Știri
Știri din categoria Mărfuri
Într-un perimetru minier din Bihor Sud, compania canadiană Leading Edge Materials a identificat zăcăminte valoroase de uraniu, cobalt și nichel, alături de alte minerale critice precum aur, cupru și zinc, informează Antena 3 CNN. Descoperirea este considerată de importanță strategică pentru România, într-un moment în care independența energetică a țării depinde tot mai mult de accesul la resurse interne.
Conform raportului publicat de companie, rezultatele obținute în 2025 pe licența de explorare Bihor Sud sunt promițătoare. În zonele Valea Leucii, Dibarț și Avram Iancu s-au identificat forme consistente de mineralizare subterană cu sulfuri polimetalice și uraniu oxidic. Datele indică un potențial ridicat pentru exploatare economică, mai ales că resursele par a fi „deschise în mai multe direcții”, ceea ce sugerează posibilitatea extinderii zăcămintelor cu investiții suplimentare.
Compania estimează că sistemul mineralizat s-ar putea întinde pe o distanță de până la 6 km, atât pe axa nord-sud, cât și est-vest, conectând zonele menționate. Strategia de explorare vizează identificarea de filoane groase și structuri de alimentare care ar putea ascunde resurse substanțiale.
În plus, CEO-ul Kurt Budge subliniază că această dezvoltare vine într-un moment în care România a modernizat recent uzina de procesare de la Feldioara, ceea ce ar permite procesarea locală a uraniului extras și reducerea dependenței energetice de importuri. Istoria minieră a regiunii – în special din zona Avram Iancu – oferă un precedent valoros pentru reluarea activităților.
Licența pentru explorare a fost acordată în 2022, iar rezultatele preliminare deja generează interes în rândul investitorilor. Urmează realizarea unui Raport al Persoanei Competente, care va stabili oficial dacă rezervele sunt exploatabile din punct de vedere economic.
Recomandate
Administrația Trump lansează o rezervă de minerale critice cu 12 miliarde de dolari , potrivit Economedia , care citează Bloomberg News, preluată de Reuters și Agerpres. Inițiativa vizează constituirea unor stocuri de pământuri rare și alte minerale considerate vitale pentru industrii precum vehiculele electrice și apărarea, într-un context de volatilitate a cotațiilor și tensiuni pe lanțurile de aprovizionare. Proiectul, denumit „Project Vault”, ar urma să fie finanțat în principal printr-un împrumut de 10 miliarde de dolari de la U.S. Export-Import Bank (agenția federală de creditare pentru export-import), la care se adaugă 1,67 miliarde de dolari de la investitori privați. Bloomberg indică faptul că au fost atrase companii mari, între care General Motors, Stellantis, Boeing, Corning, GE Vernova și Google, însă Reuters notează că nu a putut verifica independent aceste informații, iar Casa Albă nu a comentat. „U.S. Export-Import Bank – agenţia de creditare a guvernului federal de la Washington – va finanţa aşa-numitul Project Vault cu un împrumut de 10 miliarde de dolari, iar investitori privaţi vor contribui cu 1,67 miliarde.” Achizițiile pentru rezervă ar urma să fie administrate de firme de tranzacționare a materiilor prime Hartree Partners, Traxys North America și Mercuria Energy Group. Miza economică a investiției este dublă: pe de o parte, reducerea expunerii la șocuri de preț pentru minerale strategice; pe de altă parte, întărirea poziției SUA într-o piață în care, potrivit aprecierii Reuters, China ar influența prețurile unor materii prime precum litiul, nichelul și pământurile rare, cu efecte considerate negative de unii politicieni americani asupra companiilor miniere din SUA. Un pas procedural important era așteptat chiar pe 2 februarie 2026: consiliul băncii americane de export-import urma să voteze autorizarea creditului pe 15 ani pentru Project Vault , descris ca fiind un împrumut record, „de peste două ori mai mare decât al doilea acordat vreodată”. Dacă finanțarea este aprobată, proiectul ar putea accelera formarea unui „tampon” de securitate economică pentru minerale critice, într-o perioadă în care competiția pentru resursele necesare tranziției energetice și industriei de apărare se intensifică. [...]
