Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra centralei nucleare Barakah ridică miza de securitate în Golf, chiar dacă autoritățile din Abu Dhabi susțin că nu a existat niciun impact radiologic, potrivit Biziday. Un generator al centralei din regiunea Al Dhafra a luat foc duminică, în urma unui incident produs în afara perimetrului interior al instalației; incendiul a fost stins, fără victime.
Autoritățile nu au indicat public un autor al atacului, însă informațiile vehiculate sugerează că ar fi vorba de drone iraniene. Biroul de Media din Abu Dhabi a transmis că Autoritatea Federală pentru Reglementare Nucleară a confirmat funcționarea normală a tuturor unităților și faptul că „incendiul nu a afectat siguranța centralei electrice sau disponibilitatea sistemelor sale esențiale”.
Incidentul vine pe fondul unor tensiuni crescute în zonă, după ce, în ultimele zile, au circulat informații neconfirmate oficial despre o posibilă implicare a Emiratelor Arabe Unite și a Arabiei Saudite în atacurile americane împotriva Iranului. În același interval, au fost raportate și alte episoade de insecuritate maritimă în proximitatea EAU și Omanului:
Chiar fără consecințe tehnice raportate asupra centralei, lovirea unei infrastructuri nucleare civile reprezintă o escaladare cu potențial major de destabilizare regională și de amplificare a riscurilor pentru transportul maritim și pentru investițiile din energie în Golf.
Informațiile sunt atribuite de Biziday agenției Reuters, prin Reuters.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești din zona Sankt Petersburg sugerează o presiune tot mai mare pe logistica de export la Marea Baltică , potrivit Focus . Ținta este la mare distanță de linia frontului, iar amploarea raportată a atacului indică o operațiune extinsă, cu potențial de perturbare operațională. Guvernatorul regiunii din jurul metropolei, Aleksandr Drozdenko , a declarat că ar fi fost doborâte 67 de drone „inamice”. Informația nu are confirmare independentă, dar ar indica un atac de dimensiuni mari. În portul Wyssoțk, la Golful Finlandei, ar fi căzut fragmente de drone, a spus Drozdenko, citat de agenția rusă de stat Tass. În Wyssoțk funcționează un terminal important pentru încărcarea petrolului, ceea ce face zona relevantă pentru fluxurile de export. Indicii privind lovirea portului petrolier din Sankt Petersburg Publicația notează că ar exista indicii că a fost lovit și portul petrolier din Sankt Petersburg, pe baza unor videoclipuri apărute pe canale de Telegram rusești și ucrainene. Conducerea orașului nu a oferit, până la momentul relatării, informații oficiale pe acest subiect. Ministerul rus al Apărării a confirmat doar atacuri asupra regiunii din jurul Sankt Petersburgului, nu și asupra orașului. La nivel național, ar fi fost interceptate peste noapte 389 de drone ucrainene, conform agenției dpa, citată de Focus. Context: atacuri repetate și escaladare pe ambele părți Ultimul atac menționat asupra Sankt Petersburgului ar fi avut loc la începutul lunii iunie, când Ucraina ar fi incendiat rezervoare din portul petrolier, chiar înainte de începerea Forumului Economic Internațional la care urma să participe Vladimir Putin. Separat, în orașul ucrainean Sumî, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că un bombardament rusesc a ucis cel puțin patru persoane și a rănit 27. Administrația regională a precizat că centrul orașului ar fi fost atacat cu șase bombe planante, lansate din afara razei de apărare, care sunt ghidate pe zeci de kilometri până la țintă. [...]
