Știri
Știri din categoria Mărfuri
$353.33+0.09%EWJ$96.95+0.33%SPY$757.42-0.15%EWU$47.81+0.45%CO1$108.09+0.78%WTI/USD$100.03+1.20%XBR/USD$104.26+0.52%CL1$104.79+1.67%Prețul petrolului a sărit peste 100 de dolari/baril potrivit Reuters, iar piețele asiatice au deschis săptămâna sub presiune, pe fondul temerilor că scumpirea energiei va alimenta inflația și ar putea împinge dobânzile în sus la nivel global.
Brent a urcat cu 15% până la 106,94 dolari/baril, după ce crescuse deja cu 28% săptămâna trecută. Țițeiul american (WTI) a avansat cu 17% la 106,75 dolari/baril, mișcare care, în opinia investitorilor, riscă să se transmită rapid în prețurile la pompă.
Tensiunile sunt legate de conflictul din Orientul Mijlociu, iar Reuters notează că petrolierele încă evită Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru transportul de petrol și gaze din regiune. În acest context, investitorii se pregătesc pentru o perioadă mai lungă de costuri energetice ridicate.
Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei succesor al tatălui său, Ali Khamenei, ca lider suprem, semnalând că linia dură rămâne ferm la conducere în Teheran, la o săptămână de la începutul conflictului cu Statele Unite și Israel. Președintele SUA, Donald Trump, îl declarase pe fiu „inacceptabil”, potrivit Reuters.
„Economia globală rămâne dependentă de fluxul concentrat de petrol și gaze naturale din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Hormuz”, a notat Bruce Kasman, economist-șef la JPMorgan.
Kasman a schițat un scenariu de bază cu un vârf pe termen scurt spre 120 dolari/baril, urmat de o moderare dacă tensiunile se reduc, dar a avertizat că, fără o rezolvare politică „clară și decisivă”, Brent ar putea rămâne la un nivel ridicat, în jur de 80 dolari/baril, până la mijlocul anului. El a estimat că un asemenea rezultat ar putea reduce creșterea economică globală (anualizată) cu 0,6% în prima jumătate a anului 2026 și ar putea adăuga aproximativ 1% la ritmul anual al prețurilor de consum; un conflict mai amplu și prelungit ar putea împinge petrolul peste 120 dolari/baril și ar crește riscul de recesiune globală.
Pe piețe, contractele futures pe acțiuni au scăzut: S&P 500 futures au pierdut 1,6%, iar Nasdaq futures 1,7%. În Japonia, Nikkei futures au coborât la 52.400, mult sub închiderea de vineri a pieței cash, la 55.620, pe fondul aversiunii la risc.
În obligațiuni, îngrijorările legate de inflație au cântărit mai mult decât cererea de active de refugiu: futures pe titlurile americane pe 10 ani au scăzut, la fel și cele pe 3 ani. Investitorii se tem că un nou val inflaționist ar putea îngreuna relaxarea politicii monetare de către Rezerva Federală, chiar dacă datele mai slabe despre piața muncii ar susține, în mod normal, argumentul pentru stimulare. Reuters amintește că datele privind prețurile de consum din SUA urmează să fie publicate miercuri, cu o prognoză de 2,4% anual pentru februarie, iar indicatorul preferat al Fed pentru inflația de bază este așteptat vineri la 3,0%, peste ținta de 2%.
Mișcările din valută au reflectat căutarea de lichiditate în dolari și evitarea monedelor din economii importatoare nete de energie. Dolarul a urcat cu 0,3% la 158,35 yeni, euro a scăzut cu 0,7% la 1,1534 dolari, iar dolarul australian a pierdut 0,7% la 0,6977 dolari. Aurul a coborât cu 1% la 5.117 dolari/uncie, pe fondul speculațiilor că unii investitori ar putea marca profituri pentru a acoperi pierderi din alte clase de active.
