Știri
Știri din categoria Externe
Valul de atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii din Rusia începe să aibă efecte economice și operaționale vizibile, pe fondul lovirii repetate a rafinăriilor, depozitelor de petrol și fabricilor de microelectronice, potrivit Adevărul. Miza Kievului, susțin analiști citați, este să afecteze direct capacitatea Rusiei de a finanța și susține războiul, nu doar să obțină un impact simbolic.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul conflictului, cu aproape 600 de drone care au vizat mai multe regiuni ale Federației Ruse, inclusiv zona Moscovei. Ministerul rus al Apărării a transmis că a interceptat 556 de drone în timpul nopții și alte 30 după răsărit. Atacurile s-ar fi extins până la aproximativ 1.100 de kilometri de granița ucraineană și ar fi vizat inclusiv infrastructură militară, depozite de petrol, fabrici de microelectronice și alte obiective strategice. Autoritățile ruse au raportat patru morți.
Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, dronele au lovit pentru prima dată rafinăria de petrol din Moscova, depozitul petrolier Solnechnogorsk și mai multe fabrici implicate în producția de microcipuri pentru armament de precizie. Statul Major ucrainean a anunțat că una dintre ținte a fost o fabrică specializată în produse high-tech și componente pentru arme ghidate.
În același timp, Kievul a confirmat utilizarea unor modele de drone cu rază lungă, inclusiv FP-1 Firepoint, drone-machetă RS-1 Bars și un model nou, Bars-SM Gladiator. În material se menționează că FP-1 ar avea o rază de acțiune de până la 1.600 de kilometri, iar modelele Bars pot lovi ținte la 700–800 de kilometri. Ucraina își justifică investițiile în industria de drone prin costuri mai mici și eficiență mai bună față de armele clasice cu rază lungă.
Analistul britanic Keir Giles (Chatham House) afirmă că amploarea și frecvența atacurilor indică exploatarea unor vulnerabilități structurale ale Rusiei, în special dificultatea de a proteja un teritoriu foarte întins și un număr mare de obiective critice. Într-o declarație pentru Daily Mail, el susține că atacurile cu drone „nu vor câștiga singure războiul”, dar sunt un semn că avantajul începe să se încline în favoarea Ucrainei.
În regiunea Moscovei, guvernatorul Andrei Vorobiov a anunțat moartea unei femei după ce o dronă a lovit o casă, iar alte două persoane au murit în atacurile de dimineață, inclusiv un cetățean indian care lucra în Rusia. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că mai mulți muncitori au fost răniți în apropierea unei rafinării de petrol și gaze. În material se arată că, deși Moscova este vizată periodic, loviturile directe asupra capitalei rămân relativ rare și au un impact psihologic major.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris operațiunea drept o reacție „pe deplin justificată” după bombardamentele ruse asupra Kievului, soldate, potrivit sursei, cu cel puțin 24 de morți.
Pe plan diplomatic, discuțiile de pace rămân în impas: Kievul refuză cererile teritoriale ale Moscovei în Donbas, iar încercările SUA de a relansa negocierile au stagnat în ultimele luni. În paralel, Zelenski a declarat că Rusia a lansat într-o singură noapte 524 de drone și 22 de rachete asupra Ucrainei. Tot luni, Kievul a acuzat Rusia că a lovit o navă comercială chineză în Marea Neagră, în apropierea portului Odesa, descris ca nod vital pentru exporturile agricole ucrainene, incident care are loc înaintea unei vizite de două zile a lui Vladimir Putin în China.
