mai mari decât cele pentru DDR5 cu specificații similare, notează materialul. Oferta: marii producători s-au mutat pe DDR5, iar „legacy” rămâne cu capacitate limitată Potrivit aceleiași surse, Samsung, Micron și SK Hynix s-au îndepărtat în mare parte de producția DDR4, pe măsură ce își orientează capacitatea către DDR5 și memorii premium, inclusiv pentru clienți din zona inteligenței artificiale. Samsung ar produce DDR4 în volume mai mici pentru câțiva clienți pe termen lung. Micron este menționată ca anunțând producție de masă pentru DDR4 și LPDDR4 folosind procesul 1α la fabrica sa din Manassas (Virginia, SUA). În același timp, o parte importantă din producția DDR ar fi acoperită de companiile taiwaneze Nanya Technology și Winbond Electronics, însă nivelul ar fi sub cererea globală. Efect de propagare: scumpiri și pe DDR3, iar presiunea poate continua până în 2028 Criza pornită inițial din segmentul DDR5 s-ar fi transmis către DDR4 și, mai departe, către DDR3. Materialul indică faptul că prețurile pentru DDR4 4Gb și DDR3 sunt așteptate să crească în a doua jumătate a lui 2026. Pe baza prețurilor spot de la începutul lunii iulie, Gizmochina prezintă următoarele repere: DDR4 4Gb (512MB x 8) — 12,75 dolari (aprox. 58 lei) DDR5 16Gb (2GB x 8) — 47,07 dolari (aprox. 214 lei) Preț per Gb: DDR3 4Gb — 3,19 dolari (aprox. 15 lei); DDR5 16Gb — 2,94 dolari (aprox. 13 lei) În lipsa unei creșteri de capacitate (menționată ca deja utilizată la maximum), decalajul dintre cerere și ofertă ar urma să se adâncească. Concluzia raportată de Gizmochina, atribuită unor experți din industrie, este că scumpirile la DRAM pentru DDR5, DDR4 și DDR3 ar putea continua cel puțin până în 2028, ceea ce sugerează un risc ridicat de noi creșteri de preț pe termen scurt. [...]
Un plin de 50 de litri de motorină urcă spre 475 de lei , iar diferențele de preț între stații pot însemna economii de circa 25 de lei la o singură alimentare, potrivit Economedia . Luni, 6 iulie 2026, prețurile medii naționale rămân ridicate: 8,65 lei/l pentru benzină standard și 9,48 lei/l pentru motorină standard. La aceste medii, un rezervor de 50 de litri costă aproximativ 433 de lei pentru benzină și 474 de lei pentru motorină. Pentru GPL, prețul mediu național este de 4,55 lei/l, ceea ce duce un plin de 50 de litri la circa 228 de lei. Unde se vede diferența de cost: media națională vs. cele mai ieftine stații Datele sunt centralizate din monitorizarea a 1.671 de benzinării ( Petrom , OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar și Gazprom), iar prețurile pot varia în cursul aceleiași zile. Cea mai ieftină motorină identificată luni este la stația Dacma din Lungulețu (Dâmbovița), la 8,98 lei/l. La acest nivel, un plin de 50 de litri ajunge la aproximativ 449 de lei, cu circa 25 de lei sub costul calculat la media națională. Publicația notează că diferența față de media națională este de aproximativ 50 de bani pe litru. Cea mai ieftină benzină standard este la stația RST de pe Șoseaua Găești–Târgoviște din Târgoviște, la 8,49 lei/l, ceea ce înseamnă aproximativ 425 de lei pentru 50 de litri. Motorina premium trece de 10 lei/l Pe segmentul premium, media națională indică 9,30 lei/l pentru benzină premium și 10,26 lei/l pentru motorină premium. La acest preț mediu, un plin de 50 de litri de motorină premium costă aproximativ 513 lei. București și marile orașe: minime apropiate, dar nu identice În București, cele mai mici prețuri menționate sunt 8,62 lei/l pentru benzină standard și 9,44 lei/l pentru motorină standard, la mai multe stații Petrom (inclusiv pe strada Barbu Văcărescu nr. 78). GPL poate fi găsit de la 4,52 lei/l la o stație Lukoil de pe DN1, în zona Aeroportului Băneasa. La aceste minime, un plin de 50 de litri ar costa aproximativ 431 de lei (benzină), 472 de lei (motorină) și 226 de lei (GPL). Dintre orașele monitorizate, cele mai mici prețuri sunt în continuare în Cluj-Napoca: benzină de la 8,59 lei/l și motorină de la 9,39 lei/l (stația DHR, strada Frunzișului nr. 83), iar GPL de la 4,49 lei/l. În Constanța și Timișoara, minimele pentru benzină și motorină sunt, de asemenea, 8,62 lei/l, respectiv 9,44 lei/l, în timp ce în Iași și Brașov sunt raportate aceleași praguri minime pentru benzină și motorină (8,62 lei/l și 9,44 lei/l). [...]