Principalele puncte urmărite de piețe, conform Reuters, sunt:
Recomandate
Scumpirea petrolului devine principalul risc pentru costurile fermelor în următoarele trei luni , chiar dacă prețurile la cereale și oleaginoase au rămas, per ansamblu, fără o direcție fermă la final de iulie, potrivit unei analize Agronet . Pentru România, publicația indică intervale de preț în euro/tonă pentru august–octombrie și avertizează că energia poate susține cotațiile „nominale” fără să îmbunătățească automat marjele fermierilor. În iulie, energia „s-a desprins” de marile culturi: în timp ce grâul, porumbul și soia au închis luna aproape de nivelurile de la începutul intervalului analizat, petrolul a urcat puternic, schimbând perspectiva asupra costurilor cu motorina, transportul și procesarea. Energia: petrolul urcă, gazele naturale scad În ultimele patru săptămâni analizate (închideri din 10, 17, 24 și 31 iulie), Brent și WTI au câștigat aproximativ 18,6%, iar publicația notează că avansul a fost alimentat de riscuri asupra fluxurilor din Orientul Mijlociu și de incertitudinea privind rutele maritime. În același timp, gazele naturale au scăzut în interval. Agronet citează și un sondaj Reuters de la final de iulie, care indică pentru 2026 medii estimate de 85,22 dolari/baril pentru Brent și 80,14 dolari/baril pentru WTI, niveluri considerate suficient de ridicate pentru a menține presiune pe costurile de transport și procesare. Cereale și oleaginoase: avansul de la mijlocul lunii nu s-a menținut Pe segmentul marilor culturi, mișcarea dominantă a fost corecția de după maximele atinse în jurul datei de 24 iulie: porumbul, soia și canola au coborât într-o singură săptămână cu aproximativ 4,8%, 5,3% și, respectiv, 8,1%. Interpretarea din analiză este că „prima de risc” legată de vreme nu a putut fi păstrată în preț, iar cumpărătorii nu au confirmat o tendință generală de creștere. În același timp, raportul WASDE din iulie (USDA) este prezentat ca un factor care poate susține prețurile la corecții, dar care limitează, deocamdată, probabilitatea unei creșteri continue: stocuri mondiale de grâu estimate mai mici, dar producție majorată pentru Rusia și Ucraina; la porumb, stocuri mondiale estimate mai mici; la oleaginoase, producție mondială anticipată mai mare. Scenariul pentru România: intervale de preț și riscuri la porumb și floarea-soarelui Pentru România, Agronet pornește de la cotații oficiale UE integrate în Bursa Agronet și construiește intervale pentru august–octombrie (în euro/tonă), cu mențiunea că echivalentul în lei depinde și de cursul valutar din momentul tranzacției. Reperele și intervalele prezentate pentru următoarele trei luni includ: Grâu de panificație (media națională): 180–195 (august), 185–205 (septembrie), 190–215 (octombrie) – stabilizare, apoi ușoară revenire Orz furajer (media națională): 160–175, 165–180, 168–185 – lateral spre ușor ascendent Porumb furajer (media națională): 195–215, 185–210, 190–220 – presiune la recoltare, risc de revenire Rapiță (plecare din siloz): 455–490, 460–505, 470–520 – volatilitate, cu suport din energie și uleiuri Floarea-soarelui (plecare din siloz): 455–500, 440–490, 455–510 – scădere sezonieră, urmată de stabilizare (ultima observație disponibilă este din săptămâna 6–12 iulie) Soia (plecare din siloz): 385–415, 380–420, 390–435 – lateral, dependentă de piața mondială Publicația mai arată că, la grâu, reperul FOB Portul Constanța era de 212,34 euro/tonă, dar diferența față de media națională „nu trebuie interpretată ca o marjă accesibilă automat fermierului”, deoarece include condiții comerciale diferite, transport, calitate și costuri logistice. Riscul major de abatere față de intervalele estimate este indicat la porumb și floarea-soarelui , pe fondul secetei: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a raportat accentuarea secetei severe în vestul României, iar la nivel european prognozele de randament pentru porumb și floarea-soarelui au fost reduse cu 6–7%. O deteriorare suplimentară a culturilor din România ar putea diminua presiunea de recoltare și ar împinge prețurile spre partea superioară a intervalelor. De ce contează: energia poate „susține” prețurile, dar nu și marjele Concluzia centrală a scenariului este că menținerea Brent aproape de 90–100 dolari/baril ar putea majora costurile cu motorina, transportul și procesarea și, implicit, ar putea susține cotațiile nominale la unele produse (în special oleaginoase și biocombustibili), fără ca acest lucru să se traducă automat într-o marjă mai bună pentru fermieri. Invers, o detensionare rapidă pe piața petrolului ar reduce costurile, dar ar putea diminua și o parte din sprijinul de preț asociat energiei. [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]
