Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul Moscovei privind o confruntare directă cu NATO ridică riscul de escaladare și pe canalul nuclear, într-un moment în care Rusia anunță exerciții de pregătire pentru utilizarea armamentului nuclear, potrivit Digi24.
Mesajul a fost transmis marți de Serghei Riabkov, ministru adjunct de Externe și unul dintre diplomații de rang înalt ai Rusiei, care a susținut că riscurile unei confruntări directe între Rusia și alianța militară NATO „sunt în creștere” și că urmările ar putea fi „catastrofale”, relatează Reuters.
Într-un interviu pentru agenția de stat TASS, Riabkov a afirmat că în capitalele europene se conturează tot mai mult perspectiva unei „amenințări iminente a unui război de intensitate ridicată” cu Rusia. El a pus această evoluție pe seama „escaladării tensiunilor”, invocând inclusiv „acțiuni flagrant provocatoare în sfera nucleară”.
„Ca urmare a acestei escaladări a tensiunilor, inclusiv a acțiunilor flagrant provocatoare în sfera nucleară, riscurile strategice sunt în creștere, la fel ca și pericolul unei confruntări directe între NATO și țara noastră, cu toate consecințele potențial catastrofale pe care aceasta le-ar implica.”
Declarațiile vin în contextul în care Ministerul rus al Apărării a anunțat că armata rusă începe marți trei zile de exerciții și antrenamente cu arme nucleare, mobilizând mii de soldați în țară.
Potrivit anunțului citat, exercițiul are loc în perioada 19–21 mai și vizează „pregătirea și utilizarea armamentului nuclear în caz de amenințare de agresiune”.
Separat, începutul exercițiului fusese anunțat luni și de Belarus, aliat al Moscovei. Autoritățile belaruse au susținut că antrenamentul „nu este îndreptat împotriva țărilor terțe” și „nu constituie o amenințare la adresa securității regionale”.
Combinarea avertismentelor diplomatice despre o posibilă confruntare directă Rusia–NATO cu anunțuri privind exerciții de pregătire pentru utilizarea armelor nucleare amplifică riscul perceput de escaladare și crește presiunea asupra arhitecturii de securitate europene, inclusiv prin accentul pus pe dimensiunea nucleară a tensiunilor.
Recomandate
Donald Trump lasă deschisă opțiunea unor restricții comerciale împotriva Spaniei , deși și-a îndulcit discursul după ce Madridul a indicat că va atinge în acest an pragul de 2% din PIB alocat apărării, potrivit Mediafax . Mesajul vine după summitul NATO de la Ankara, unde tema majorării cheltuielilor de apărare a dominat agenda. La întoarcerea spre SUA, Trump a spus că Spania „a revenit” asupra poziției sale și că a fost „foarte generoasă” privind plățile pentru apărare, fără să ofere detalii. Guvernul spaniol interpretează declarațiile ca o referire la atingerea țintei de 2% din PIB pentru apărare, obiectiv stabilit anterior în cadrul NATO, relatează Reuters. Madrid acceptă 2%, dar respinge noua țintă de 5% până în 2035 Premierul Pedro Sanchez a descris discuția cu Trump drept „foarte cordială”, în pofida divergențelor privind noile obiective de finanțare ale Alianței. Executivul de la Madrid afirmă că a crescut bugetul apărării de la 0,98% din PIB în 2017 la aproape 33 de miliarde de euro (aprox. 165 miliarde lei) în prezent, nivel care ar permite atingerea pragului de 2% în acest an. În schimb, Spania refuză să accepte ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, propusă în cadrul NATO. Argumentul Madridului este că o asemenea creștere ar impune tăieri din cheltuielile sociale și nu ar reflecta neapărat amenințările cu care se confruntă țara. Riscul economic: amenințarea comercială rămâne neclară Deși tonul lui Trump s-a schimbat, nu este clar dacă amenințarea privind oprirea schimburilor comerciale cu Spania va fi retrasă. Un oficial american a declarat pentru Reuters că agențiile federale pregătesc o listă de produse spaniole care ar putea fi vizate de restricții, dacă administrația decide să meargă mai departe. Specialiști în drept comercial citați de Reuters spun că președintele SUA ar putea folosi Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională (International Emergency Economic Powers Act) pentru a impune un embargo total sau parțial asupra importurilor din Spania. În primul mandat al lui Trump, SUA au introdus taxe antidumping de 30% pentru măslinele negre din Spania. Context: investițiile americane, deocamdată fără semne de recul Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, urma să se întâlnească joi cu ambasadorul SUA în Spania, Benjamin Leon, pe fondul tensiunilor diplomatice. Surse din delegația spaniolă prezente la summit au spus presei locale că disputa este mai degrabă una de imagine și că, până acum, nu au observat consecințe economice sau o reducere a investițiilor americane. În regiunea Aragon, unde companii americane precum Amazon și Microsoft au investit miliarde de dolari în centre de date, autoritățile locale au transmis că proiectele continuă fără modificări și că activitatea economică se desfășoară normal. Opoziția (Partidul Popular) l-a criticat pe Sanchez pentru deteriorarea relațiilor cu Washingtonul, dar a susținut că interesele economice comune rămân puternice. [...]
