Știri
Știri

Motorina s-a apropiat de 9,8 lei/litru în unele rețele, după scumpiri accelerate în 48 de ore , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al unor probleme de aprovizionare semnalate în piață, potrivit Economedia . Mișcarea lovește direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care cererea ridicată pune presiune suplimentară pe stații. În ziua de joi, 30 aprilie, cea mai mare creștere la motorină a fost consemnată la Lukoil , unde prețul a urcat la 9,79 lei/litru, cu 20 de bani peste nivelul din ziua precedentă. Și Petrom a majorat motorina cu 20 de bani, până la 9,58 lei/litru. La benzină, cele mai ridicate prețuri de joi au fost la Lukoil (8,99 lei/litru) și Rompetrol (8,98 lei/litru), în timp ce în unele rețele prețurile au rămas neschimbate față de miercuri. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri (29–30 aprilie) Comparativ cu miercuri, motorina a avut cele mai consistente creșteri în principalele lanțuri, în timp ce benzina a avansat mai moderat sau a stagnat: Motorină : +0,20 lei/litru la Petrom, OMV și Lukoil; +0,15 lei/litru la Rompetrol; +0,10 lei/litru la MOL; 0,00 lei/litru la Socar. Benzină : 0,00 lei/litru la Petrom, OMV și Socar; +0,15 lei/litru la Rompetrol; +0,10 lei/litru la Lukoil; +0,07 lei/litru la MOL. Context: cerere mare și semnale de aprovizionare Pe lângă factorii externi legați de cotațiile internaționale, piața locală resimte o presiune suplimentară din cererea ridicată. În ultimele zile, mai multe stații Petrom au raportat indisponibilitatea temporară a unor produse, iar compania a precizat că stațiile sunt realimentate rapid pentru a acoperi cererea crescută. Per total, în ultimele zile, prețurile au crescut cu aproximativ un leu pe litru față de minimele săptămânii trecute, când benzina era 8,27 lei/litru, iar motorina 8,53 lei/litru. [...]

Amenințarea lui Donald Trump privind reducerea trupelor SUA din Germania reaprinde riscurile economice locale și pune presiune pe Berlin să-și securizeze rapid „ancora” NATO , în condițiile în care prezența militară americană susține și mii de locuri de muncă și contracte, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru un „parteneriat transatlantic fiabil” și pentru menținerea unei linii bazate pe NATO, fără să răspundă direct amenințărilor președintelui american. Declarațiile au fost făcute la Munster, în vestul Germaniei, în timpul unei vizite la manevre militare. Merz a insistat că armata germană contribuie la construirea unei alianțe „NATO puternice și unite”, inclusiv în „locuri strategice din Germania, alături de Statele Unite”. În paralel, Trump a transmis pe Truth Social că „foarte curând va fi luată o decizie” privind efectivele americane din Germania, după o dispută legată de războiul din Iran. Miza: securitate, dar și locuri de muncă și contracte Germania găzduiește circa 35.000 de soldați americani, iar infrastructura militară americană are o amprentă operațională și economică importantă, inclusiv prin: baza Ramstein , relevantă pentru desfășurările SUA în Orientul Mijlociu; stocarea de arme nucleare la Buchel; Comandamentul SUA pentru Europa și Africa la Stuttgart; poligonul de antrenament de la Grafenwohr (Bavaria); spitalul militar de la Landstuhl. Agerpres notează că, deși prezența americană a fost redusă semnificativ după sfârșitul Războiului Rece, ea rămâne o „piatră de temelie” a politicii de securitate germane, mai ales pe fondul amenințării ruse crescânde după invazia din Ucraina. În același timp, această prezență înseamnă mii de locuri de muncă și contracte pentru o economie germană aflată în dificultate. Contextul politic al disputei Tensiunile au escaladat după ce Merz l-a criticat pe Trump, afirmând că „americanii nu au în mod vizibil nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” principala putere mondială. Trump mai amenințase în 2020, în primul său mandat, cu reducerea efectivelor la 25.000, invocând nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei, însă planul nu a fost dus la capăt de administrația Joe Biden după schimbarea de la Casa Albă. [...]