Revenirea accizei la motorină de la 1 iulie pune presiune pe costurile de transport , chiar dacă România a avut în prima parte a anului prețuri la carburanți sub media Uniunii Europene, potrivit Agerpres , care citează date și concluzii ale Consiliului Concurenței . Autoritatea arată că, în cea mai mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, prețurile din România s-au menținut „semnificativ sub media UE”, atât la nivelul prețurilor finale (cu taxe), cât și al celor fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost „mai mare decât în mod obișnuit”, mai ales la prețurile fără taxe. Cât sub media UE au fost prețurile la pompă La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. La prețurile fără taxe, ecartul era mai amplu: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% la motorină. Consiliul Concurenței notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar diferența față de media europeană a fost mai accentuată decât în perioadele obișnuite. De ce contează scumpirea motorinei de la 1 iulie În contextul în care situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Pentru companiile de transport și pentru firmele cu logistică intensă, motorina este un cost direct, iar o astfel de ajustare fiscală se poate transmite în tarife și, ulterior, în prețurile unor bunuri. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , spune că apropierea treptată a prețului motorinei din România de media UE, observată spre finalul perioadei analizate, indică „mai degrabă o revenire” la situația de dinainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină. „Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, citat în comunicat. Ce urmează: raport despre respectarea plafonării Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și anunță că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza un raport privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea spune că va continua monitorizarea și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă schimbările din cotațiile internaționale, costuri și condițiile comerciale. [...]
Aurul a revenit pe creștere, dar perspectiva rămâne apăsată de așteptările privind dobânzile din SUA , după ce petrolul s-a ieftinit pe fondul semnalelor de progres în discuțiile SUA–Iran , potrivit Reuters . Metalul prețios a recuperat după un minim de peste o săptămână atins vineri. Aurul spot a urcat cu 0,8%, la 4.194,99 dolari/uncie (aprox. 19.300 lei), la ora 06:08 GMT (09:08, ora României), după ce coborâse la cel mai scăzut nivel din 11 iunie. În același timp, contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în august, au scăzut cu 0,8%, la 4.213,10 dolari/uncie (aprox. 19.400 lei). Geopolitica a tras în sus aurul, dar dobânzile îl țin sub presiune Reuters notează că prima rundă de discuții la nivel înalt dintre oficiali americani și iranieni, desfășurată în Elveția, s-a încheiat luni, iar un purtător de cuvânt al ministerului iranian de externe a spus că s-au înregistrat „progrese bune”, potrivit Press TV. În plus, Qatar și Pakistan – țări mediatoare – au transmis într-o declarație comună că SUA și Iran au convenit asupra unei foi de parcurs către un acord final în 60 de zile. Analistul Edward Meir (Marex) a spus că piața va continua să tranzacționeze „pe ghidaj geopolitic” o perioadă, dar a avertizat că situația este „fluidă”. Pe de altă parte, scăderea petrolului a redus o parte din presiunea inflaționistă care, de regulă, alimentează cererea pentru active de refugiu. Contractele Brent au coborât cu peste 1% după anunțul privind progresele din discuții, iar prețurile ridicate ale petrolului tind să amplifice temerile legate de inflație și să împingă în sus așteptările de dobânzi mai mari. Piața pariază pe o majorare a dobânzii în SUA În paralel, semnalele „hawkish” (orientate spre înăsprirea politicii monetare) din partea Rezervei Federale au cântărit asupra perspectivei aurului, care nu oferă randament din dobândă și își pierde din atractivitate când ratele sunt ridicate. Reuters arată că accentul pus pe inflație de președintele Fed, Kevin Warsh, la conferința de presă de săptămâna trecută, fără detalii mai nuanțate despre condițiile care ar justifica o majorare, i-a făcut pe investitori să concluzioneze că o creștere a dobânzii ar putea veni curând. Nouă dintre cei 19 membri ai Fed consideră că va fi nevoie de o majorare a ratei de politică monetară în acest an. Potrivit instrumentului CME FedWatch, traderii văd o probabilitate de 89% pentru o majorare a dobânzii în decembrie, de la 61% înaintea ședinței Fed. Evoluția altor metale prețioase În același interval, și alte metale au urcat: argint spot: +2,4%, la 66,48 dolari/uncie (aprox. 306 lei) platină: +0,7%, la 1.675,91 dolari/uncie (aprox. 7.700 lei) paladiu: +1,8%, la 1.280,45 dolari/uncie (aprox. 5.900 lei) [...]
