Știri
Știri din categoria Externe
Valul de atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia începe să aibă efecte economice și operaționale vizibile, pe fondul lovirii repetate a rafinăriilor, depozitelor de petrol și fabricilor de microelectronice, potrivit Adevărul. Miza Kievului, susțin analiști citați, este să afecteze direct capacitatea Rusiei de a finanța și susține războiul, nu doar să obțină un impact simbolic.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul conflictului, cu aproape 600 de drone care au vizat mai multe regiuni ale Federației Ruse, inclusiv zona Moscovei. Ministerul rus al Apărării a transmis că a interceptat 556 de drone în timpul nopții și alte 30 după răsărit. Atacurile s-ar fi extins până la aproximativ 1.100 de kilometri de granița ucraineană și ar fi vizat inclusiv infrastructură militară, depozite de petrol, fabrici de microelectronice și alte obiective strategice. Autoritățile ruse au raportat patru morți.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, dronele au lovit pentru prima dată rafinăria de petrol din Moscova, depozitul petrolier Solnechnogorsk și mai multe fabrici implicate în producția de microcipuri pentru armament de precizie. Statul Major ucrainean a anunțat că una dintre ținte a fost o fabrică specializată în produse high-tech și componente pentru arme ghidate.
În același timp, Kievul a confirmat utilizarea unor modele de drone cu rază lungă, inclusiv FP-1 Firepoint, drone-machetă RS-1 Bars și un model nou, Bars-SM Gladiator. În material se menționează că FP-1 ar avea o rază de acțiune de până la 1.600 de kilometri, iar modelele Bars pot lovi ținte la 700–800 de kilometri. Ucraina își justifică investițiile în industria de drone prin costuri mai mici și eficiență mai bună față de armele clasice cu rază lungă.
Analistul britanic Keir Giles (Chatham House) afirmă că amploarea și frecvența atacurilor indică exploatarea unor vulnerabilități structurale ale Rusiei, în special dificultatea de a proteja un teritoriu foarte întins și un număr mare de obiective critice. Într-o declarație pentru Daily Mail, el susține că atacurile cu drone „nu vor câștiga singure războiul”, dar sunt un semn că avantajul începe să se încline în favoarea Ucrainei.
În regiunea Moscovei, guvernatorul Andrei Vorobiov a anunțat moartea unei femei după ce o dronă a lovit o casă, iar alte două persoane au murit în atacurile de dimineață, inclusiv un cetățean indian care lucra în Rusia. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că mai mulți muncitori au fost răniți în apropierea unei rafinării de petrol și gaze. În material se arată că, deși Moscova este vizată periodic, loviturile directe asupra capitalei rămân relativ rare și au un impact psihologic major.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris operațiunea drept o reacție „pe deplin justificată” după bombardamentele ruse asupra Kievului, soldate, potrivit sursei, cu cel puțin 24 de morți.
Pe plan diplomatic, discuțiile de pace rămân în impas: Kievul refuză cererile teritoriale ale Moscovei în Donbas, iar încercările SUA de a relansa negocierile au stagnat în ultimele luni. În paralel, Zelenski a declarat că Rusia a lansat într-o singură noapte 524 de drone și 22 de rachete asupra Ucrainei. Tot luni, Kievul a acuzat Rusia că a lovit o navă comercială chineză în Marea Neagră, în apropierea portului Odesa, descris ca nod vital pentru exporturile agricole ucrainene, incident care are loc înaintea unei vizite de două zile a lui Vladimir Putin în China.
Recomandate
Ucraina pregătește consultări bilaterale cu Ungaria pe apărare, minorități și economie , într-un semnal de posibilă detensionare după schimbarea conducerii de la Budapesta, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, pe Telegram, că a actualizat împreună cu ministrul de Externe, Andrii Sybiha , prioritățile de politică externă europeană pentru perioada mai–iunie, iar „în fruntea listei” a fost relația cu Ungaria. Zelenski a spus că, după alegerile din Ungaria, „există perspective de relansare constructivă a relațiilor” și că partea ucraineană se pregătește pentru un format de consultări bilaterale, exprimându-și așteptarea de „rezultate”. Ce teme intră pe agenda discuțiilor Conform informațiilor prezentate, consultările ar urma să acopere mai multe dosare sensibile și practice, inclusiv: apărare; minorități; economie. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a anunțat că Ungaria și Ucraina au convenit să organizeze consultări privind minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia. Sybiha a descris discuția telefonică avută cu omologul său ungar, Anita Orban, drept „constructivă și substanțială”, iar cei doi au stabilit organizarea, „în această săptămână”, a unei runde de consultări la nivel de experți maghiaro-ucraineni. Context: „un nou capitol” după schimbarea de la Budapesta Demersul vine după ce, la finalul lunii aprilie, noul premier ungar Peter Magyar a declarat că își dorește o întâlnire cu Zelenski pentru a „deschide un nou capitol în relațiile bilaterale” și pentru a discuta despre drepturile etnicilor maghiari din Ucraina. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre calendarul complet al consultărilor sau despre nivelul exact de reprezentare politică, dincolo de runda de experți menționată pentru această săptămână. [...]
