Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra centralei nucleare Barakah ridică miza de securitate în Golf, chiar dacă autoritățile din Abu Dhabi susțin că nu a existat niciun impact radiologic, potrivit Biziday. Un generator al centralei din regiunea Al Dhafra a luat foc duminică, în urma unui incident produs în afara perimetrului interior al instalației; incendiul a fost stins, fără victime.
Autoritățile nu au indicat public un autor al atacului, însă informațiile vehiculate sugerează că ar fi vorba de drone iraniene. Biroul de Media din Abu Dhabi a transmis că Autoritatea Federală pentru Reglementare Nucleară a confirmat funcționarea normală a tuturor unităților și faptul că „incendiul nu a afectat siguranța centralei electrice sau disponibilitatea sistemelor sale esențiale”.
Incidentul vine pe fondul unor tensiuni crescute în zonă, după ce, în ultimele zile, au circulat informații neconfirmate oficial despre o posibilă implicare a Emiratelor Arabe Unite și a Arabiei Saudite în atacurile americane împotriva Iranului. În același interval, au fost raportate și alte episoade de insecuritate maritimă în proximitatea EAU și Omanului:
Chiar fără consecințe tehnice raportate asupra centralei, lovirea unei infrastructuri nucleare civile reprezintă o escaladare cu potențial major de destabilizare regională și de amplificare a riscurilor pentru transportul maritim și pentru investițiile din energie în Golf.
Informațiile sunt atribuite de Biziday agenției Reuters, prin Reuters.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești din zona Sankt Petersburg sugerează o presiune tot mai mare pe logistica de export la Marea Baltică , potrivit Focus . Ținta este la mare distanță de linia frontului, iar amploarea raportată a atacului indică o operațiune extinsă, cu potențial de perturbare operațională. Guvernatorul regiunii din jurul metropolei, Aleksandr Drozdenko , a declarat că ar fi fost doborâte 67 de drone „inamice”. Informația nu are confirmare independentă, dar ar indica un atac de dimensiuni mari. În portul Wyssoțk, la Golful Finlandei, ar fi căzut fragmente de drone, a spus Drozdenko, citat de agenția rusă de stat Tass. În Wyssoțk funcționează un terminal important pentru încărcarea petrolului, ceea ce face zona relevantă pentru fluxurile de export. Indicii privind lovirea portului petrolier din Sankt Petersburg Publicația notează că ar exista indicii că a fost lovit și portul petrolier din Sankt Petersburg, pe baza unor videoclipuri apărute pe canale de Telegram rusești și ucrainene. Conducerea orașului nu a oferit, până la momentul relatării, informații oficiale pe acest subiect. Ministerul rus al Apărării a confirmat doar atacuri asupra regiunii din jurul Sankt Petersburgului, nu și asupra orașului. La nivel național, ar fi fost interceptate peste noapte 389 de drone ucrainene, conform agenției dpa, citată de Focus. Context: atacuri repetate și escaladare pe ambele părți Ultimul atac menționat asupra Sankt Petersburgului ar fi avut loc la începutul lunii iunie, când Ucraina ar fi incendiat rezervoare din portul petrolier, chiar înainte de începerea Forumului Economic Internațional la care urma să participe Vladimir Putin. Separat, în orașul ucrainean Sumî, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că un bombardament rusesc a ucis cel puțin patru persoane și a rănit 27. Administrația regională a precizat că centrul orașului ar fi fost atacat cu șase bombe planante, lansate din afara razei de apărare, care sunt ghidate pe zeci de kilometri până la țintă. [...]
Discuția Putin–Trump mută presiunea diplomatică spre summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Moscova încearcă să-și consolideze narativul de „progres pe front”, iar Kievul contestă public aceste afirmații, potrivit Antena 3 . Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit sâmbătă la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia celebrării a 250 de ani de la nașterea Statelor Unite. Potrivit președinției ruse, cei doi au discutat despre situația din Ucraina înaintea summitului NATO programat la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie. Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov , a declarat că discuția despre „reglementarea” din Ucraina a ținut cont, între altele, de participarea viitoare a lui Trump la summitul NATO. În același context, Ușakov a susținut că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe front, afirmând că forțele ruse „avansează cu încredere”. Disputa asupra situației din teren și blocajul negocierilor Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca bastion al forțelor ucrainene în regiunea Donețk, a cărui capturare este un obiectiv major pentru Rusia. Kievul a respins ferm această afirmație și a transmis că își menține controlul asupra orașului, unde luptele continuă. În același timp, articolul notează că, pe front, forțele ruse „aproape că nu au făcut progrese” în ultimele luni, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție refuzată de Kiev. Ankara, următorul punct de întâlnire pentru discuțiile cu Trump Conform presei ruse, convorbirea Putin–Trump ar fi durat o oră și 25 de minute și ar fi inclus și alte teme, precum situația din Iran și Orientul Mijlociu. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat și el la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul decisiv al SUA. Zelenski a spus că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări. [...]
Discursul lui Donald Trump despre „pace și justiție” a fost amânat de furtuni , într-un episod care arată cum evenimentele publice majore din SUA pot fi afectate rapid de fenomene meteo extreme, cu impact direct asupra organizării și programului oficial, potrivit Al Jazeera . Președintele american a lăudat Statele Unite drept „cea mai mare forță pentru pace și justiție de pe Pământ” într-un discurs susținut cu ocazia aniversării a 250 de ani de la fondarea națiunii. Conform informațiilor publicate, atât discursul, cât și principalele celebrări au fost întârziate cu câteva ore din cauza unor furtuni puternice, descrise ca „extreme”. Materialul a fost publicat pe 5 iulie 2026. [...]
