Știri
Știri din categoria Mărfuri
$319.71+2.73%EWJ$94.08+4.82%SPY$754.66+3.10%EWU$46.18+0.17%CO1$82.82+0.05%WTI/USD$80.74+0.01%XBR/USD$82.99-0.75%CL1$80.45-0.12%Prețul petrolului a sărit peste 100 de dolari/baril potrivit Reuters, iar piețele asiatice au deschis săptămâna sub presiune, pe fondul temerilor că scumpirea energiei va alimenta inflația și ar putea împinge dobânzile în sus la nivel global.
Brent a urcat cu 15% până la 106,94 dolari/baril, după ce crescuse deja cu 28% săptămâna trecută. Țițeiul american (WTI) a avansat cu 17% la 106,75 dolari/baril, mișcare care, în opinia investitorilor, riscă să se transmită rapid în prețurile la pompă.
Tensiunile sunt legate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar Reuters notează că petrolierele încă evită Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul de petrol și gaze din regiune. În acest context, investitorii se pregătesc pentru o perioadă mai lungă de costuri energetice ridicate.
Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei succesor al tatălui său, Ali Khamenei, ca lider suprem, semnalând că linia dură rămâne ferm la conducere în Teheran, la o săptămână de la începutul conflictului cu Statele Unite și Israel. Președintele SUA, Donald Trump, îl declarase pe fiu „inacceptabil”, potrivit Reuters.
„Economia globală rămâne dependentă de fluxul concentrat de petrol și gaze naturale din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Hormuz”, a notat Bruce Kasman, economist-șef la JPMorgan.
Kasman a schițat un scenariu de bază cu un vârf pe termen scurt spre 120 dolari/baril, urmat de o moderare dacă tensiunile se reduc, dar a avertizat că, fără o rezolvare politică „clară și decisivă”, Brent ar putea rămâne la un nivel ridicat, în jur de 80 dolari/baril, până la mijlocul anului. El a estimat că un asemenea rezultat ar putea reduce creșterea economică globală (anualizată) cu 0,6% în prima jumătate a anului 2026 și ar putea adăuga aproximativ 1% la ritmul anual al prețurilor de consum; un conflict mai amplu și prelungit ar putea împinge petrolul peste 120 dolari/baril și ar crește riscul de recesiune globală.
Pe piețe, contractele futures pe acțiuni au scăzut: S&P 500 futures au pierdut 1,6%, iar Nasdaq futures 1,7%. În Japonia, Nikkei futures au coborât la 52.400, mult sub închiderea de vineri a pieței cash, la 55.620, pe fondul aversiunii la risc.
În obligațiuni, îngrijorările legate de inflație au cântărit mai mult decât cererea de active de refugiu: futures pe titlurile americane pe 10 ani au scăzut, la fel și cele pe 3 ani. Investitorii se tem că un nou val inflaționist ar putea îngreuna relaxarea politicii monetare de către Rezerva Federală, chiar dacă datele mai slabe despre piața muncii ar susține, în mod normal, argumentul pentru stimulare. Reuters amintește că datele privind prețurile de consum din SUA urmează să fie publicate miercuri, cu o prognoză de 2,4% anual pentru februarie, iar indicatorul preferat al Fed pentru inflația de bază este așteptat vineri la 3,0%, peste ținta de 2%.
Mișcările din valută au reflectat căutarea de lichiditate în dolari și evitarea monedelor din economii importatoare nete de energie. Dolarul a urcat cu 0,3% la 158,35 yeni, euro a scăzut cu 0,7% la 1,1534 dolari, iar dolarul australian a pierdut 0,7% la 0,6977 dolari. Aurul a coborât cu 1% la 5.117 dolari/uncie, pe fondul speculațiilor că unii investitori ar putea marca profituri pentru a acoperi pierderi din alte clase de active.