Amenințarea Rusiei la adresa Letoniei ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO , după ce Moscova a transmis că știe „coordonatele tuturor centrelor de decizie” din statul baltic și că apartenența la Alianță „nu-i va apăra de răzbunare”, potrivit Euronews . Mesajul vine pe fondul unei acuzații lansate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) , preluată de agenția rusă Tass, potrivit căreia Ucraina ar pregăti atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriul Letoniei. În aceeași logică, SVR susține că Kievul ar intenționa să folosească nu doar „coridoare aeriene” din statele baltice, ci și lansări de drone de pe teritoriul acestora, pentru a reduce timpul de zbor către ținte și a crește eficacitatea atacurilor. Reacția autorităților letone: „Rusia minte” Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs , a respins acuzațiile Moscovei și a afirmat pe rețeaua X că Rusia „minte” când susține că Letonia ar permite folosirea spațiului aerian și a teritoriului său pentru atacuri împotriva Rusiei sau a oricărei alte țări. Și ministrul leton de Externe, Baiba Braže, a catalogat afirmațiile SVR drept o „campanie de dezinformare” și a susținut, tot pe X, că Letonia nu pune la dispoziție spațiul său aerian pentru atacuri împotriva Rusiei, precizând că acest lucru ar fi fost explicat în repetate rânduri oficialilor ruși. Contextul imediat: avertismentul lui Zelenski privind un posibil atac din Belarus Potrivit Euronews, declarațiile Moscovei apar la trei zile după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un atac asupra unor țări NATO vecine, pornind din Belarus. Zelenski a spus că Ucraina ar avea informații despre contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Alexandr Lukașenko pentru a-l convinge să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”, fără a oferi detalii. Belarus se învecinează cu Ucraina și cu mai multe state NATO, inclusiv Polonia, Lituania și Letonia, ceea ce amplifică sensibilitatea oricăror acuzații privind folosirea teritoriului baltic în operațiuni militare. De ce contează: escaladare retorică cu potențial de presiune asupra NATO Prin combinarea acuzațiilor SVR cu avertismentul că NATO „nu va proteja” Letonia, Moscova împinge disputa într-o zonă cu implicații directe pentru securitatea regională și pentru postura de descurajare a Alianței pe flancul estic. În lipsa unor dovezi prezentate public, autoritățile letone tratează mesajul drept dezinformare, însă retorica de tip „ținte și coordonate” crește riscul de tensiuni și de incidente în proximitatea frontierelor NATO. [...]
O posibilă repoziționare a Chinei față de războiul din Ucraina a fost sugerată în discuțiile recente de la Beijing: Xi Jinping i-ar fi spus lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să „regrete” invazia, potrivit informațiilor relatate de Digi24 , care citează Financial Times . Miza pentru mediul economic este legată de riscul ca Beijingul să își recalibreze sprijinul – inclusiv pe zona de bunuri cu dublă utilizare – într-un conflict care a remodelat fluxuri comerciale, sancțiuni și costuri energetice. Potrivit mai multor persoane familiarizate cu evaluarea făcută de SUA asupra summitului de săptămâna trecută, comentariul lui Xi ar fi venit în cadrul unor discuții ample care au inclus și Ucraina. În aceeași conversație, Trump ar fi sugerat ca SUA, China și Rusia să coopereze împotriva Curții Penale Internaționale (CPI). De ce contează: semnalul politic poate schimba calculele economice Afirmația atribuită liderului chinez este prezentată ca mergând mai departe decât poziționările anterioare. O persoană care cunoaște întâlnirile lui Xi cu fostul președinte american Joe Biden a spus că, deși discuțiile au fost „sincere și directe” despre Rusia și Ucraina, Xi nu ar fi oferit atunci o evaluare a lui Putin și a războiului. În plan economic, orice nuanțare publică sau semiprivată a poziției Beijingului e urmărită atent deoarece China a fost acuzată în repetate rânduri de administrația Biden că a furnizat Rusiei produse cu dublă utilizare (bunuri civile care pot fi folosite și militar). Administrația Trump și-a exprimat, la rândul ei, îngrijorarea, însă mai rar, potrivit informațiilor din articol. Contextul imediat: vizita lui Putin în China și „fișa” Casei Albe Dezvăluirea apare înaintea vizitei lui Vladimir Putin în China , programată pentru marți, pentru o întâlnire la nivel înalt cu Xi, la câteva zile după ce liderul chinez l-a primit pe președintele american – a doua întâlnire a celor doi de când Trump s-a întors la Casa Albă. Casa Albă a publicat duminică o fișă informativă despre summit, dar aceasta nu ar fi inclus referiri la discuțiile despre Putin sau la războiul din Ucraina. Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar Casa Albă a refuzat să comenteze, potrivit materialului. CPI, un alt punct sensibil în discuții În cadrul întâlnirii cu Xi, Trump ar fi avansat ideea unei cooperări SUA–China–Rusia împotriva CPI, invocând interese comune, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Casa Albă a refuzat să comenteze această afirmație, însă administrația Trump și-a exprimat anterior opoziția față de CPI, pe care o acuză de politizare și depășirea competențelor. Unde se află războiul și ce urmează Materialul notează că războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi ajuns într-un impas după patru ani, pe fondul eficientizării utilizării dronelor de către Ucraina pentru lovirea forțelor și țintelor rusești. În acest context, vizita lui Putin la Beijing și eventualele semnale privind poziția Chinei rămân relevante pentru direcția sancțiunilor, a lanțurilor de aprovizionare și a riscurilor geopolitice care influențează piețele. [...]