Controlul Chinei asupra exporturilor de ytriu a devenit un risc operațional pentru industrii-cheie , după ce livrările către SUA au fost oprite sau reluate „cu picătura”, provocând penurii și întreruperi de producție în lanțuri de aprovizionare sensibile, potrivit HotNews , care preia o analiză Reuters. Ytriul, un metal asociat pământurilor rare, a ajuns pe agenda discuțiilor geopolitice inclusiv în contextul întâlnirii planificate la Washington între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, mai târziu în cursul acestei luni. Miza este una pragmatică: SUA au nevoie de ytriu, iar China este principalul furnizor global, în condițiile în care Beijingul controlează atât extracția, cât și separarea, fără a publica date detaliate despre producție. De ce contează pentru economie: blocaje în aerospațial, energie și semiconductori Penuria de ytriu a produs perturbări în sectorul aerospațial, energetic și al semiconductorilor, scoțând la iveală dependența unor procese industriale moderne de materiale aparent „obscure”. În material se arată că rolul critic al ytriului vine în special din utilizarea sa în straturi de izolare termică, care protejează motoarele avioanelor cu reacție de temperaturile extreme. Dimensiunea pieței rămâne greu de cuantificat: chiar și Serviciul de prospectare geologică al SUA (USGS) nu știe cu certitudine cât ytriu se extrage la nivel global, estimând producția minieră mondială de anul trecut între 10.000 și 15.000 de tone metrice. Cum a fost folosit ytriul ca instrument de presiune comercială China a impus controale la export pentru ytriu (împreună cu alte șase pământuri rare) în aprilie anul trecut, iar livrările externe „aproape s-au oprit complet”. Pentru SUA, fluxul a fost întrerupt până în octombrie, când a fost reluat înaintea unei întâlniri Xi–Trump în Busan (Coreea de Sud). Deși Beijingul a acceptat să amâne cu un an restricții mai stricte pentru pământuri rare și magneți, a păstrat controalele inițiale asupra ytriului. Regimul de control descris în analiză obligă exportatorii să demonstreze că metalul va fi folosit exclusiv în scopuri civile, ceea ce transformă ytriul într-un instrument selectiv, utilizabil împotriva unor parteneri comerciali sau companii. Evoluția livrărilor către SUA, așa cum este prezentată în articol: după reluarea din octombrie, exporturile s-au oprit din nou; până în februarie, penuria a dus la opriri de producție în lanțul american al materialelor izolante termice; în martie, China a trimis o cantitate „excepțional de mare” de 60 de tone de oxid de ytriu, după ceea ce pare să fi fost o intervenție directă a Casei Albe pentru o companie americană care avea probleme în obținerea unei licențe; după un alt summit în mai, exporturile au fost din nou oprite până în iulie, când au fost expediate 29 de tone. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a criticat ritmul lent al exporturilor, iar analiza Reuters citată de HotNews concluzionează că Beijingul livrează „suficient cât să evite o confruntare totală, dar nu suficient” pentru a elimina presiunea din lanțurile de aprovizionare. „Sunt momente în care trebuie să intervenim și să ne susținem ferm punctul de vedere”, a recunoscut el. Japonia, exemplul unui „embargo neoficial” care începe să se vadă în raportările companiilor În paralel, Japonia ar fi primit foarte puțin ytriu din noiembrie, după ce premierul Sanae Takaichi a iritat Beijingul prin declarații legate de apărarea Taiwanului. Livrările altor metale critice (galiu, terbiu, disprosiu) ar fi fost și ele întrerupte, într-un scenariu comparat cu episodul din 2010, când China a restricționat exporturile de pământuri rare către Japonia pe fondul unui conflict diplomatic. Deși Japonia și-a diversificat aprovizionarea și și-a construit rezerve, rămâne puternic dependentă de China. Materialul notează că efectele încep să apară în documentele depuse la Bursa de Valori din Tokyo : în mai și iunie, peste două treimi din aproape 200 de documente în care erau menționate pământurile rare indicau un impact negativ al restricțiilor la export sau riscul unui astfel de impact. Ce urmează: presiune și pe relația China–UE O întrebare deschisă este cum va folosi Beijingul exporturile de ytriu în relația cu Uniunea Europeană, în funcție de cât de agresiv va aborda Europa deficitul comercial în creștere cu China. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a cerut Chinei un angajament pentru rezolvarea problemei până în octombrie, avertizând că altfel va crește presiunea politică pentru „alte soluții”. În același timp, el vrea negocieri privind controalele Chinei asupra exporturilor de minerale critice, iar ytriul este indicat ca subiect probabil pe agendă. Concluzia analizei este că ytriul a intrat în „centrul politicii globale” și va rămâne acolo atât timp cât China controlează aprovizionarea către restul lumii, cu efecte directe asupra continuității producției în industrii strategice. [...]
