Știri
Știri

Războiul din Ucraina a forțat România să accelereze decizii strategice pentru independența energetică , susține fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu . Potrivit Mediafax , acesta afirmă că invazia rusă a reprezentat un punct de cotitură, impunând măsuri rapide pentru stabilitatea sistemului energetic. Virgil Popescu , aflat la conducerea ministerului în perioada declanșării conflictului, spune că România era într-o poziție mai bună decât alte state europene, având producție proprie de gaze, energia nucleară de la Cernavodă și capacități hidro, însă a resimțit presiunea creșterii prețurilor la nivel global. Printre măsurile adoptate, fostul ministru amintește schema de plafonare și compensare introdusă prin OUG 27/2022 , care a stabilit un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus și mecanisme de protecție pentru companii. El susține că deciziile au fost luate rapid, într-un context de criză fără precedent la nivel european. În paralel, au fost accelerate mai multe proiecte considerate strategice: deblocarea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep; relansarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă; demararea programului pentru reactoare modulare mici; începerea construcției centralei de la Mintia, cu o capacitate estimată la circa 1.750 MW; negocierea Coridorului Verde cu Azerbaidjan, pentru un cablu submarin de transport al energiei regenerabile; consolidarea parteneriatului energetic cu SUA, inclusiv în domeniul nuclear. Fostul oficial consideră că direcția adoptată în urmă cu patru ani a redus vulnerabilitatea României într-un moment în care mai multe state europene depindeau masiv de gazele rusești. La patru ani de la începutul conflictului, dezbaterea privind securitatea și independența energetică rămâne centrală în contextul regional tensionat. [...]

IMM-urile românești au potențial de creștere, dar accesul la finanțare rămâne principala frână , afirmă Mihai Constantinescu , reprezentant al Amundi Asset Management , într-un interviu acordat platformei Termene.ro . Potrivit acestuia, fără soluții mai eficiente de creditare și investiții de capital, dezvoltarea segmentului antreprenorial autohton va rămâne sub potențial. Constantinescu subliniază că România are un ecosistem antreprenorial dinamic, însă companiile mici și mijlocii întâmpină dificultăți în atragerea finanțării, fie prin credite bancare, fie prin piața de capital. Lipsa capitalului limitează investițiile în extindere, tehnologie și internaționalizare, domenii esențiale pentru consolidarea competitivității. Unde este blocajul Printre principalele probleme identificate: acces limitat la finanțare pe termen lung; costuri ridicate ale creditării; nivel redus de capitalizare al multor firme; utilizarea insuficientă a pieței de capital ca alternativă la creditul bancar. Reprezentantul Amundi arată că, în comparație cu alte economii europene, IMM -urile românești sunt mai dependente de autofinanțare și mai puțin integrate în mecanismele moderne de finanțare, cum ar fi fondurile de investiții sau listările pe bursă. Rolul pieței de capital Un alt punct evidențiat este nevoia dezvoltării pieței de capital locale, astfel încât companiile să aibă acces la surse diversificate de finanțare. Creșterea numărului de emitenți și a lichidității ar putea contribui la reducerea presiunii asupra creditării bancare și la stimularea investițiilor. În opinia lui Mihai Constantinescu , soluția nu constă doar în disponibilitatea capitalului, ci și în îmbunătățirea cadrului instituțional și a educației financiare, astfel încât antreprenorii să înțeleagă și să utilizeze instrumentele existente. Potențial versus realitate Deși economia României a înregistrat o dinamică pozitivă în ultimii ani, decalajele structurale persistă. IMM-urile reprezintă o parte semnificativă din numărul total de companii și din ocuparea forței de muncă, însă contribuția lor la valoarea adăugată și la exporturi poate fi amplificată printr-un acces mai bun la finanțare. Mesajul central al analizei este clar: potențialul există, însă transformarea lui în creștere sustenabilă depinde de rezolvarea blocajelor din zona finanțării. [...]