Recomandate
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]
Volodimir Zelenski a cerut prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile , o decizie care menține Ucraina pe un regim juridic excepțional și prelungește constrângerile pentru populație și economie în condiții de război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean a transmis luni, 26 octombrie, Parlamentului de la Kiev ( Rada Supremă ) un proiect de lege prin care solicită extinderea celor două măsuri, care ar urma să expire pe 31 octombrie. Dacă vor fi aprobate de parlamentari, legea marțială și mobilizarea generală ar rămâne în vigoare până la 29 ianuarie 2027, potrivit informațiilor comunicate de serviciul de presă al Radei Supreme și citate de agenția Xinhua, prin Agerpres . De ce contează: Ucraina intră în al cincilea an de regim excepțional Legea marțială și mobilizarea generală au fost instituite imediat după invazia rusă din februarie 2022 și au fost prelungite în repetate rânduri. Noua solicitare indică faptul că autoritățile de la Kiev consideră în continuare necesare instrumentele excepționale care permit armatei și instituțiilor statului să funcționeze în condiții de război. Dacă proiectul va fi adoptat, Ucraina va intra în al cincilea an consecutiv sub regimul legii marțiale, în contextul în care luptele cu Rusia continuă pe mai multe fronturi. Context: discuții despre reluarea negocierilor de pace În paralel, Zelenski a anunțat că negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–Statele Unite sunt programate pentru luna noiembrie, cu obiectivul reluării discuțiilor de pace, care până acum nu au produs un acord de încheiere a războiului, potrivit unei relatări anterioare a Adevărul . Săptămâna trecută, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit la Oslo cu Zelenski și lideri europeni, apoi a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. După aceste contacte, Kievul și Moscova și-au exprimat disponibilitatea de a relua negocierile directe, cu medierea Washingtonului, pe fondul demersurilor diplomatice descrise de Adevărul . [...]
Confirmarea unei întâlniri Rusia–Ucraina cu mediere americană în noiembrie redeschide, măcar procedural, canalul de negociere într-un moment în care discuțiile de pace sunt blocate de la începutul anului, potrivit Mediafax . Volodimir Zelenski a spus, într-un interviu la televiziunea națională, că Ucraina este „gata să discute” și a indicat că temele pot fi împărțite între nivelul politic și cel tehnic. În relatarea preluată de Mediafax de la Le Figaro, președintele ucrainean a precizat că o eventuală discuție despre teritorii trebuie purtată „la nivel de conducere”, în timp ce alte subiecte pot fi lăsate grupurilor tehnice. Rusia anunțase anterior, vineri, că o astfel de întâlnire este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În același timp, negocierile directe dintre Rusia și Ucraina avuseseră loc și în 2025, fără să ducă la o soluție, fiecare parte menținându-și condițiile. Liniile roșii ale Kievului și blocajul de la vârf Zelenski a respins din nou o serie de cerințe rusești și a spus că garanțiile de securitate cerute de Ucraina aliaților occidentali, dimensiunea armatei și alegerea alianțelor „nu sunt negociabile”. El a reiterat și ideea că discuția despre teritoriile revendicate de Moscova poate fi făcută doar la nivel de lideri, adică într-o întâlnire Zelenski–Vladimir Putin. Potrivit informațiilor citate, Kremlinul a respins în repetate rânduri o întâlnire între cei doi înainte de un acord final de pace, ceea ce menține un blocaj pe componenta politică a negocierilor. Miza imediată: armistițiul energetic Președintele ucrainean a reluat apelul pentru un armistițiu energetic , pe fondul temerilor Kievului privind o nouă campanie de atacuri aeriene rusești în iarnă, similară celei din 2025. Rusia respinge o pauză a luptelor înainte de un acord substanțial, argumentând că un armistițiu ar permite Ucrainei să se reînarmeze. Deocamdată, informațiile disponibile indică doar intenția și cadrul general al întâlnirii din noiembrie, fără detalii despre agendă, format sau rezultate așteptate. [...]
