Politică04 mai 2026
Kremlinul intensifică măsurile de securitate pentru Vladimir Putin din cauza temerilor de asasinat și lovitură de stat - Tensiunile interne și problemele economice cresc riscurile pentru liderul rus
Kremlinul a înăsprit securitatea în jurul lui Vladimir Putin , într-un semnal de tensiune la vârful puterii de la Moscova, pe fondul temerilor de asasinat și de lovitură de stat, potrivit Adevărul , care citează un raport al unui serviciu european de informații consultat de CNN. Miza practică a acestor măsuri este una operațională: reducerea drastică a riscurilor de infiltrare, supraveghere sau atac în proximitatea liderului rus, inclusiv prin limitarea contactelor și a mobilității persoanelor din anturaj. Ce se schimbă în dispozitivul de securitate Raportul descrie reguli noi, aplicate până la detalii de rutină, care vizează atât personalul, cât și accesul vizitatorilor: bucătarii, gărzile de corp și fotografii care lucrează cu Putin nu mai au voie să folosească transportul public; vizitatorii sunt supuși unor controale duble; apropiații președintelui pot utiliza doar telefoane fără acces la internet. O parte dintre măsuri ar fi fost introduse în ultimele luni, după asasinarea unui general rus în decembrie 2025, episod care ar fi amplificat tensiunile în interiorul aparatului de securitate. Deplasări restrânse și apariții „compensate” cu imagini preînregistrate În paralel, raportul susține că deplasările lui Putin au fost limitate „drastic”. Liderul rus și familia sa ar fi renunțat inclusiv la reședințe obișnuite din regiunea Moscovei și de la Valdai , iar în 2026 nu ar mai fi vizitat nicio unitate militară, spre deosebire de anul precedent. Pentru a compensa absențele, Kremlinul ar difuza imagini preînregistrate. Documentul mai afirmă că, de la începutul invaziei din Ucraina (2022) , Putin ar petrece perioade îndelungate în buncăre modernizate, inclusiv în regiunea Krasnodar, la Marea Neagră. Tensiuni interne: suspiciuni și episoade de confruntare în aparatul de securitate Raportul indică și fricțiuni în sistemul de securitate rus, inclusiv suspiciuni legate de Serghei Șoigu (fost ministru al Apărării, actual secretar al Consiliului de Securitate), văzut ca posibil risc în scenariul unei lovituri de stat, prin influența sa în armată. Totuși, documentul nu ar oferi dovezi concrete împotriva lui Șoigu. În același context este menționată arestarea, pe 5 martie, a fostului adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, acuzat de corupție (delapidare, spălare de bani și luare de mită), acuzații despre care raportul spune că s-au înmulțit în rândul elitei militare după invazia Ucrainei. Raportul mai descrie un episod tensionat la Kremlin, la finalul anului trecut, după asasinarea unui general rus: șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, l-ar fi criticat pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru eșecul în protejarea ofițerilor de rang înalt, iar serviciile speciale ar fi invocat lipsa resurselor. Ulterior, Putin ar fi extins atribuțiile Serviciului Federal de Protecție (FSO), inclusiv prin protecție suplimentară pentru încă zece comandanți de rang înalt, înainte de a-și întări propriul sistem de securitate. Contextul care alimentează neliniștea Raportul apare într-un moment sensibil, la patru ani de la declanșarea războiului, cu costuri tot mai vizibile. Sunt invocate estimări occidentale privind pierderi lunare de aproximativ 30.000 de militari răniți sau uciși, în timp ce câștigurile teritoriale ar rămâne limitate. Atacurile cu drone ucrainene în interiorul Rusiei și problemele economice, inclusiv pene de semnal mobil în marile orașe, ar alimenta nemulțumirea inclusiv în rândul claselor urbane favorabile Kremlinului. În mod oficial, Kremlinul nu a comentat informațiile. Raportul notează, însă, că amenințările s-ar fi diversificat, inclusiv prin folosirea dronelor în tentative de asasinat, ceea ce ar explica consolidarea rapidă a dispozitivului de protecție într-un climat de suspiciune și incertitudine politică. [...]