Scenariile de escaladare care includ România ridică miza de securitate pentru investiții și infrastructură , în condițiile în care, potrivit Mediafax , trei surse citate de Reuters susțin că președintele rus Vladimir Putin nu ar urmări încheierea războiului din Ucraina, ci ar fi mai degrabă înclinat să-l escaladeze, inclusiv prin posibile lovituri asupra bazelor NATO din România sau din statele baltice. Atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi contribuit la această orientare, conform surselor apropiate Kremlinului citate de Reuters. Una dintre ele vorbește despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare. De ce contează pentru România: risc perceput mai mare pentru infrastructură și operațiuni Menționarea explicită a bazelor NATO din România într-un scenariu de escaladare mută discuția din zona războiului „la distanță” către un risc de securitate cu potențiale efecte economice: de la costuri suplimentare de protecție și continuitate operațională pentru infrastructuri critice, până la creșterea prudenței în deciziile de investiții în regiune. Materialul nu cuantifică aceste efecte, dar indică faptul că astfel de scenarii sunt vehiculate în cercuri apropiate de putere și în analize militare. Ce urmărește Kremlinul, potrivit surselor Reuters În același tablou, Putin ar rămâne determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, descrisă ca zonă strategică și punct de blocaj în negocierile de pace Rusia–Ucraina mediate de SUA. Un înalt oficial ucrainean a declarat, potrivit Reuters, că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni ar indica pregătiri pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. În același timp, sursa menționează că pentru un asemenea pas Rusia ar avea nevoie de recrutare obligatorie, pe care Putin ar fi ezitat să o anunțe de la începutul războiului. Cum ar putea arăta o escaladare, în scenariile invocate Reuters relatează că experți militari ruși au menționat în repetate rânduri posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice, ceea ce ar crește riscul unei confruntări directe cu NATO și ar testa apărarea colectivă. Publicația mai notează și un posibil tipar de „atacuri izolate” menite să provoace tensiuni în interiorul NATO, comparate cu incidentul unei drone rusești prăbușite pe un bloc din Galați , potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI). Separat, într-un articol publicat la finalul lunii iunie în „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că escaladarea ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina, urmată de atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România și asupra unor instalații din UE care produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina, mai notează Reuters. În material este citată și o estimare recentă a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, potrivit căreia aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți de la începutul războiului, dintre care 1,4 milioane ar fi ruși. [...]
Cadoul cu armă și muniție reală ridică probleme de conformitate legală pentru liderii NATO , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , le-a oferit la summitul de la Ankara revolvere personalizate, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. Publicația menționează că darurile au fost însoțite de muniție reală, un detaliu neobișnuit pentru un eveniment diplomatic de acest nivel și cu potențial de a genera complicații la transport și la intrarea în alte jurisdicții. Un exemplu concret vine de la premierul britanic Keir Starmer , care a declarat ulterior că nu a putut aduce arma înapoi în Marea Britanie, deoarece acest lucru ar fi fost ilegal potrivit legislației britanice. În lipsa altor detalii în material despre modul în care au fost gestionate cadourile de ceilalți lideri, cazul evidențiază riscurile operaționale și de conformitate (respectarea regulilor) pe care le pot crea gesturile simbolice atunci când intră în zona reglementărilor privind armele și muniția. [...]