Papa Leon XIV pune presiune publică pe UE să-și recalibreze politicile de migrație , cerând o protecție mai bună pentru migranți la doar câteva săptămâni după adoptarea unor noi măsuri europene care facilitează detenția și crearea de centre de reținere la frontiere, potrivit TVR Info . Într-o predică rostită sâmbătă pe insula italiană Lampedusa , devenită simbol al tragediilor de pe ruta Mediteranei, suveranul pontif a spus că Europa poate aborda „organic” criza, printr-un plan strategic pe termen lung care să includă primirea, protecția, promovarea și integrarea migranților, dar și acțiuni de dezvoltare care să reducă presiunea de a emigra. Context: mesajul vine după noile măsuri UE privind migrația Vizita papei a avut loc la câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană a adoptat noi măsuri în domeniu, care, conform relatării, facilitează detenția imigranților și înființarea de centre de reținere la frontiere. În acest context, intervenția publică a papei adaugă o dimensiune de presiune morală și politică asupra dezbaterii europene despre controlul frontierelor și tratamentul migranților. Critica: cauze economice și „profituri din dramele altora” Papa Leon a criticat, în termeni duri, o serie de factori pe care îi leagă de migrație și de felul în care este gestionată: „lipsa de interes pentru binele comun” și corupția din țările de origine; un „sistem economic mondial” care produce sărăcie și excludere; teama care alimentează prejudecăți și dispreț; „calculele criminale” ale celor care obțin profituri din dramele altora. Lampedusa, încărcătură simbolică și gesturi publice Înainte de predică, papa a depus o jerbă de flori la cimitirul cu morminte numerotate ale migranților neidentificați și a mers la „Poarta Europei”, monument dedicat victimelor, unde s-a recules singur. Programul a mai inclus binecuvântarea unei plăci comemorative dedicate papei Francisc și o liturghie în aer liber. Notă de context: mesaj către SUA de Ziua Independenței În aceeași zi, papa – născut Robert Francis Prevost – a transmis felicitări americanilor cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite. Știrea este atribuită de TVR Info agenției Agerpres, care citează AFP; varianta Agerpres este disponibilă aici . [...]
Donald Trump a relansat public ideea unei relații ierarhice cu Israelul , spunând că Benjamin Netanyahu „știe cine este șeful”, în contextul în care o posibilă vizită a premierului israelian la Casa Albă este discutată pentru zilele următoare, potrivit HotNews . Trump a declarat, într-o conversație telefonică scurtă cu publicația americană Axios , că Netanyahu „ar putea să vină la Casa Albă chiar săptămâna viitoare”, adăugând: „Ne înțelegem foarte bine. (Netanyahu) știe cine este șeful.” Vizita la Casa Albă: posibilă, dar calendarul rămâne incert Un oficial israelian citat de Axios a nuanțat însă calendarul, indicând că întâlnirea s-ar putea să nu aibă loc chiar săptămâna viitoare, deoarece Trump urmează să se deplaseze în Turcia pentru summitul NATO din 7 și 8 iulie. „Ar putea avea loc săptămâna următoare”, a spus oficialul. Cu o zi înainte, biroul lui Netanyahu transmisese deja că cei doi lideri ar urma să se întâlnească „în curând” în Statele Unite. Context: tensiuni pe fondul negocierilor cu Iranul Deși SUA rămân principalul aliat al Israelului, Trump l-a criticat public în repetate rânduri pe Netanyahu în ultimele săptămâni, după ce războiul purtat de Israel împotriva Hezbollahului din Liban a pus în pericol negocierile cu Iranul, potrivit aceleiași surse. HotNews trimite, în acest context, la un material anterior despre negocierile cu Iranul . Într-un comunicat citat de HotNews, biroul premierului israelian a afirmat că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul SUA ca „garanții ai libertății în lume” și aprecierea Israelului pentru „legăturile strânse dintre cele două națiuni”. [...]
Mesajul lui Volodimir Zelenski indică faptul că direcția sprijinului american rămâne un factor-cheie pentru evoluția războiului și, implicit, pentru stabilitatea regională , potrivit Economica . Președintele Ucrainei a relatat că a avut o convorbire telefonică „foarte bună” cu Donald Trump, în contextul Zilei Independenței SUA, și a subliniat că „hotărârea Americii” va fi esențială pentru încheierea conflictului. Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat de la începutul războiului, menționând atât ajutorul militar, cât și susținerea politică pentru Kiev. În mesajul publicat pe canalul său de Telegram , liderul ucrainean a enumerat explicit sisteme precum Javelin și Patriot, pe care le-a legat de capacitatea Ucrainei de a-și apăra independența. Rolul SUA în perspectiva unei soluții negociate Potrivit lui Zelenski, o parte importantă a discuției cu Trump a vizat situația de pe front și demersurile diplomatice pentru încheierea războiului. El s-a declarat optimist în privința unei soluții negociate și a punctat explicit miza deciziilor de la Washington: „Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar hotărârea Americii va fi esențială”. Continuarea discuțiilor la summitul NATO de la Ankara Zelenski a mai spus că el și Donald Trump au convenit să continue dialogul „personal” în timpul summitului NATO care, potrivit relatării, începe luni la Ankara. În același context, liderul ucrainean a reluat solicitarea pentru noi sisteme Patriot , pe care le consideră necesare pentru apărarea populației în fața atacurilor ruse cu rachete și drone, trimițând la o relatare separată despre această cerere, publicată de Mediafax . [...]