Kremlinul își concentrează aparatul de influență asupra Armeniei înainte de alegeri , într-o mișcare care poate aduce presiuni economice și instabilitate politică într-o țară aflată pe un curs de apropiere de UE și SUA, potrivit Libertatea . Miza, conform informațiilor prezentate, este înfrângerea partidului „Contractul Civil” al premierului Nikol Pașinian la alegerile parlamentare, după ce Kremlinul ar fi înregistrat eșecuri în încercări similare în Republica Moldova și Ungaria. Publicația rusă din exil The Insider susține că a identificat cine coordonează „dosarul armean” la Moscova și numele unor persoane trimise la Erevan pentru implementarea „obiectivelor”. Presiune politică, cu avertismente economice Un element cu impact direct pentru economie este rolul atribuit vicepremierului rus Aleksei Overciuk, prezentat drept responsabil de „afacerea armeană” în Guvernul Rusiei. Acesta ar amenința Armenia „aproape zilnic” cu „probleme economice majore” dacă își continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit materialului citat. În paralel, sunt descrise canale de influență care combină mesajele politice cu pârghii instituționale și rețele locale, într-un context în care Armenia încearcă să-și repoziționeze politica externă. Cine ar coordona operațiunea, potrivit The Insider The Insider indică faptul că o campanie anti-Pașinian ar fi coordonată de o structură nouă din Administrația Prezidențială rusă: Direcția Prezidențială pentru Parteneriat Strategic și Cooperare (PSPC). Aceasta ar fi înlocuit o direcție mai veche, după demiterea lui Dmitri Kozak, pe fondul nereușitei de a impune politicieni proruși în Republica Moldova. În arhitectura descrisă în articol apar mai multe niveluri: Coordonare la nivel prezidențial: PSPC, condusă de Vadim Titov, prezentat ca protejat al lui Serghei Kirienko. Supervizare pe linia „Armenia”: Valeri Cernîșov și adjunctul său Dmitri Avanesov, ambii descriși ca reprezentanți ai serviciilor de spionaj, care ar fi vizitat de mai multe ori Erevan și s-ar fi întâlnit cu aliați locali. Componentă guvernamentală și diplomatică: Aleksei Overciuk (vicepremier) și Mihail Kalughin (MAE rus), despre care se afirmă că a fost asociat în trecut cu acuzații de activități de informații și cu episoade legate de amestecul Moscovei în alegeri din SUA. „Putere soft” și rețele de influență Materialul descrie și o componentă de „putere soft” (influență prin cultură, educație, organizații și comunicare publică), prin: Fondul Gorceakov, NIIRC, Institutul Rus pentru Studii Strategice (RISS) și „pseudo-experți” finanțați de Kremlin, conform relatării; Rossotrudnicestvo, prin Ambasada Rusiei la Erevan și „Casa Rusă”, cu activități orientate spre tineri; numirea lui Igor Ceaika la conducerea Rossotrudnicestvo, menționat ca aflat din 2022 pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Dimensiunea operațională: acuzații privind activitatea serviciilor Articolul mai susține, citând The Insider, că la Erevan ar opera persoane cu acoperire diplomatică, inclusiv un reprezentant comercial descris drept șef al stației SVR în Armenia, precum și un detașament FSB care ar monitoriza atât conducerea armeană, cât și rușii refugiați în Armenia pentru a evita mobilizarea. În același context este menționată și supravegherea Centralei Nucleare Metsamor, situată la 26 km de Erevan, prin reprezentantul Rosatom în Armenia, despre care se afirmă că ar fi, de fapt, ofițer GRU sub acoperire. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva riscurilor, relatarea indică o intensificare a presiunilor rusești înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, cu potențiale consecințe în plan economic (prin amenințări cu „probleme economice majore”) și instituțional (prin operațiuni de influență și spionaj descrise de sursa citată). O parte dintre detalii rămân, însă, la nivel de afirmații atribuite The Insider și unor „surse dintr-un serviciu de informații”, fără elemente independente de verificare prezentate în textul disponibil. [...]