România își ține rezerva de aur neschimbată de 17 ani, în timp ce tot mai multe bănci centrale cumpără agresiv , pe fondul unei piețe care a avut atât maxime istorice, cât și corecții ample în 2025–2026, potrivit HotNews . Diferența de strategie contează pentru modul în care țările își construiesc „plasa de siguranță” financiară în perioade de volatilitate și tensiuni geopolitice. România: rezervă stabilă, fără achiziții sau vânzări Conform datelor BNR pentru aprilie 2026, România deține 103,63 tone de aur , echivalentul a 16,7% din rezervele internaționale și aproximativ 5,51 grame pe cap de locuitor . Cantitatea a rămas constantă în ultimii 17 ani , interval în care BNR nu a cumpărat și nu a vândut aur. Din rezerva totală, 61,2 tone sunt păstrate în custodie la Banca Angliei , iar restul se află în țară. La „actualul curs al aurului”, valoarea rezervei este estimată la peste 13,1 miliarde de euro (aprox. 65,5 miliarde lei). Bănci centrale în ofensivă: cine a cumpărat și de ce În 2025, mai multe state au crescut deținerile, pe fondul incertitudinii geopolitice și al repoziționării rezervelor. O analiză realizată de echipa BestBrokers, pe baza datelor Consiliului Mondial al Aurului , indică drept cei mai activi cumpărători: Polonia : + 102 tone în 2025 (creștere de 14% față de anul anterior), pe fondul incertitudinii geopolitice; în iunie 2026 ajunge la 595,647 tone , circa 29,70% din rezervele totale, urcând pe poziția 11 la nivel global (deținători oficiali). Kazahstan : + 57 tone în 2025, după vânzări nete în 2024, semnalând o revenire la aur ca activ de rezervă. Brazilia : achiziții totale de 42,8 tone în septembrie–noiembrie. China : + 26,8 tone în 2025, după +44,2 tone în 2024, ajungând la peste 2.307 tone (locul 6 global, potrivit materialului). Bulgaria : + 2,05 tone , în contextul pregătirilor pentru adoptarea euro în 2026; materialul leagă achiziția de cerințele de transfer al unei părți din rezerve către BCE. În același timp, unele state (Singapore și Uzbekistan) și-au redus deținerile pentru reechilibrarea portofoliilor și gestionarea lichidității. De ce a fost aurul atât de volatil în 2025–2026 Materialul descrie 2026 ca un an împărțit în trei etape: creștere puternică în ianuarie , corecție din februarie până în mai și tentativă de stabilizare în iunie . Aurul a atins un vârf de aproximativ 5.590 dolari/uncie la final de ianuarie, după care a urmat o inversare, pe fondul unei „aglomerări” a poziționării investitorilor. În 2025, Consiliul Mondial al Aurului indică peste 50 de maxime istorice , iar cererea de investiții a crescut cu aproximativ 84% de la an la an, susținută de intrări record în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) garantate cu aur și de achiziții de lingouri și monede. În 2026, însă, aurul a scăzut în pofida unor factori care, în mod normal, ar fi susținut activele „refugiu”, fiind influențat mai mult de inflația persistentă , dobânzi mai ridicate pe termen lung și un dolar american mai puternic . Contrastul: economii mari fără aur în rezervă HotNews notează și excepții: Canada și Norvegia raportează 0 tone de aur în rezervele oficiale, după vânzări integrale (Canada) sau aproape integrale (Norvegia). Aceste cazuri arată că, deși aurul revine în prim-plan pentru multe bănci centrale, nu există un consens global asupra rolului lui în administrarea rezervelor. Ce rămâne de urmărit În contextul în care unele bănci centrale își cresc rapid expunerea, iar prețul aurului rămâne sensibil la dobânzi, dolar și riscuri geopolitice, România rămâne, conform datelor citate, un deținător „mic, dar stabil”, cu o rezervă nemodificată de aproape două decenii. [...]