Bulgaria condiționează sprijinul pentru un nou pachet de sancțiuni UE de scoaterea a două nume de pe listă , o mișcare care poate complica procesul de adoptare a măsurilor europene și poate introduce excepții cu miză directă pentru sectorul energetic, potrivit Antena 3 . Bulgaria ar fi cerut Uniunii Europene eliminarea a două persoane de pe lista de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a renunța la opoziția față de pachetul de sancțiuni. Numele menționate sunt patriarhul Kirill , șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, și Vagit Alekperov , descris în material drept „unul dintre șefii sucursalei bulgare a Lukoil”. Informația a fost relatată inițial de BNR News, care citează declarații ale premierului Rumen Radev făcute în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în Parlamentul Bulgariei. Miza: sancțiuni UE și un posibil precedent de „negociere” pe listă Din perspectiva UE, condiționarea sprijinului pentru un pachet de sancțiuni de modificarea listei poate încetini sau bloca adoptarea măsurilor, în condițiile în care astfel de decizii sunt sensibile politic și au efecte economice, inclusiv asupra companiilor din energie și a lanțurilor de aprovizionare. Radev susține, potrivit aceleiași relatări, că opoziția sa urmărește apărarea intereselor Bulgariei în domeniul energiei. De ce se opune Bulgariei sancționării patriarhului Kirill Întrebat despre opoziția față de sancțiunile care l-ar viza pe Kirill, Radev a spus că nu este „îngrijorat” de persoana acestuia, dar că nu consideră potrivită sancționarea șefului unei organizații religioase. Materialul mai notează că Italia s-a alăturat Bulgariei în opoziția față de sancționarea lui Kirill. [...]
Amenințarea Rusiei cu „răspuns adecvat” după loviturile din zona Sankt Petersburg ridică din nou riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii și transportului în regiune , într-un moment în care Ucraina își extinde operațiunile cu drone și rachete în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile ale Federației Ruse „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. Mesajul vine după atacuri ucrainene cu drone și rachete asupra Sankt Petersburg. Autoritățile de la Kremlin susțin că au doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune de tip „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Potrivit versiunii ruse, bombardamentele nu s-ar fi soldat cu victime și nici cu pagube majore. Ținte energetice și efecte operaționale: aeroporturi închise temporar Guvernatorul Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a anunțat că în jur de 70 de drone ucrainene au fost neutralizate deasupra orașului. El a spus că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând „probleme tehnice”, care ar fi fost între timp rezolvate, și că nu au existat victime. Tot potrivit autorităților locale, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt Petersburg, fără pagube și fără victime. Epave de drone au căzut și în portul Visoțk, aproape de frontiera cu Finlanda, conform guvernatorului regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko. Pe fondul acestor atacuri, agenția rusă a aviației civile a anunțat închiderea, timp de mai multe ore, a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei: Kaliningrad, Pskov și Sankt Petersburg. Contextul militar: lovituri în mai multe regiuni și revendicări de la Kiev Armata rusă afirmă că bombardamentele ucrainene au vizat peste zece regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, și că au provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă în regiunea de graniță Belgorod. La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că baza navală Kronstadt din Sankt Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate și obiective energetice portuare. „Forţele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructură petrolieră portuară care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia şi au avut loc, de asemenea, lovituri reuşite asupra Kronstadt, o ţintă militară importantă.” Loviturile asupra Sankt Petersburg sunt prezentate în acest context ca o continuare a atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus și vin după un atac al forțelor ruse asupra Kievului, despre care sursa notează că s-a soldat cu 30 de morți. [...]
