Știri
Știri

Emisarul SUA Steve Witkoff urmează să discute la Miami cu Rustem Umerov , într-un moment în care se conturează o nouă fereastră de negocieri pentru o încetare a focului în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează Reuters și dpa. Întrevederea ar urma să aibă loc „în această săptămână”, la Miami, conform unor surse de la Casa Albă citate de dpa. Nu au fost făcute publice detalii despre agenda și calendarul întâlnirii. Autoritățile ucrainene nu au confirmat, deocamdată, vizita lui Umerov în SUA. Potrivit informațiilor transmise, oficialul ucrainean nu a putut participa la o audiere parlamentară la Kiev, iar explicația oferită a fost că se află într-o deplasare în străinătate. Context: discuții despre armistițiu în jurul datei de 9 mai În același timp, știrea se suprapune peste discuțiile recente privind o posibilă încetare a focului. La finalul lunii aprilie, președintele american Donald Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unui armistițiu în Ucraina în perioada celebrărilor Zilei Victoriei (9 mai). Ulterior, Ministerul Apărării rus a anunțat o încetare a focului pentru două zile, care ar urma să intre în vigoare vineri. Ucraina a reacționat propunând oprirea ostilităților mai devreme, pe 6 mai, însă Moscova nu a răspuns până acum acestei oferte, conform informațiilor citate. [...]

Noua strategie antiteroristă a SUA mută accentul pe imigrație și pe „extremismul de stânga”, cu potențiale efecte în cooperarea transatlantică pe securitate , potrivit Stirile Pro TV , care citează un document publicat miercuri de Casa Albă și relatat de AFP. În document, administrația Trump descrie Europa drept un „incubator de amenințări teroriste” și critică politicile europene, inclusiv pe tema imigrației. Strategia identifică trei „amenințări” principale pentru SUA: „narcoteroriștii și bandele internaționale”, „teroriștii islamiști istorici” și „extremiștii violenți de stânga, inclusiv anarhiștii și antifasciștii”. Publicația notează că această ierarhizare reprezintă o schimbare față de administrația precedentă a lui Joe Biden, care punea accent pe grupările de extremă dreapta, inclusiv cele asociate supremației albilor. Europa, în centrul criticilor: frontiere, imigrație și resurse Documentul susține că „grupuri ostile bine organizate” ar exploata „frontierele deschise” și „idealurile globaliste” și avertizează că, pe măsură ce „aceste culturi străine se extind” și politicile actuale ale Europei continuă, „va exista mai mult terorism”. În același text, Europa este descrisă ca „leagăn al culturii și valorilor occidentale”, dar i se cere „să acționeze acum” pentru a opri „declinul”. Prioritate operațională: operațiuni antidrog în „emisfera noastră” Strategia își declară și intenția de a continua operațiunile împotriva traficului de droguri în ceea ce numește „emisfera noastră”, termen care include America de Nord și America de Sud. Sunt menționate atacuri asupra ambarcațiunilor acuzate că transportă narcotice și „capturarea spectaculoasă”, în ianuarie, a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro, conform materialului. Ținte interne: „grupări politice violente” și referințe la Antifa În zona de securitate internă, documentul afirmă că activitățile de combatere a terorismului vor prioritiza „identificarea și neutralizarea rapidă” a unor „grupări politice violente” descrise ca având o ideologie „antiamericană, radical pro-transgen și anarhistă”. Autorii susțin că vor folosi „toate instrumentele” disponibile „la nivel constituțional” pentru localizare, identificarea membrilor și urmărirea legăturilor cu organizații internaționale precum „Antifa”. Materialul precizează că „Antifa” este mai degrabă un curent decât un grup organizat și că termenul este asociat, în general, cu o zonă a extremei stângi, invocat frecvent în legătură cu violențele de la proteste. Totodată, este menționat că Donald Trump a desemnat-o drept „organizație teroristă străină” anul trecut, după asasinarea influencerului Charlie Kirk. Cine a coordonat strategia Strategia a fost coordonată de Sebastian Gorka , consilier al președintelui Donald Trump, despre care detractorii săi susțin că ar avea legături cu grupări de extremă dreapta, potrivit aceleiași surse. În ansamblu, documentul semnalează o repoziționare a priorităților americane în materie de contraterorism, cu o retorică mai dură la adresa Europei și cu o focalizare mai mare pe imigrație și pe anumite forme de extremism intern — elemente care pot influența agenda comună SUA–UE în domeniul securității și al controlului frontierelor, în măsura în care vor fi transpuse în politici și cooperare concretă. [...]