Știri
Știri din categoria Legistație
Deși a fost anulată în primă instanță, HG nr. 295/2025 privind REGES rămâne aplicabilă, pentru că instanța a respins cererea de suspendare, iar hotărârea de anulare nu este definitivă, potrivit unei analize publicate de Economica, semnată de avocatele Sonia Bălănescu și Cosmina Mieilă (D&B David și Baias).
Decizia Curții de Apel Constanța este relevantă pentru companii prin efectul imediat: simpla pronunțare a soluției în primă instanță nu oprește aplicarea hotărârii de Guvern, în lipsa unei suspendări și înainte ca anularea să rămână definitivă. Cu alte cuvinte, angajatorii nu pot trata actul ca ieșit din vigoare doar pentru că există o soluție de anulare pe fond, nedefinitivă.
Potrivit minutei, instanța a decis două lucruri distincte:
La data redactării analizei, hotărârea nu era motivată și nici publicată, iar informațiile disponibile proveneau exclusiv din minută.
Conform minutei, hotărârea este susceptibilă de recurs:
Autoarele notează că, la o verificare pe portalul instanțelor, nu rezulta înregistrarea unei căi de atac la acel moment. În spațiul public au apărut însă informații potrivit cărora recursul ar fi fost declarat și ar urma să fie soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar aceste date trebuie tratate cu rezervă până la confirmare oficială.
Motivarea hotărârii este importantă din două motive, potrivit analizei:
Chiar și în ipoteza unei anulări definitive, nu dispare obligația angajatorilor de a ține evidența salariaților, deoarece aceasta are un temei legal mai larg, inclusiv în Codul muncii. Ce se poate modifica este „cadrul concret” de îndeplinire a obligației: regulile de operare, procedura, termenele și mecanismul tehnic aplicabil în REGES.
În concluzie, mesajul practic pentru companii este unul de conformare: până la o clarificare judiciară finală, în lipsa unei suspendări, HG nr. 295/2025 trebuie considerată în continuare aplicabilă, iar angajatorii ar trebui să urmărească recursul și motivarea, fără decizii pripite sau relaxare nejustificată.
Recomandate
În 2026, angajații cu program luni–vineri vor avea doar 11 zile libere legale , deși Codul muncii prevede 16 sărbători legale, pentru că 5 dintre acestea cad în weekend, potrivit zf.ro . Diferența contează direct în planificarea operațională a companiilor și în gestionarea resurselor umane, mai ales în sectoarele care lucrează continuu. Cum se „pierd” zilele libere în 2026 Din totalul de 16 zile de sărbătoare legală, doar 11 sunt în timpul săptămânii, ceea ce înseamnă că salariații care lucrează standard (luni–vineri) nu beneficiază efectiv de toate zilele nelucrătoare prevăzute de lege. În plus, în 2026 există și o suprapunere de sărbători: 1 iunie este atât Ziua Copilului, cât și a doua zi de Rusalii. Zilele libere rămase în 2026 (conform Codului muncii) Lista zilelor libere rămase în 2026, așa cum este prezentată în articol: 12–13 aprilie — Paște ortodox 1 mai — Ziua Muncii 1 iunie — Ziua Copilului 31 mai (duminică) — Rusalii; 1 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii 15 august — Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie — Sfântul Andrei 1 decembrie — Ziua Națională a României 25–26 decembrie — Crăciunul Obligațiile angajatorilor și riscul de amendă Pentru angajatorii ai căror salariați lucrează în zile de sărbătoare legală, legislația impune compensații: timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Nerespectarea obligației de compensare poate atrage amenzi între 5.000 și 10.000 de lei, conform aceleiași surse. [...]