Principalele puncte urmărite de piețe, conform Reuters, sunt:
Recomandate
Aluminiul a urcat la cel mai ridicat nivel din peste patru ani pe fondul riscurilor reînnoite de aprovizionare din Orientul Mijlociu, după ce SUA și Iran au făcut schimb de lovituri militare, potrivit Reuters . Mișcarea amplifică presiunea pe costurile pentru industrii mari consumatoare de metal (auto, aviație, ambalaje, construcții) și semnalează o piață deja tensionată. Pe London Metal Exchange (LME), aluminiul de referință a fost tranzacționat cu 0,5% mai sus, la 3.685 dolari pe tonă (aprox. 16.950 lei), după ce atinsese anterior 3.707,50 dolari pe tonă (aprox. 17.050 lei), nivel egal cu cel din 26 mai și cel mai ridicat din martie 2022. De ce contează: Orientul Mijlociu este un nod critic pentru oferta globală Orientul Mijlociu găzduiește 9% din capacitatea globală de topire (smelting) a aluminiului. Reuters notează că închiderea Strâmtorii Hormuz a restricționat exporturile de aluminiu din regiune și a limitat importurile de materii prime necesare topirii metalului. În paralel, analiștii se așteaptă la un deficit semnificativ al pieței aluminiului în acest an, unele estimări vehiculate depășind 2 milioane de tone, potrivit aceleiași surse. Semnal de stres în piață: „ backwardation ” la maxime de 19 ani Britannia Global Markets a descris aluminiul drept „povestea” principală a momentului, pe fondul unei „strângeri” (squeeze) a pieței. Un indicator cheie este „backwardation” – situația în care contractele cu livrare imediată sunt mai scumpe decât cele cu scadențe mai îndepărtate, semn al unei oferte pe termen scurt insuficiente. Reuters arată că prima (premium) pentru contractul „cash” față de contractul la trei luni a urcat vineri la maxime de 19 ani, peste 100 de dolari pe tonă (aprox. 460 lei). Context: și alte metale industriale au crescut Pe lângă aluminiu, și cuprul a urcat, pe fondul așteptărilor privind o piață strânsă în afara SUA și al discuțiilor despre posibile tarife la import. SUA ar urma să decidă până la finalul lunii iunie dacă impune tarife pentru importurile de cupru metal, potrivit Reuters. Cotațiile menționate de Reuters: cupru: +1,5% la 13.840 dolari/tonă (aprox. 63.650 lei) zinc: +1% la 3.576 dolari/tonă (aprox. 16.450 lei) plumb: +0,2% la 2.021 dolari/tonă (aprox. 9.300 lei) staniu: +2% la 56.590 dolari/tonă (aprox. 260.300 lei) nichel: aproape neschimbat la 19.275 dolari/tonă (aprox. 88.650 lei) Un factor de sprijin pentru metalele industriale, în ansamblu, a fost și extinderea activității de producție în China – cel mai mare consumator – pentru a șasea lună consecutiv, mai notează Reuters. [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]
Lanțul de aprovizionare cu uleiuri de motor premium riscă să se blocheze în câteva săptămâni , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu care afectează producția și exporturile de „base oil” (ulei de bază, materia primă pentru lubrifianți), potrivit Jalopnik . Miza depășește zona „supercarurilor”: o eventuală penurie se poate traduce în prețuri mai mari, întârzieri la service și rafturi goale la uleiuri ambalate în retail. „Base oil” este componenta esențială din care se formulează uleiurile de motor și alte lubrifianți pentru aplicații auto, industriale, aviație sau marină. Într-o declarație pentru CNBC, Gabriella Twining (Argus Media) avertizează că stocurile „ar putea seca într-o lună dacă nu intră marfă”, iar amânarea schimbului de ulei nu rezolvă problema, ci doar o face „mai scumpă” și cu disponibilitate mai mică. De ce contează: risc de penurie pe segmentul „Group III”, cu efect în preț și disponibilitate Asociația Independent Lubricant Manufacturers Association (ILMA) a transmis clienților un document despre „criza globală a aprovizionării cu ulei de bază” din 2026, concentrată pe „Group III” – un tip de ulei de bază rafinat folosit, împreună cu „Group IV”, la uleiurile de performanță pentru supercaruri și vehicule de lux. Conform documentului și informațiilor citate de CNBC, presiunea vine dintr-o combinație de șocuri pe producție și logistică: producția de „Group III” este legată de rafinării din Qatar, Emiratele