Oscilațiile de mesaj ale lui Donald Trump la summitul NATO complică predictibilitatea deciziilor de apărare , într-un moment în care Alianța a anunțat angajamente financiare și contracte militare de amploare, potrivit Mediafax , care citează o analiză POLITICO despre reuniunea din 7-8 iulie, de la Ankara. În public, Trump a criticat pe alocuri aliații și a enumerat nemulțumiri care au alimentat temeri în rândul partenerilor. În spatele ușilor închise, însă, tonul s-a schimbat, notează POLITICO, citând patru surse cu detalii despre discuțiile private. Președintele american a fost descris ca „mult mai pozitiv” miercuri, într-un discurs de circa 30 de minute în care ar fi evitat să reia teme controversate, precum dorința de a anexa Groenlanda sau atacurile la adresa Spaniei. Potrivit acelorași surse, participanții nu au înțeles exact ce a determinat schimbarea de atitudine. Mesajul despre SUA în NATO și vânzările de arme Schimbarea de ton confirmă, în linia relatărilor Reuters menționate în material, că Trump le-ar fi spus partenerilor din NATO că vrea ca SUA să rămână în alianță și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților „indiferent de modul în care acestea vor fi utilizate”. În același timp, retorica de la Ankara contrastează cu pozițiile din ultimele luni, când Trump a amenințat în repetate rânduri cu retragerea SUA din NATO, ceea ce a amplificat incertitudinea privind continuitatea angajamentelor americane. Reacția aliaților: eforturi de „calmare” și laude publice Materialul arată că această imprevizibilitate i-a determinat pe liderii europeni să fie mai atenți la gestionarea relației cu președintele SUA. În acest context, aliații s-au străduit să-l laude în timpul summitului, iar șeful NATO, Mark Rutte, a apreciat pentru POLITICO că eforturile lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare sunt „o veste excelentă” pentru aliați. Trump a mulțumit explicit liderilor din Polonia, Germania, țările baltice și Norvegia pentru contribuțiile lor la alianță și a lăudat armata americană. Înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, el a spus: „Tocmai am avut reuniunea NATO și a fost o reuniune excelentă” Contextul financiar și industrial: angajamente și contracte anunțate la Ankara Pe fondul acestor mesaje fluctuante, Consiliul Nord-Atlantic a comunicat deciziile statelor NATO în declarația finală a summitului , care include: angajamentul de a aloca 70 de miliarde de euro Ucrainei în 2026; încheierea unor noi contracte militare de 50 de miliarde de lire sterline (aprox. 295 miliarde lei) la summitul de la Ankara; evaluarea că Rusia „reprezintă o amenințare pe termen lung” pentru comunitatea euro-atlantică; absența unei mențiuni privind angajamentul de a accepta Ucraina în alianță. Textul integral al declarației finale este disponibil aici . În plan politic, Trump și-a nuanțat și poziția privind refuzul aliaților de a sprijini războiul SUA cu Iranul, afirmând la finalul summitului că aliații „au avut doar un moment mai prost” când au refuzat să participe la eforturile de război ale SUA și Israelului împotriva Iranului. De ce contează Pentru aliați, inclusiv pentru statele de pe flancul estic, miza nu este doar retorica, ci predictibilitatea deciziilor care influențează bugete de apărare, achiziții militare și sprijinul pentru Ucraina . Mesajele schimbătoare ale liderului de la Casa Albă pot complica planificarea și negocierile, chiar și atunci când rezultatul formal al summitului include angajamente financiare și contracte semnificative. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-un pachet de acorduri de 1 miliard de dolari cu Arabia Saudită , pe fondul tarifelor impuse de administrația Trump care apasă economia canadiană, potrivit Al Jazeera . Premierul Mark Carney a efectuat o vizită în Arabia Saudită – prima vizită de stat a unui lider canadian în peste un sfert de secol – cu accent pe energie și minerit. Vizita a avut loc joi, imediat după summitul NATO din Turcia, și a inclus acorduri în domenii precum mineritul, energia și inteligența artificială, despre care biroul lui Carney spune că ar urma să fie finalizate anul viitor. Acorduri de 1 miliard de dolari și acces pentru companiile canadiene Canada și Arabia Saudită au semnat 13 noi acorduri și memorandumuri de înțelegere, inclusiv în sănătate și apărare, în valoare totală de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Printre acestea se află înțelegeri care ar urma să sprijine companiile canadiene să dezvolte proiecte de minerit și energie curată în Arabia Saudită. Energie: LNG, hidrogen și captarea carbonului În energie, biroul premierului canadian a indicat că cele două țări lucrează la acorduri legate de gaz natural lichefiat (LNG – gaz răcit până devine lichid pentru