Știri
Știri

Berkshire Hathaway investește 350 de milioane de dolari în The New York Time s , la șase ani după ce Warren Buffett a vândut toate ziarele din portofoliul său și a declarat că industria este în declin, potrivit G4Media , care citează agenția AP. Mișcarea apare în ultimul trimestru al lui Buffett în funcția de director general al Berkshire și marchează o revenire surprinzătoare în zona media. Investiția de 350 de milioane de dolari a fost dezvăluită în raportarea trimestrială către Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA. Deși în 2020 Buffett considera că majoritatea ziarelor sunt „terminate”, el lăsa atunci deschisă posibilitatea ca publicațiile cu audiență națională, precum The New York Times sau The Wall Street Journal, să reziste prin adaptarea la mediul digital. Potrivit profesorului Tim Franklin de la Northwestern University, citat de AP, decizia reprezintă „un vot de încredere” în modelul de afaceri al publicației. The New York Times are în prezent peste 12 milioane de abonați digitali și și-a diversificat oferta prin produse precum jocul Wordle și platforma sportivă The Athletic, devenind mai degrabă o companie digitală decât un ziar tradițional. Raportul nu precizează dacă investiția a fost decisă direct de Buffett sau de alți manageri ai Berkshire. Dimensiunea relativ redusă a plasamentului, comparativ cu alte pariuri istorice ale investitorului, lasă loc de interpretări. Totuși, reacția pieței a fost imediată: acțiunile The New York Times au urcat cu aproape 3% în tranzacțiile de după închiderea bursei. În același trimestru, Berkshire și-a majorat participația la Chevron cu aproximativ 8 milioane de acțiuni, ajungând la peste 130 de milioane, și a continuat să reducă deținerile la Bank of America și Apple. Investiția în The New York Times sugerează o distincție clară între presa locală aflată în dificultate și marile branduri media globale care au reușit tranziția către abonamente digitale și venituri recurente. [...]

Grupul Renault va produce noul model Dacia C-Neo în Turcia, nu la Mioveni , decizie confirmată de conducerea companiei și prezentată ca o mutare strategică într-un context economic dificil pentru România, potrivit Ziarul Financiar . Anunțul a fost făcut de François Provost , director general al Renault Group, care a precizat că breakul de clasă C destinat pieței europene va fi fabricat la uzina din Bursa. Decizia vine după ce, în octombrie 2023, Parlamentul a adoptat Legea nr. 296, care a introdus impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2024. În lunile următoare, mediul de afaceri a reclamat instabilitatea fiscală și costurile ridicate, iar presa franceză anunța deja orientarea Renault către Turcia pentru viitoarele modele compacte Dacia . Potrivit analizei ZF, România a acumulat în ultimii ani mai mulți factori de presiune pentru investitori: energie cu prețuri printre cele mai ridicate din Europa; incertitudine fiscală privind IMCA; recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere în 2025; piață auto internă redusă, de aproximativ 156.000 de autoturisme noi; schimbări frecvente ale programului Rabla. În paralel, Turcia a înregistrat un record istoric al pieței auto, cu aproape 1,37 milioane de unități vândute în 2025, oferind un cadru mai atractiv pentru producție și desfacere. La Mioveni, discuțiile despre extinderea capacității la 400.000 de unități, vehiculate în 2019, au fost înlocuite în 2026 de programe de plecări voluntare și de o stabilizare a producției în jurul a 300.000 de vehicule, susținută în principal de modelele Duster și Bigster. Mutarea producției C-Neo în Turcia înseamnă pierderea unei investiții de sute de milioane de euro și marchează o schimbare de direcție cu impact direct asupra industriei auto locale, într-un moment în care competiția regională pentru capital devine tot mai intensă. [...]