Motorina standard a trecut de 10 lei/litru în București , marți, 24 martie, pe fondul unei scumpiri accelerate, potrivit Știrile ProTV . În mai multe stații din Capitală, prețul este deja peste acest nivel, iar în altele se apropie rapid de aceeași bornă. Cele mai ridicate tarife sunt raportate în rețeaua Lukoil, unde motorina standard a ajuns la 10,21–10,22 lei/litru în unele stații. Și Rompetrol a depășit pragul de 10 lei în mai multe puncte de alimentare, cu prețuri între 9,96 lei/litru într-o stație și un maxim de 10,04 lei/litru, în timp ce în alte stații din rețea apar valori de 9,97–10 lei/litru, în funcție de locație. La niveluri mai joase, MOL menține motorina sub 10 lei/litru, cu prețuri între 9,89 și 9,93 lei/litru. OMV afișează un preț uniform de 9,97 lei/litru în stațiile din București, iar Socar este indicată drept cea mai ieftină opțiune din Capitală, cu tarife între 9,82 și 9,89 lei/litru. Prețurile pot fi verificate pe Monitorul Prețurilor, conform aceleiași surse. Diferențele dintre rețele sugerează o piață tensionată, cu ajustări aproape zilnice, iar pragul de 10 lei/litru ar putea deveni un nou reper, pe fondul avertismentelor unor analiști, notează Știrile ProTV. Pentru consumatori, efectul este direct: la un plin de 50 de litri, diferența față de un preț de 9 lei/litru depășește 50 de lei. Scumpirile sunt vizibile și în marile orașe din țară. În Cluj-Napoca, motorina variază între 9,84 lei/litru (Petrom) și 10,22 lei/litru (Lukoil), iar în Sibiu și Timișoara între 9,82 lei/litru (Socar) și 10,22 lei/litru (Lukoil). În Craiova și Pitești, intervalul menționat este 9,84–10,22 lei/litru, iar în Iași 9,82–10,22 lei/litru. În același timp, Știrile ProTV consemnează un caz atipic: o singură stație MOL din Focșani vindea motorina la 7,14 lei/litru, în timp ce restul prețurilor din oraș se încadrau în intervale similare cu cele din alte centre urbane. Pe fondul acestor evoluții, articolul amintește că, la jumătatea lunii februarie, Guvernul a instituit „supravegherea extinsă” asupra entităților grupului Lukoil care activează în România, invocând impactul economic al sancțiunilor unilaterale adoptate de alte state și necesitatea protejării piețelor de extracție, prelucrare a țițeiului și comerț cu combustibili. Măsura vizează Lukoil România S.R.L., Petrotel-Lukoil S.A. (rafinăria de la Ploiești), Lukoil Lubricants East Europe S.R.L. și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam, sucursala București, iar cadrul legal menționat este OUG 202/2008 privind aplicarea sancțiunilor internaționale. [...]
Financial Times descrie tranzacții neobișnuit de mari înaintea postării lui Trump despre Iran , potrivit Biziday , care rezumă un „time-line” al mișcărilor din piețele de energie și din contractele pe indici bursieri. Miza: dacă volumele apărute cu circa 15 minute înainte de mesajul de pe Truth Social indică simple coincidențe sau tranzacții făcute pe baza unor informații din interior. Conform Financial Times , luni dimineața, înainte de ora 7:00 la New York, aproximativ 6.200 de contracte futures pe Brent și West Texas Intermediate (WTI, referința americană) și-au schimbat proprietarul. În intervalul 6:49-6:50, traderii ar fi plasat pariuri de circa 580 de milioane de dolari pe petrol, iar volumul a crescut puternic cu 27 de secunde înainte de 6:50; la scurt timp, au urmat creșteri și pe contractele futures care urmăresc indicele S&P 500. Postarea lui Donald Trump a venit la 7:04 ora New York (14:04 în România) și a declanșat o vânzare bruscă pe piețele energetice globale, în timp ce contractele futures pe S&P 500 și acțiunile europene au crescut. Biziday notează că nu au existat „pe surse” sau zvonuri înainte de mesaj, iar cu două zile mai devreme Trump dăduse Iranului un ultimatum privind deblocarea Strâmtorii Hormuz, amenințând inclusiv cu bombardarea centralelor nucleare ale Iranului. „Este greu de dovedit o relație de cauzalitate… dar trebuie să ne întrebăm cine ar fi fost relativ agresiv în vânzarea de contracte futures în acel moment, cu 15 minute înainte de postarea lui Trump”, a declarat pentru FT un strateg de piață de la o companie americană de brokeraj. Ulterior, Iranul a negat că ar fi existat discuții cu SUA. Petrolul a recuperat aproximativ 