Arabe Unite și Bahrain; rafinăria din Qatar este „offline” după avarii suferite în martie; celelalte două nu pot exporta, deoarece porturile folosite sunt în zona afectată a Strâmtorii Hormuz ; „Plan B” (Coreea de Sud) este limitat, deoarece unele rafinării au trecut de la ulei de bază la materie primă pentru combustibili, pe fondul dificultăților de aprovizionare cu țiței din Orientul Mijlociu; alternativa de a substitui cu „Group II” (mai puțin rafinat) este, la rândul ei, restrânsă, fiind folosită pentru producția de motorină în context de penurii. Într-un e-mail către CNBC, CEO-ul ILMA, Holly Alfano, spune că „aproape trei sferturi” din importurile SUA de „Group III” sunt sub presiune, iar capacitatea industriei de a substitui cu „Group II” este redusă. Ce urmează: întârzieri la service, retail sub presiune și un nou risc sezonier Pe termen scurt, consumatorii pot resimți situația prin timpi mai mari de livrare pentru produse aflate în așteptare și întârzieri la operațiuni de mentenanță, inclusiv schimburi de ulei. Costa Kapothanasis, proprietarul francizei de schimb rapid de ulei Costa Oil (peste 200 de locații), a scris pe X că Mobil și Shell ar fi informat Costco și Walmart că nu au produse ambalate de livrat și că ar putea apărea „rafturi goale” la uleiuri de motor în câteva săptămâni. Un factor suplimentar de risc este sezonul uraganelor: Alfano avertizează că o singură furtună care lovește Coasta Golfului ar putea scoate din funcțiune 30–40% din capacitatea SUA pentru „Group II” și încă 10% pentru „Group III”, ceea ce ar strânge și mai mult lanțul de aprovizionare. ILMA se așteaptă ca Orientul Mijlociu să rămână fără „Group III” până în iunie, iar o rezolvare a problemei „nu este așteptată până în perioada aceasta a anului viitor”, potrivit materialului. În lipsa unei detensionări, efectul probabil este o nouă creștere a costurilor de întreținere pentru vehiculele care folosesc uleiuri premium și o disponibilitate mai slabă, inclusiv pentru clienții de retail. [...]
Aurul se îndreaptă spre un câștig săptămânal de 2,3% , pe fondul unei combinații de factori macro – temperarea temerilor legate de inflație și dobânzi, plus atenția piețelor la perspectivele unui acord SUA–Iran, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot urca cu 0,7%, la 4.719,85 dolari pe uncie, iar contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) creșteau cu 0,4%, la 4.728,30 dolari. Metalul prețios a avansat cu 2,3% de la începutul săptămânii. Ce mișcă prețul: geopolitica și așteptările de dobândă Piețele urmăresc evoluțiile dintre SUA și Iran, după ce cele două părți au făcut schimb de focuri joi, în cel mai serios test de până acum al armistițiului aflat în vigoare de o lună. Iranul a spus că situația a revenit la normal, iar SUA au transmis că nu doresc escaladarea. Kyle Rodda, analist senior la Capital.com , a spus că mesajele administrației Trump potrivit cărora armistițiul „se menține” și că există „optimism” privind un acord susțin, pentru moment, piața aurului. Context: scădere de peste 10% de la începutul războiului Reuters notează că aurul a scăzut cu peste 10% de când a început războiul, la final de februarie, sub presiunea creșterii prețului petrolului. Un petrol mai scump poate alimenta inflația și, implicit, probabilitatea unor dobânzi mai ridicate. Deși aurul este văzut ca protecție la inflație, dobânzile mari tind să apese asupra activelor care nu oferă randament (cum este aurul). Rodda avertizează că, în următoarele 24 de ore, volatilitatea poate crește, în funcție de „următorul titlu” legat de apropierea sau nu a unui acord SUA–Iran. Următorul reper: raportul de pe piața muncii din SUA Investitorii așteaptă vineri raportul lunar privind ocuparea forței de muncă din SUA, relevant pentru direcția politicii monetare a Rezervei Federale . Potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, numărul de locuri de muncă nou create (nonfarm payrolls) ar fi crescut cu 62.000 în aprilie, după un avans de 178.000 în martie. Alte metale prețioase Argint spot: +1,6%, la 79,74 dolari/uncie Platină: +1,3%, la 2.048,08 dolari/uncie Paladiu: +1,2%, la 1.498,62 dolari/uncie [...]