transport), hidrogen și captarea și stocarea carbonului. În timpul vizitei, Carney s-a întâlnit și cu Amin Nasser, șeful companiei petroliere de stat Saudi Aramco . Totodată, Carney ar urma să conducă „o delegație a fondurilor de pensii ale Canadei”, în cadrul eforturilor de a investi în sectoarele de energie și inteligență artificială din Arabia Saudită. Reîncălzirea relațiilor, după ruptura din 2018 Acordurile vin după ani de relații tensionate sub fostul premier Justin Trudeau, care criticase tratamentul aplicat activiștilor pentru drepturile omului, inclusiv scriitorului saudit Raif Badawi și surorii sale, Samar. În 2018, Arabia Saudită a expulzat ambasadorul Canadei și a redus legăturile comerciale și investiționale. Cele două state au început să refacă relațiile diplomatice în 2023. Întrebat despre reluarea angajamentului față de Riad, Carney a spus: „A te angaja cu o țară nu înseamnă că suntem de acord cu tot ceea ce face o țară.” Și a adăugat: „A ține prelegeri țărilor de la distanță este o strategie ineficientă. E satisfăcător, dar e ineficient.” Ce urmează Conform biroului premierului, o parte dintre acordurile anunțate ar urma să fie finalizate anul viitor. În paralel, Carney a fost întrebat și despre negocierile comerciale cu SUA, dar a oferit doar un răspuns scurt: „Vă voi ține la curent.” [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Hormuz riscă să prelungească un conflict cu efect direct asupra comerțului global cu energie , iar președintele SUA încearcă simultan să proiecteze forță militară și să vândă ideea unui „sfârșit” al războiului, potrivit Axios . În timp ce noi lovituri americane au vizat Iranul, profilul lui Donald Trump de pe Truth Social a devenit, în descrierea publicației, un „jurnal vizual” al violenței de la distanță: clipuri, imagini și meme-uri care comprimă războiul în conținut ușor de distribuit, chiar în momentul în care Trump cere încetarea ostilităților. Miza practică, dincolo de comunicarea politică, este că războiul s-a transformat într-o confruntare deschisă în jurul unui „coridor comercial critic”, Strâmtoarea Hormuz. De ce contează: un „coridor comercial critic” sub presiune Axios notează că promisiunea lui Trump privind un război rapid a ajuns să semene cu o bătălie fără termen, centrată pe o arteră de comerț esențială. În acest context, modul în care Casa Albă prezintă operațiunile militare poate influența percepția publică asupra riscurilor și costurilor, inclusiv asupra consecințelor economice mai largi ale tensiunilor din zonă. Publicația punctează și o tensiune politică internă: Trump caută „o rampă de ieșire” dintr-un război pe care americanii nu îl susțin, în timp ce își amplifică mesajele despre „puterea brută” a armatei pe rețelele sociale. Cum arată strategia de comunicare și ce riscuri vede mediul academic Roger Stahl, profesor la University of Georgia, spune că postările lui Trump par mai degrabă „din scurt” decât parte dintr-un plan clasic de comunicare și că această abordare ar fi „singura carte” pe care o mai are de jucat pe măsură ce războiul se prelungește. În același timp, Stahl avertizează că accentul pe forța militară a fost istoric o strategie „câștigătoare” pentru a reduce rezistența și criticile publice. Samuel Woolley (University of Pittsburgh, Dietrich Endowed Chair in Disinformation Studies) susține că astfel de postări cu explozii „de la distanță” pot produce desensibilizare, inclusiv la nivelul celor care le publică. Ce spune Casa Albă După ce Trump a publicat miercuri mai multe clipuri cu explozii în Iran, purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis, într-o declarație citată de Axios: „Președintele a fost clar că va face ceea ce este necesar pentru a ne proteja patria și trupele din străinătate și nu își va cere niciodată scuze pentru că onorează talentul incredibil al militarilor noștri, care își pun viața în pericol pentru a ne menține țara în siguranță.” Administrația a urmat linia președintelui cu materiale video „spectaculoase”, care tratează războiul ca divertisment, prin inserarea de referințe la jocuri și producții de la Hollywood, mai notează publicația. Context: de la „război clinic” la entuziasm pentru violență Susan Carruthers, profesoară de istorie la University of Warwick, compară momentul actual cu Războiul din Golf din 1991, când conflictul a intrat în sufragerii și a creat iluzia unui război „fără sânge”, cu precizie tehnică. Acum, spune ea, există „atât de mult entuziasm” legat de faptul că vieți omenești sunt curmate. În concluzia materialului, Woolley avertizează că Trump pare să fi renunțat să mai țină cont de percepția publicului larg, iar publicarea acestui tip de conținut ar fi nu doar neinspirată din perspectiva securității naționale, ci și din cea politică și electorală. [...]
