Știri
Știri din categoria Externe
Valul de atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia începe să aibă efecte economice și operaționale vizibile, pe fondul lovirii repetate a rafinăriilor, depozitelor de petrol și fabricilor de microelectronice, potrivit Adevărul. Miza Kievului, susțin analiști citați, este să afecteze direct capacitatea Rusiei de a finanța și susține războiul, nu doar să obțină un impact simbolic.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul conflictului, cu aproape 600 de drone care au vizat mai multe regiuni ale Federației Ruse, inclusiv zona Moscovei. Ministerul rus al Apărării a transmis că a interceptat 556 de drone în timpul nopții și alte 30 după răsărit. Atacurile s-ar fi extins până la aproximativ 1.100 de kilometri de granița ucraineană și ar fi vizat inclusiv infrastructură militară, depozite de petrol, fabrici de microelectronice și alte obiective strategice. Autoritățile ruse au raportat patru morți.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, dronele au lovit pentru prima dată rafinăria de petrol din Moscova, depozitul petrolier Solnechnogorsk și mai multe fabrici implicate în producția de microcipuri pentru armament de precizie. Statul Major ucrainean a anunțat că una dintre ținte a fost o fabrică specializată în produse high-tech și componente pentru arme ghidate.
În același timp, Kievul a confirmat utilizarea unor modele de drone cu rază lungă, inclusiv FP-1 Firepoint, drone-machetă RS-1 Bars și un model nou, Bars-SM Gladiator. În material se menționează că FP-1 ar avea o rază de acțiune de până la 1.600 de kilometri, iar modelele Bars pot lovi ținte la 700–800 de kilometri. Ucraina își justifică investițiile în industria de drone prin costuri mai mici și eficiență mai bună față de armele clasice cu rază lungă.
Analistul britanic Keir Giles (Chatham House) afirmă că amploarea și frecvența atacurilor indică exploatarea unor vulnerabilități structurale ale Rusiei, în special dificultatea de a proteja un teritoriu foarte întins și un număr mare de obiective critice. Într-o declarație pentru Daily Mail, el susține că atacurile cu drone „nu vor câștiga singure războiul”, dar sunt un semn că avantajul începe să se încline în favoarea Ucrainei.
În regiunea Moscovei, guvernatorul Andrei Vorobiov a anunțat moartea unei femei după ce o dronă a lovit o casă, iar alte două persoane au murit în atacurile de dimineață, inclusiv un cetățean indian care lucra în Rusia. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că mai mulți muncitori au fost răniți în apropierea unei rafinării de petrol și gaze. În material se arată că, deși Moscova este vizată periodic, loviturile directe asupra capitalei rămân relativ rare și au un impact psihologic major.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris operațiunea drept o reacție „pe deplin justificată” după bombardamentele ruse asupra Kievului, soldate, potrivit sursei, cu cel puțin 24 de morți.
Pe plan diplomatic, discuțiile de pace rămân în impas: Kievul refuză cererile teritoriale ale Moscovei în Donbas, iar încercările SUA de a relansa negocierile au stagnat în ultimele luni. În paralel, Zelenski a declarat că Rusia a lansat într-o singură noapte 524 de drone și 22 de rachete asupra Ucrainei. Tot luni, Kievul a acuzat Rusia că a lovit o navă comercială chineză în Marea Neagră, în apropierea portului Odesa, descris ca nod vital pentru exporturile agricole ucrainene, incident care are loc înaintea unei vizite de două zile a lui Vladimir Putin în China.
Recomandate
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]
Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]
Escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu interceptoare , într-un moment în care producția locală de rachete pentru sistemele Patriot rămâne, deocamdată, la nivel de intenție, potrivit G4Media . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că recentele bombardamente rusești cu rachete balistice asupra capitalei Ucrainei au reprezentat cea mai gravă serie de atacuri de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Bild și sunt citate de agenția dpa, preluată de Yahoo News. În evaluarea edilului, intensificarea loviturilor aeriene ar indica o nouă etapă a conflictului și o escaladare a campaniei militare a Moscovei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână Kliciko susține că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat trei atacuri aeriene de amploare asupra Kievului, folosind o combinație de: drone, rachete de croazieră, rachete balistice. În urma bombardamentelor, „zeci de persoane” au murit, iar „peste 100” au fost rănite, conform declarațiilor citate. De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse. De ce contează: apărarea antiaeriană și dependența de Patriot Primarul Kievului leagă intensificarea atacurilor și de evoluțiile de pe front, unde armata ucraineană „ar fi reușit” să pună o presiune tot mai mare pe forțele ruse — formulare care indică o evaluare, nu o confirmare independentă în material. „Atacurile cu rachete balistice sunt mai puternice ca niciodată. Putin se află sub o presiune uriașă și pare că încearcă să lovească Kievul înainte de venirea iernii.” Kliciko a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților occidentali, în special pentru apărarea antiaeriană, subliniind că interceptarea rachetelor balistice depinde în mare măsură de sisteme precum Patriot. Planul SUA pentru producție locală: încă sunt necunoscute cheile proiectului La summitul NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a anunțat intenția SUA de a acorda Ucrainei o licență pentru producția locală de rachete destinate sistemelor Patriot. Totuși, Trump a admis că detalii importante privind implementarea rămân neclare. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin nu ar fi fost încă informate oficial, iar finanțarea și calendarul producției sunt încă în discuție. În plus, experți din domeniu avertizează că dezvoltarea unei capacități industriale pentru fabricarea acestor rachete necesită investiții semnificative și poate dura mai mulți ani până la operaționalizare. [...]