Petrom și OMV au coborât joi după-amiază prețul benzinei standard sub 9 lei , amplificând presiunea concurențială declanșată de Rompetrol , potrivit Economedia . Mișcarea împinge piața într-o nouă rundă de ajustări rapide, cu reduceri vizibile în doar 24 de ore. Benzina: trei mari rețele sub pragul de 9 lei În intervalul 10–11 iunie, Rompetrol, Petrom și OMV au ajuns sub 9,00 lei/litru la benzina standard, în timp ce restul jucătorilor au rămas peste acest nivel. Rompetrol : 9,08 lei (miercuri) → 8,88 lei (joi dimineață și joi după-amiază), -20 bani Petrom : 9,22 lei → 9,12 lei (reducere miercuri seară) → 8,92 lei (joi după-amiază), -30 bani OMV : 9,28 lei → 9,18 lei (reducere miercuri seară) → 8,98 lei (joi după-amiază), -30 bani MOL, Lukoil și Socar au redus mai puțin sau deloc și au rămas peste 9 lei: MOL la 9,13 lei, Lukoil la 9,18 lei, iar Socar la 9,28 lei (neschimbat). Motorina: doar Rompetrol sub 9 lei, restul încă peste prag La motorina standard, Rompetrol este singura companie sub 9 lei joi, la 8,99 lei, după o scădere totală de 10 bani față de miercuri. În același interval, Petrom, OMV, MOL, Lukoil și Socar au rămas peste 9 lei joi după-amiază, cu prețuri între 9,08 lei și 9,29 lei, în pofida unor reduceri de 10–20 bani (în funcție de companie). Cine a tăiat cel mai mult joi la prânz Cele mai mari scăderi directe între joi dimineață și joi după-amiază au fost la benzină: Petrom (benzină) : 9,12 lei → 8,92 lei ( -20 bani ) OMV (benzină) : 9,18 lei → 8,98 lei ( -20 bani ) Lukoil (benzină) : 9,28 lei → 9,18 lei ( -10 bani ) La motorină, Petrom și OMV au redus cu câte 10 bani, iar MOL și Lukoil cu câte 5 bani. Rompetrol și Socar nu au mai modificat prețurile joi după-amiază față de cele din prima parte a zilei. [...]
Motorina standard a ajuns la un pas de benzina standard în marile orașe , ceea ce comprimă diferența de cost pentru transportatori și șoferi într-un moment în care prețurile la pompă rămân ridicate. Potrivit Antena 3 , sâmbătă, 6 iunie, în mai multe orașe mari benzina standard se vinde la 9,53 lei/litru, iar motorina standard la 9,49 lei/litru, pe baza datelor Peco Online . În Cluj-Napoca, vineri, benzina și motorina erau deja la același preț, 9,49 lei/litru, iar stațiile din alte centre urbane „se îndreaptă către această situație”, conform aceleiași surse. Contextul invocat este războiul din Iran , care menține presiunea pe cotațiile și așteptările din piața de carburanți. Cât costă principalele tipuri de combustibil Datele citate de Antena 3 indică următoarele repere de preț: Benzină standard : 9,53 lei/litru (în unele stații din București, Timișoara, Iași și Constanța) Motorină standard : 9,49 lei/litru (în unele stații din aceleași orașe) GPL : 4,42 lei/litru (cea mai ieftină opțiune menționată) Premium (benzină și motorină) : 10 lei/litru (la unele stații din București, ambele la același preț) De ce contează apropierea de preț între benzină și motorină Pe fondul scumpirilor, Antena 3 citează o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), potrivit căreia, în martie 2026, prețurile au avut „una dintre cele mai abrupte creșteri lunare din ultimii ani”, dar volumele livrate către piață au crescut puternic, mai ales la motorină. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, pune evoluția pe seama unui comportament de anticipare într-o perioadă de incertitudine: „În realitate, datele sugerează mai degrabă un comportament economic perfect raţional într-o perioadă de incertitudine, în care anticiparea unor costuri mai mari în viitor a devenit mai importantă decât nivelul efectiv al preţului din prezent.” [...]