Cotația BNR pentru aur a coborât sub 641 lei/gram , semnalând o corecție ușoară care, cumulată pe câteva ședințe, mută reperul de evaluare pentru economii și investiții în lei. Potrivit Adevărul , marți, 8 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 640,2108 lei pentru un gram de aur fin. Cotația este în scădere cu 0,3413 lei față de ziua precedentă, când gramul de aur era cotat la 640,5521 lei. Față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară, reculul este mai vizibil: pe 4 septembrie, BNR evalua gramul de aur la 649,5183 lei, ceea ce înseamnă o diferență de 9,3075 lei. Evoluția recentă: scădere în trei ședințe consecutive În ultimele ședințe menționate, cotația BNR a avut o traiectorie descendentă: 4 septembrie: 649,5183 lei/gram 7 septembrie: 640,5521 lei/gram 8 septembrie: 640,2108 lei/gram Unde se află aurul față de extremele din 2026 Pentru context, BNR indică și reperele anului: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie 2026) minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie 2026) De ce contează pentru investitori și pentru cei care economisesc Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Nivelul poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar . În același timp, acest reper nu este un preț unic de tranzacționare : prețul efectiv de cumpărare sau vânzare pentru persoane fizice poate diferi, în funcție de comerciant, forma aurului (lingouri, monede etc.) și condițiile operațiunii. [...]
Cuprul a urcat la un nou record pe LME, semnalând presiuni în lanț pe costuri industriale , pe fondul temerilor legate de ofertă și al riscului de tarife vamale în SUA, potrivit G4Media . Luni, cotațiile futures ale cuprului la Bursa de Metale din Londra (LME) au crescut cu până la 0,8%, până la 14.533 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), depășind precedentul record de 14.527,50 dolari pe tonă (aprox. 65.400 lei), stabilit în ianuarie, înainte de declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. Informația este transmisă de Bloomberg , citată de Agerpres. De ce contează: un metal „barometru” pentru industrie, la maxime istorice Avansul vine după mai multe săptămâni de creștere continuă și se sprijină, în principal, pe îngrijorări că producția nu ține pasul cu o cerere în creștere. În ultimul an, prețul cuprului a urcat cu 17%, susținut de o neconcordanță pe termen lung între cerere și ofertă. În context, publicația notează că „parcul mondial de mine mari de cupru”, afectat de îmbătrânire, se luptă să țină pasul cu utilizarea cuprului în: centrele de date, energia regenerabilă, rețelele electrice. Factorii pe termen scurt: fluxuri către SUA și riscul de tarife Pe lângă dezechilibrul structural, în ultimele săptămâni au apărut și factori de moment. Un element important este transportul către SUA a „sutelor de mii de tone” în acest an, de către traderi care încearcă să profite de prețurile mai mari de pe piața americană. În paralel, piața ia în calcul și posibilitatea introducerii unor tarife vamale pentru importurile de cupru în SUA, pe fondul speculațiilor că președintele Donald Trump ar putea extinde tarifele și la acest metal. Potrivit materialului, discuția are loc la aproximativ două luni după termenul la care Departamentul Comerțului trebuia să transmită o recomandare către Casa Albă. [...]
Cotația BNR a aurului a urcat cu 4,84 lei/gram într-o singură zi , semnalând o accelerare a scumpirii metalului prețios la final de săptămână, potrivit Adevărul . Vineri, 4 septembrie 2026, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un preț de 649,5183 lei pentru un gram de aur, față de 644,6814 lei în ședința precedentă. Creșterea zilnică este de 4,8369 lei/gram, iar față de ultima ședință de tranzacționare din săptămâna anterioară (28 august), avansul ajunge la 20,4149 lei: atunci, gramul de aur era evaluat de BNR la 629,1034 lei. Ritmul scumpirii din ultimele ședințe În ședințele recente, evoluția a fost ascendentă, cu o urcare de la 629,1034 lei (28 august) la 644,6814 lei (3 septembrie) și apoi la 649,5183 lei (4 septembrie). Practic, în mai puțin de o săptămână de cotații, aurul a câștigat peste 20 de lei/gram, ceea ce contează pentru cei care folosesc aurul ca reper pentru economii sau investiții. Unde se află față de maximele și minimele din 2026 BNR indică pentru 2026: maxim : 752,0815 lei/gram (2 martie); minim : 588,7371 lei/gram (17 iulie). La nivelul de 649,5183 lei, gramul de aur este cu 163,8781 lei sub maximul anual și cu 60,7812 lei peste minimul din 2026. Ce măsoară, de fapt, cotația BNR și ce nu măsoară Cotația comunicată de BNR este exprimată în lei și se referă la un gram de aur fin , fiind actualizată în zilele în care banca centrală publică noile valori. Aceasta poate varia în funcție de prețul aurului pe piețele internaționale și de cursul valutar. În același timp, cotația BNR nu este același lucru cu prețul efectiv la care o persoană fizică poate cumpăra sau vinde aur, care poate diferi în funcție de comerciant, forma aurului tranzacționat și condițiile operațiunii. Pentru context despre diferența dintre cotație și prețul efectiv din piață, publicația trimite la explicațiile din materialul dedicat „prețului la care aurul poate fi cumpărat sau vândut”. [...]