Un zăcământ de magneziu estimat la 50 de milioane de tone din Valea Dobra (județul Sibiu) ar putea reduce semnificativ dependența Europei de importurile din China, dacă proiectul minier ajunge la producție, potrivit Antena 3 . Investiția este evaluată la aproximativ 100 de milioane de euro, iar cariera ar putea deveni funcțională cel mai devreme în 2030. Miza economică este legată de statutul magneziului: metalul se află pe lista resurselor strategice și critice a Uniunii Europene , a Statelor Unite și a Chinei. În prezent, Europa „depinde masiv” de importurile din China, iar un proiect care aduce producție și procesare locală ar putea schimba echilibrul de aprovizionare pentru industrii care folosesc magneziu pe scară largă. Ce ar însemna pentru piața europeană a magneziului Conform planurilor prezentate de reprezentanții companiei de exploatare, cariera de la Valea Dobra ar putea acoperi 20% din necesarul Uniunii Europene de magneziu, cu producție și procesare realizate local, fără expunere la riscuri geopolitice, taxe vamale sau blocaje pe lanțurile de aprovizionare. Aplicațiile menționate includ: industria auto, unde magneziul este folosit pentru a ușura și a crește rezistența aluminiului sau a altor materiale; materiale plastice ignifuge (care limitează extinderea sau susținerea focului). Procesare în România și efecte fiscale locale Un element central al proiectului este că materia primă nu ar urma să fie exportată : tot ce se extrage la Valea Dobra ar urma să fie procesat la Săliște, tot în județul Sibiu. Reprezentanții proiectului susțin că astfel „toate veniturile rămân în România”, inclusiv prin taxe și impozite la bugetele locale și centrale. Calendar și parametri operaționali anunțați Proiectul este descris ca fiind deja „în fază de investiție”. Din datele prezentate: cariera ar putea fi funcțională cel mai devreme în 2030 ; exploatarea este planificată pe 20 de ani ; suprafața menționată pentru carieră este de șapte hectare pe durata exploatării; transportul minereului ar urma să se facă cu camioane electrice , pentru a reduce emisiile și praful; pe măsură ce exploatarea avansează, zonele lucrate ar urma să fie împădurite. La finalul perioadei de exploatare, planul prezentat prevede transformarea carierei într-un parc outdoor, cu trasee turistice și instalații de agrement. „Planurile de extracție și de procesare vor reprezenta 20% din necesarul Uniunii Europene de magneziu, magneziu obținut local, fără dependențe de situații geopolitice complicate, de taxe vamale sau de anumite blocaje pe lanțurile de aprovizionare.” Primarul din Rășinari, Bogdan Bucur, spune că astfel de proiecte generează inevitabil opinii pro și contra, iar discuția locală se poartă atât pe impactul asupra infrastructurii, cât și pe beneficiile pentru comunitate. Limitare importantă: materialul nu detaliază stadiul autorizărilor, structura acționariatului sau un calendar intermediar până la 2030, astfel că rămâne neclar ce etape-cheie trebuie parcurse pentru ca proiectul să intre efectiv în producție. [...]