Moartea senatorului Lindsey Graham riscă să complice efortul de a menține sprijinul bipartizan al SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul mizează pe întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și pe cooperarea militară în domenii noi, precum dronele, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a transmis duminică un mesaj de condoleanțe după decesul senatorului american Lindsey Graham, care a murit pe 11 iulie, la vârsta de 71 de ani. Zelenski a spus că Graham a vizitat Ucraina de 10 ori în timpul invaziei ruse la scară largă și că cei doi au avut un „dialog continuu”, întâlnindu-se de două ori în ultima săptămână. În mesajul publicat pe Facebook, Zelenski a pus accent pe rolul lui Graham în construirea sprijinului „bipartizan și bicameral” pentru Ucraina în Congresul SUA și a menționat că senatorul lucra recent la inițiative privind extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei. „America și lumea au pierdut un lider hotărât”, a scris Zelenski, transmițând condoleanțe familiei și colegilor senatorului. Ce se știe despre deces și contextul politic din SUA Biroul lui Graham a anunțat că acesta a murit în urma unei „boli scurte și bruște”. Senatorul reprezenta statul Carolina de Sud din 2003 și făcea campanie pentru un al cincilea mandat la alegerile de la mijlocul mandatului (midterm) din 2026. Din perspectiva Kievului, dispariția unui susținător vocal al Ucrainei ridică semne de întrebare privind continuitatea unor inițiative legislative, în special cele legate de sancțiuni, unde Graham era implicat, conform declarațiilor lui Zelenski. Ultima vizită în Ucraina: accent pe drone și cooperare militară Decesul a survenit la câteva zile după ce Graham își încheiase o vizită în Ucraina. În timpul deplasării, el a vizitat o facilitate de producție a companiei ucrainene de tehnologie pentru apărare SkyFall, care produce drone bombardier grele, drone FPV (first-person view – drone controlate cu imagine în timp real) și sisteme interceptoare. După tur, Graham a pledat pentru cooperare militară între SUA și Ucraina pe tehnologia dronelor, argumentând că ar fi o greșeală ca Washingtonul să nu colaboreze cu Kievul în acest domeniu. Publicația notează că senatorul a descris tehnologiile prezentate drept avansate și utile ca sursă de învățare pentru armata americană. [...]
Un nou scandal diplomatic la Chișinău riscă să complice dialogul despre identitate și unire , după declarațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , care a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România „au aceeași limbă” și „aceeași religie”, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu din 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , în contextul unei discuții despre o eventuală unificare a României cu Republica Moldova. Ce a spus ambasadorul Germaniei și de ce a stârnit reacții În interviu, Hubert Knirsch a afirmat că o eventuală unire poate fi decisă doar de cele două state suverane, respectiv de populațiile lor. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.” Momentul care a generat acuzațiile din presa moldoveană a venit după ce moderatorul a invocat ideea unei identități comune (limbă, cultură, tradiții, religie). Knirsch a replicat că ar „pune sub semnul întrebării” afirmația privind aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că în societate există și oameni care văd lucrurile diferit și că, în statele europene moderne, există diversitate etnică ce trebuie respectată. Contextul invocat de presa din Republica Moldova Materialul citat de Antena 3 menționează și informații atribuite publicației www.cotidianul.md , potrivit cărora Hubert Knirsch a avut două perioade de activitate diplomatică la Moscova: 2014–2018: șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova; 2022–2025: funcție de coordonare politică în cadrul ambasadei din capitala Rusiei. Tot potrivit aceleiași surse, înainte de numirea ca ambasador la Chișinău (în septembrie 2025), Knirsch a fost ambasador al Germaniei în Georgia (2018–2022), unde ar fi fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi. Ce urmează Antena 3 relatează acuzațiile apărute în presa din Republica Moldova, însă articolul nu indică, la acest moment, o reacție oficială a ambasadei Germaniei sau a autorităților de la Chișinău. În lipsa unor poziții instituționale, rămâne de văzut dacă episodul va produce consecințe diplomatice sau va rămâne la nivelul unei controverse publice generate de interpretarea declarațiilor. [...]