Germania pregătește restricții de acces la informații clasificate pentru AfD , pe fondul suspiciunilor privind legături cu Rusia, potrivit Agerpres . Ministrul apărării, Boris Pistorius , spune că vrea să împiedice partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) să ajungă la date sensibile dacă ar intra la guvernare, invocând riscuri de securitate. Pistorius a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Bild că apropierea AfD de președintele rus Vladimir Putin este „de necontestat” și a argumentat că „informațiile sensibile nu trebuie să ajungă în mâinile nepotrivite”. În acest context, ministrul a indicat că autoritățile analizează „îndeaproape” cui pot acorda acces la informații clasificate și că această verificare este o obligație care ține de securitatea Germaniei. Context: AfD, sub investigații și izolată politic AfD, descrisă drept cel mai mare partid de opoziție din Germania, este investigată de serviciile de informații interne din unele landuri pentru vederi extremiste împotriva imigrației. În paralel, partidele „mainstream” refuză colaborarea cu AfD, într-o politică numită „firewall” (un cordon politic de izolare). Cancelarul Friedrich Merz a refuzat în repetate rânduri să colaboreze cu AfD, potrivit aceleiași relatări. De ce contează: miza alegerilor regionale din septembrie AfD speră să obțină majoritate absolută la alegerile regionale din septembrie din landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania de Vest. O astfel de victorie i-ar permite să guverneze, pentru prima dată, un land, ceea ce ar transforma discuția despre accesul la informații clasificate dintr-un scenariu teoretic într-o problemă imediată de aplicare instituțională. [...]
Un incident de siguranță la aterizare, provocat de artificii, a expus un risc operațional pentru traficul aerian pe Aeroportul Internațional Chicago Midway, după ce un avion Delta Air Lines a fost lovit de un proiectil în timpul procedurii de aterizare, potrivit Antena 3 . Incidentul a avut loc de Ziua Independenței SUA, când aeronava „a intrat în contact cu un foc de artificii” în timp ce cobora spre pistă. Piloții au reușit să aducă avionul la sol în siguranță, iar compania a transmis că nu a fost necesară o aterizare de urgență. Ce s-a întâmplat în timpul zborului Zborul Delta 1076 venea din Atlanta și a aterizat la Chicago Midway sâmbătă seara, conform datelor de pe site-ul de monitorizare FlightAware.com: decolare la 19:36 și aterizare la 20:38 (ore locale, neconvertite în sursă). Comunicațiile radio dintre echipaj și controlul de trafic aerian au surprins reacția imediată după impact. Pilotul a raportat că un foc de artificii a lovit avionul și că zborul continuă, iar ulterior a spus că s-a auzit o bubuitură în cabină și că aeronava va trebui verificată după ajungerea la poartă. „Noi tocmai am auzit o bubuitură în avion, așa că va trebui să verificăm aeronava după ce ajungem la poartă.” Potrivit NBC 5 Chicago (citată de Antena 3), pilotul a menționat că aeronava se afla la o altitudine de aproape 60 de metri în momentul incidentului. Impact operațional: inspecție tehnică și semnal de alarmă pentru autorități După aterizare, avionul a fost supus unei inspecții tehnice pentru evaluarea eventualelor avarii. Antena 3 notează că nu au fost înregistrate victime. Controlorul de trafic aerian a indicat că au existat „mai multe” incidente similare, iar autoritățile orașului au fost informate, ceea ce sugerează o problemă recurentă în perioadele cu artificii, cu potențial de a afecta siguranța operațiunilor de aterizare și decolare. Context: incidente și perturbări în timpul festivităților Antena 3 mai relatează că, în New York City, au izbucnit mai multe incendii pe Brooklyn Bridge chiar spre finalul spectacolului de artificii. Tot pe Coasta de Est, în Washington, New York City și Philadelphia, furtunile și valul de căldură au perturbat evenimentele organizate de Ziua Independenței. [...]
Cu două zile înaintea summitului NATO de la Ankara , Vladimir Putin și Donald Trump au discutat la telefon despre Ucraina , într-o convorbire care adaugă presiune diplomatică pe agenda reuniunii și pe poziționarea SUA în dosarul războiului, potrivit Agerpres . Kremlinul a transmis că discuția a avut loc sâmbătă, pe fondul celebrării a 250 de ani de la înființarea Statelor Unite, iar tema „reglementării” în Ucraina a fost abordată în legătură cu participarea lui Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Informația a fost comunicată de Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citat de Ria Novosti. Conform aceleiași surse, convorbirea a durat o oră și 25 de minute și a inclus și alte subiecte de politică internațională, între care situația din Iran și din Orientul Mijlociu. Summitul NATO, pe fondul unor mesaje divergente despre front În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu Donald Trump, tot cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul Washingtonului. „Există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război, iar determinarea Americii este decisivă”, a spus președintele Zelenski pe rețelele sociale. Zelenski a mai afirmat că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context militar și blocaj diplomatic Ușakov a mai declarat că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe câmpul de luptă, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În paralel, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca un bastion ucrainean în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit „în mod ferm” și a afirmat că luptele continuă, iar orașul rămâne sub control ucrainean. Pe front, potrivit relatării, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari ambelor tabere. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