Senatul a votat interzicerea folosirii țigărilor electronice și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în mai multe spații publice , iar dacă proiectul trece și de Camera Deputaților , regulile de „fumat” în România se vor extinde semnificativ, cu efect direct asupra utilizatorilor și operatorilor din HoReCa. Informațiile apar în Gadget . Proiectul adoptat de Senat interzice utilizarea: țigaretelor electronice; flacoanelor de reumplere pentru țigaretele electronice; dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului; produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun. Interdicția ar urma să se aplice în spațiile publice închise , în mijloacele de transport în comun și la locurile de joacă pentru copii . Ce se schimbă în legislație și de ce contează Inițiativa modifică și completează Legea nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Potrivit inițiatorilor, obiectivul este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit , în toate spațiile închise și acoperite de folosință colectivă. Pentru consumatori, miza este extinderea explicită a restricțiilor și la „vapat” (folosirea țigărilor electronice) și la dispozitivele de încălzire a tutunului, cu risc de amendă dacă regulile sunt încălcate. Pentru companii, în special în zona ospitalității și a transportului, schimbarea înseamnă reguli mai stricte de aplicat și de controlat în spațiile administrate. Ce urmează Ca propunerea să devină lege, este necesară adoptarea și de Camera Deputaților , care este for decizional, mai notează publicația, citând ca sursă g4media.ro. [...]
CCR a validat cadrul de decontare a cheltuielilor pentru conducerile companiilor de stat , menținând în vigoare modificările la legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, după ce a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan , potrivit Adevărul . Decizia a fost luată miercuri, cu unanimitate de voturi, iar Curtea a constatat că prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Unghiul cu miză de reglementare este că instanța constituțională a confirmat că decontarea unor cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare) pentru administratorii și directorii întreprinderilor publice poate fi reglementată distinct, fără ca aceste sume să fie tratate automat drept „beneficii” sau „avantaje” în sensul OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Ce a decis CCR și de ce contează pentru guvernanța companiilor de stat Curtea a reținut că reglementarea distinctă a posibilității decontării acestor cheltuieli, în condițiile legii, nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în obiecția de neconstituționalitate, inclusiv cele privind principiul legalității, rolul Parlamentului și obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. În esență, CCR a tratat aceste sume ca „decontări de cheltuieli” făcute pentru exercitarea mandatului, nu ca beneficii acordate prin contractul de mandat, ceea ce păstrează separația dintre remunerație/avantaje și cheltuieli operaționale necesare activității. Bicameralismul: Curtea respinge critica privind diferențele dintre Camere În privința criticilor „extrinseci” (legate de procedura parlamentară), Curtea a analizat acuzația că ar fi existat deosebiri majore între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. CCR a concluzionat că introducerea unor tipuri de cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare), distincte de cele reglementate în OUG 109/2011, nu reprezintă o deturnare de la scopul inițial al legii, ci are legătură directă cu acesta. În consecință, magistrații au apreciat că modificările operate de Camera decizională nu se abat de la finalitatea urmărită de inițiator, astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al bicameralismului. Controlul cheltuielilor rămâne la agenția de monitorizare Pe fond (critici „intrinseci”), CCR a arătat că faptul că aceste cheltuieli sunt reglementate distinct ca decontări nu înseamnă automat că ar fi nelimitate sau că s-ar sustrage controlului și autorizării exercitate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice . Curtea indică explicit că agenția „va controla și autoriza în continuare” cheltuielile care se circumscriu totalului beneficiilor acordate într-un an de mandat și va aprecia inclusiv oportunitatea, natura juridică și limitele/plafoanele acestora. Limitele CCR: ce nu intră în competența Curții Instanța constituțională mai arată că nu intră în competența sa stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat și nici a criteriilor legale după care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje. În această logică, legea contestată este tratată ca o opțiune a legiuitorului, în marja sa constituțională de apreciere. Informațiile despre motivarea Curții au fost relatate de News.ro, preluate de Adevărul. [...]