Ordinul European de Merit , acordat în premieră, poziționează Republica Moldova ca proiect politic susținut la nivelul UE , după ce președinta Maia Sandu a primit distincția în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Antena 3 . Sandu, vizibil emoționată, a dedicat premiul cetățenilor moldoveni și a legat recunoașterea de efortul de integrare europeană și de presiunile venite dinspre Rusia. În discursul susținut la Strasbourg, Maia Sandu a spus că „meritul” aparține oamenilor din Republica Moldova, invocând trei decenii de eforturi pentru „viitorul european”, inclusiv o tranziție economică dificilă, proteste atunci când democrația a fost în pericol și opoziție față de tentativele oligarhilor de a „captura statul”, precum și voturi repetate „pentru Europa”, în pofida „amenințărilor și șantajului rusesc”. „Dacă este să măsurăm meritul, atunci această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o.” Ce este Ordinul European de Merit și de ce contează Ordinul European de Merit este o distincție instituită cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Declarației Schuman, documentul care a pus bazele proiectului european. Este prezentat ca prima distincție europeană de acest tip acordată de instituțiile UE, menită să completeze decorațiile naționale prin recunoașterea contribuțiilor la „consolidarea Europei în ansamblu”. Ordinul are trei clase, în ordine crescătoare: membru al Ordinului; membru de onoare al Ordinului; membru distins al Ordinului. Numirile pot fi propuse de președinții Parlamentului European, Consiliului European și Comisiei Europene, de șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Consiliului European și de președinții parlamentelor naționale. Decizia este luată de un comitet de selecție numit de Biroul Parlamentului European, cu mandat de patru ani. Cine a mai fost printre laureați Treisprezece dintre primii douăzeci de laureați au participat la ceremonia din hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Printre numele menționate se numără: Angela Merkel și Lech Wałęsa, numiți membri distinși ai Ordinului; Volodimir Zelenski, al treilea membru distins, absent de la ceremonie, potrivit Agerpres; Jean-Claude Trichet, Javier Solana, Jerzy Buzek, Aníbal Cavaco Silva și cardinalul Pietro Parolin, între cei numiți membri de onoare. Lista membrilor Ordinului include și nume din afara sferei politice, precum bucătarul-șef José Andrés (fondator al ONG-ului World Central Kitchen), baschetbalistul Giannis Antetokounmpo și membrii trupei U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.). [...]
Donald Trump a introdus un termen de „două, trei zile” pentru negocieri cu Iranul , înaintea unei posibile reluări a loviturilor SUA , ceea ce menține riscul unei escaladări rapide în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra piețelor de energie și a costurilor de transport. Potrivit Digi24 , Trump a spus că era „la o oră distanță” de a ordona un atac asupra Iranului, dar a ales să amâne decizia pentru a lăsa loc negocierilor. În declarații făcute pe șantierul sălii de bal de la Casa Albă, președintele SUA a afirmat că „totul era pregătit” pentru a da ordinul și că navele militare erau încărcate cu rachete și alte arme, „gata de acțiune”. În același timp, Trump a precizat că „nu a decis încă” să ordone noi lovituri împotriva Iranului. Fereastra scurtă de decizie și riscul de escaladare Trump a indicat că Teheranul mai are „două, trei zile” pentru ca negocierile să înregistreze progrese, menționând ca repere posibile „vineri, sâmbătă, duminică” sau chiar „până la începutul săptămânii viitoare”. În lipsa unui acord, a spus că armata americană ar putea fi nevoită să lanseze „o altă lovitură puternică” asupra Iranului. În același context, Trump a susținut că Iranul „imploră să încheie un acord” și a legat urgența de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină „o nouă armă nucleară”. „Păi, adică, spun două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu putem să-i lăsăm să aibă o nouă armă nucleară.” Presiune diplomatică din Golf și mesaj către China Trump a reiterat că partenerii din Golf i-ar fi cerut să nu atace Iranul, pentru a prioritiza calea diplomatică. Separat, el a afirmat că președintele chinez Xi Jinping i-ar fi făcut o „promisiune frumoasă” – să „nu trimită nicio armă” în Iran – și a spus că îl crede „pe cuvânt”. Digi24 notează că luna trecută Beijingul a respins drept „informații nefondate” acuzațiile potrivit cărora China ar fi intenționat să trimită arme în Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive: Trump a lăsat deschisă atât opțiunea reluării loviturilor, cât și continuarea negocierilor, fără a anunța un calendar ferm sau condiții concrete pentru un acord. [...]