Marea Britanie alocă încă 10 miliarde lire pentru Ucraina, combinând împrumuturi și garanții pentru a susține economia și apărarea pe timp de iarnă , potrivit Kyiv Post . Pachetul, evaluat la 10 miliarde lire (13,3 miliarde dolari, aprox. 61 miliarde lei), este prezentat drept cel mai mare sprijin financiar unic acordat de Regatul Unit Ucrainei. Măsura a fost publicată pe site-ul Trezoreriei britanice miercuri, 28 octombrie, iar președintele Volodîmîr Zelenski a fost informat în aceeași dimineață de liderii britanici, înainte ca includerea pachetului să fie anunțată în buget în cursul zilei. Cum este structurat pachetul și ce problemă vizează Conform informațiilor citate, pachetul combină instrumente financiare și fonduri cu destinație militară, cu accent pe perioada de iarnă și pe protecția infrastructurii critice: un sistem de împrumuturi și garanții de finanțare a exporturilor (export finance guarantees), menite să susțină stabilitatea economică și funcționarea serviciilor publice esențiale; 500 milioane lire (665 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) în finanțare militară urgentă pentru apărare antiaeriană în sezonul rece. Publicația notează că pachetul este justificat de atacurile rusești asupra infrastructurii naționale critice și de nevoia de a menține economia și serviciile publice funcționale pe parcursul iernii. Legătura cu angajamentele anterioare ale Londrei Noua alocare vine peste angajamentul existent de 3 miliarde lire pe an (4 miliarde dolari, aprox. 18,4 miliarde lei) în ajutor militar, promis de fostul premier Keir Starmer și descris ca fiind asigurat „până în 2030/31” și „atât timp cât va fi necesar”. În declarațiile citate de Kyiv Post , premierul Andy Burnham a încadrat decizia în logica sprijinului pe termen lung: „Când am spus că vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, am vorbit serios. Acesta este cel mai mare pachet de finanțare pentru Ucraina din partea Regatului Unit și nu ar trebui să lase pe nimeni cu vreo îndoială privind sprijinul nostru neclintit, atât timp cât va fi nevoie.” Ministrul de finanțe John Healey a spus, la rândul său, că pachetul va ajuta Ucraina să își apere populația și statul. Dimensiunea totală a sprijinului britanic, potrivit Trezoreriei Trezoreria britanică a indicat că, odată cu acest anunț, angajamentele totale ale Regatului Unit pentru Ucraina ajung la 35 miliarde lire (46 miliarde dolari, aprox. 212 miliarde lei), defalcate astfel: 16 miliarde lire (21 miliarde dolari, aprox. 97 miliarde lei) – sprijin militar; până la 12,6 miliarde lire (16,75 miliarde dolari, aprox. 77 miliarde lei) – sprijin non-militar; 6,5 miliarde lire (8,6 miliarde dolari, aprox. 40 miliarde lei) – sprijin prin finanțare a exporturilor. Pentru Ucraina, miza imediată este capacitatea de a finanța servicii publice și de a întări apărarea antiaeriană într-o perioadă în care atacurile asupra infrastructurii energetice tind să se intensifice iarna; pentru Europa, Londra își leagă explicit decizia de „securitatea colectivă”, conform formulării citate în material. [...]
Kremlinul vrea negocieri Rusia–Ucraina–SUA fără europeni , o poziționare care riscă să reducă influența UE asupra unui posibil aranjament de securitate în regiune, potrivit Agerpres . Moscova transmite că noua rundă de discuții despre războiul din Ucraina, programată pentru noiembrie la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) , va fi reluată în format tripartit, fără invitați europeni la masa negocierilor. Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat la televiziunea publică rusă că părțile au convenit reluarea negocierilor cu participarea Rusiei, Ucrainei și SUA. Întrebat despre europeni, acesta a spus că pot veni „dacă își cumpără bilete”, dar că „nimeni nu intenționează să îi invite la masa negocierilor”. Miza: un format de negocieri care marginalizează UE Mesajul Moscovei vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut constant prezența aliaților europeni în procesul de negociere, cu atât mai mult după tensiunile dintre Kiev și președintele american Donald Trump, menționate în relatare. Ușakov afirmase încă de marți că este prematur să se discute despre desemnarea unui negociator european pentru negocierile privind Ucraina, semnalând că Rusia nu vede un rol formal pentru UE în acest cadru. Context: contacte europene cu Putin și condițiile invocate de Moscova În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Europa „nu a prezentat nimic nou” în contactele avute marți cu președintele Vladimir Putin. Tot marți, cu sprijinul lui Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au discutat telefonic cu Putin și l-au îndemnat să declare un armistițiu. Potrivit relatării, liderul de la Kremlin i-a avertizat pe interlocutorii europeni că nu va exista pace în Ucraina până când nu vor fi luate în considerare „interesele naționale” ale Rusiei. Când ar urma să aibă loc întâlnirea de la Abu Dhabi Data exactă a întâlnirii nu a fost anunțată. Ușakov a spus că va fi comunicată „în curând”. Agerpres notează că Moscova a propus a doua săptămână din noiembrie, în timp ce Kievul ar prefera amânarea pentru zilele imediat următoare alegerilor legislative din 3 noiembrie din SUA. [...]