Curtea Constituțională decide miercuri asupra a două legi cu miză de reglementare după ce președintele Nicușor Dan a sesizat posibile probleme de constituționalitate și riscuri pentru protecția mediului, potrivit Adevărul . Judecătorii CCR analizează modificări legislative care vizează administrarea plajelor de la Marea Neagră și regimul ariilor naturale protejate, inclusiv regulile de evaluare a impactului asupra mediului. Legea plajelor: dispută pe regimul proprietății publice și rolul autorităților locale Prima sesizare privește Legea de modificare și completare a OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, contestată de președinte încă din noiembrie anul trecut. În forma adoptată, legea ar permite ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să ofere în folosință gratuită autorităților locale din localitățile riverane, la cerere, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate turistic, pentru a fi folosită ca plajă publică. Președintele susține însă că prevederea ridică probleme de constituționalitate, argumentând că plajele și falezele maritime fac parte din domeniul public al statului. În plus, el afirmă că autoritățile administrației publice locale nu ar intra în categoria instituțiilor de utilitate publică și, prin urmare, nu ar avea capacitatea legală de a primi în folosință gratuită astfel de terenuri. Din această perspectivă, sesizarea invocă o posibilă încălcare a articolului 136 alineatul 4 din Constituție, privind regimul juridic al bunurilor aflate în proprietate publică. Ariile protejate: evaluarea de mediu și riscul de infringement A doua sesizare vizează legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și regulile privind evaluarea impactului asupra mediului, sesizată tot în noiembrie anul trecut. Nicușor Dan afirmă că actul normativ ar ridica probleme de constituționalitate și ar contraveni obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, în special în zona protecției biodiversității și a evaluării efectelor asupra mediului pentru investiții majore. În mesajul publicat pe Facebook, președintele susține că legea „permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională”. „Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituţionalitate şi contravine obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate şi eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ca fiind de interes pentru securitatea naţională”, a transmis președintele pe Facebook. Potrivit argumentelor din sesizare, legea ar încălca dreptul la un mediu sănătos (articolul 35 din Constituție) și ar intra în conflict cu legislația europeană privind protecția habitatelor naturale și evaluarea impactului asupra mediului. Președintele avertizează că directivele europene nu permit derogări „generale sau automate” pentru proiecte energetice ori militare și că eliminarea evaluărilor de mediu și a măsurilor compensatorii ar putea reduce nivelul de protecție a biodiversității. În plus, el susține că adoptarea unor astfel de măsuri ar putea expune România riscului declanșării unei proceduri de infringement . „Independenţa energetică a ţării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligaţia constituţională şi europeană de a proteja patrimoniul natural şi de a garanta fiecărui cetăţean dreptul la un mediu sănătos. Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanţii ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, spune președintele. Ce urmează CCR este chemată să se pronunțe asupra celor două sesizări miercuri, 27 mai. O eventuală admitere a obiecțiilor ar putea bloca promulgarea în forma actuală a legilor contestate, cu efecte directe asupra modului în care sunt administrate plajele și asupra cadrului de protecție a ariilor naturale și a evaluărilor de mediu pentru proiecte majore. [...]
Senatul a înăsprit și a detaliat condițiile pentru angajarea străinilor , prin amendamente la OUG 32/2026 care schimbă direct obligațiile angajatorilor și ale agențiilor de plasare, inclusiv prin reguli noi legate de autorizare și sancțiuni, potrivit Agerpres . Ordonanța reglementează condițiile de înregistrare și autorizare, drepturile și obligațiile angajatorilor care încadrează străini în România, precum și autorizarea, funcționarea, supravegherea și controlul agențiilor de plasare. Un element central este mutarea procedurilor în online: angajatorii și agențiile de plasare trebuie să se înregistreze și să fie autorizați prin platforma electronică WorkinRomania.gov.ro , iar condițiile de autorizare diferă în funcție de tipul solicitantului, ocupația și calificarea lucrătorului străin și modalitatea de recrutare. Ce se schimbă în mecanismul de acces pe piața muncii Actul normativ introduce noi tipuri de vize de lungă ședere pentru angajare: viza D/AM1 , pentru lucrători înalt calificați și alte categorii speciale prevăzute de lege; viza D/AM2 , pentru lucrători permanenți, sezonieri și transfrontalieri care activează în domenii incluse în lista ocupațiilor deficitare. Totodată, ordonanța prevede cererea unică pentru vizele de lungă ședere de angajare, depusă prin aceeași platformă, concomitent cu eliminarea avizelor de angajare și a avizelor de detașare . Amendamentele adoptate: criterii mai precise și sancțiuni „pe cap de lucrător” Senatorii au modificat și completat ordonanța aflată deja în vigoare, inclusiv pe zona de definire a nevoilor din piață și de responsabilități financiare. Lista ocupațiilor deficitare va fi elaborată și actualizată semestrial (sau ori de câte ori este necesar), pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Muncii, în urma nevoilor identificate la nivel național și județean de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă . În proces sunt luate în considerare informații de la Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări și este prevăzut avizul consultativ al Consiliului Economic și Social (în forma inițială erau menționate consultări cu partenerii sociali). Un amendament introduce o excepție prin care un angajator poate încheia contracte de muncă cu un număr de străini care depășește numărul mediu de salariați din anul anterior, dacă îndeplinește cumulativ condiții precum: dovada viabilității financiare prin documente încărcate în platformă (linie de credit, scrisoare de bonitate bancară sau fonduri neangajate de minimum 500.000 euro , adică aprox. 2,5 milioane lei , la cursul BNR din ziua depunerii/ emiterii); cel puțin 50% dintre angajații cu normă întreagă înregistrați în REGES-ON LINE la momentul depunerii ofertei ferme sunt cetățeni români. Pe zona agențiilor de plasare, Senatul a introdus excepții de la obligația de a suporta cheltuielile de întoarcere a străinului în țara de origine, în anumite situații, inclusiv când agenția a prezentat cel puțin două oferte conforme în 90 de zile, iar străinul le-a refuzat nejustificat (refuz consemnat în scris și notificat către ANOFM și IGI), respectiv când contractul individual de muncă încetează de drept la expirarea duratei determinate. În plus, pentru contravenții, amenzile vor fi aplicate pentru fiecare lucrător străin plasat , ceea ce poate crește semnificativ expunerea financiară a firmelor în caz de nerespectare. Ce urmează Senatul este primul for sesizat , iar Camera Deputaților este decizională , astfel că forma finală a modificărilor poate fi ajustată în etapa următoare a procesului legislativ. [...]
Primele proteste anunțate de SANITAS cresc presiunea pe Guvern să renegocieze proiectul noii legi a salarizării , într-un calendar strâns legat de un jalon din PNRR , potrivit Mediafax . Federația SANITAS spune că forma publicată a proiectului este „profund defavorabilă” angajaților din sănătate și asistență socială și avertizează că, pentru „mai mult de jumătate” dintre salariați, veniturile ar urma să fie plafonate sau chiar să scadă. Sindicaliștii susțin că varianta apărută public este „departe de angajamentele și principiile discutate” în negocierile cu reprezentanții Guvernului. „În loc să aducă majorări de venituri pentru angajații din sănătate și asistență socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariați, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea”, se arată în comunicatul SANITAS. Ce contestă SANITAS în proiect Pe lângă efectul asupra veniturilor, federația sindicală califică proiectul drept „inechitabil” și „incomplet”, afirmând că ar exista categorii de salariați omise și că diferența dintre ceea ce s-a negociat cu Ministerul Sănătății și forma prezentată public este „majoră și greu de explicat”. „Această lege este inechitabilă. Nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem. Mai mult, este o lege incompletă – există categorii de salariați care pur și simplu au fost omise.” Calendarul protestelor anunțate SANITAS anunță pregătirea unor acțiuni sindicale de protest în perioada imediat următoare: joi, 28 mai : pichet la Ministerul Muncii ; 3 iunie : acțiune în Piața Victoriei și pichet la Parlament . Federația cere retragerea proiectului „în forma actuală” și reluarea „imediată” a negocierilor, respingând argumentul că legea trebuie adoptată rapid pentru a nu se pierde bani din PNRR. „Dacă forma actuală a proiectului de lege a salarizării unitare nu este retrasă și corectată conform ultimei forme negociate cu sindicatele din sectorul public, vom fi cu toții în stradă.” Miza de reglementare: grila și termenul din PNRR Proiectul a fost prezentat luni de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru . Documentul prevede reașezarea salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale , cu coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027 . Intrarea în vigoare ar urma să fie la 1 ianuarie 2027 , iar salariile de bază și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR , cu termen de îndeplinire 1 iulie 2026 , de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) . În acest context, escaladarea conflictului social poate complica calendarul de adoptare și poate forța Guvernul să revină la masa negocierilor înainte de trimiterea proiectului mai departe în procesul legislativ. [...]