5% din mișcarea de -15%, iar bursele americane au închis pe scădere. Întrebat despre corelația dintre tranzacții și postare, un purtător de cuvânt al Casei Albe a respins ideea unor câștiguri ilegale pe baza informațiilor din interior și a catalogat astfel de insinuări, în lipsa probelor, drept „nefondate și iresponsabile”. Din relatarea Biziday reies câteva elemente care au atras atenția pieței și a participanților intervievați de FT: tranzacții concentrate într-o fereastră foarte scurtă (în jurul orei 6:49-6:50, ora New York), înaintea postării de la 7:04; volume mari pe petrol (Brent și WTI) și mișcări aproape simultane pe futures S&P 500; mențiuni despre o mișcare bruscă și pe TTF, referința europeană pentru prețul gazelor naturale; lipsa unor știri prealabile care să explice schimbarea de poziționare, în contextul tensiunilor SUA-Iran. FT mai arată că acesta ar fi „unul dintre numeroasele exemple” din ultimele luni în care tranzacții mari au precedat anunțuri oficiale ale guvernului SUA, iar consultanți și administratori de portofoliu ar fi semnalat frustrare în rândul investitorilor. În același timp, Biziday amintește că instrumente precum futures, opțiunile și contractele pe diferență sunt folosite și pentru acoperirea riscurilor (hedging), însă la volume de aproape un miliard de dolari și mișcări de preț de circa 10% este plauzibil ca profiturile să fi fost de ordinul miliardelor, fără ca FT să poată indica dacă a fost vorba de una sau mai multe entități. Sursele menționate de Biziday sunt Financial Times și Bloomberg. [...]
Aurul a scăzut luni cu peste 8%, până la 4.120 de dolari/uncie troy , iar mișcarea a șters câștigurile acumulate în 2026, potrivit Ziarul Financiar . Scăderea vine pe fondul intensificării vânzărilor după declanșarea războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Conform publicației, declinul de luni dimineață duce pierderile aurului de la primele lovituri ale SUA și Israelului asupra Iranului la peste 21%. În acest context, metalul prețios este acum pe minus cu 3% de la începutul anului. În articol se arată că presiunea pe preț a fost alimentată parțial de întărirea dolarului, care tinde să facă aurul mai scump pentru cumpărătorii din afara SUA și să reducă atractivitatea metalului ca plasament. Un alt factor menționat este așteptarea că inflația va menține dobânzile la niveluri ridicate în SUA, ceea ce poate diminua interesul pentru aur, un activ care nu oferă dobândă. Ziarul Financiar mai notează că o parte dintre investitori au ales să își marcheze profiturile după creșterea înregistrată de aur în ultimul an, contribuind la accelerarea vânzărilor. Pe scurt, mișcarea de pe piața aurului descrisă de publicație are la bază o combinație de factori: intensificarea vânzărilor după începutul conflictului SUA–Israel împotriva Iranului; dolar mai puternic; așteptări privind dobânzi ridicate în SUA pe fondul inflației; marcarea profiturilor după avansul din ultimul an. [...]
Prețul cafelei în România a urcat cu circa 20% , însă consumul nu dă semne că ar scădea, potrivit Euronews , care notează că piața continuă să se extindă de la un an la altul. Scumpirile se văd atât în retail, cât și în cafenele, unde o cafea ajunge, în medie, la aproximativ 9 lei. În același timp, prețul din România este cu până la 30% mai mare decât în Italia și cu peste 20% față de Portugalia, deși veniturile sunt mai mici, conform aceleiași surse. La nivel global, presiunea pe preț vine din problemele de producție: seceta, înghețul și schimbările climatice au afectat culturile din marii exportatori, precum Brazilia și Vietnam, reducând oferta. Pe lângă acestea, costurile de transport și energie au crescut în ultimii ani, iar lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, ceea ce a împins cotațiile internaționale ale cafelei la maxime istorice, cu efect direct în prețul plătit de consumatori. În România, consumul anual este estimat la aproximativ 3,3 kilograme pe persoană, sub media europeană de 5 kilograme, însă obiceiul rămâne puternic: 9 din 10 români consumă cafea acasă, iar jumătate beau mai multe cafele pe zi, cu o medie de aproape trei cești zilnic, potrivit datelor citate de Euronews. Mihai Pamfil, antreprenor, spune că o parte din consum s-a mutat spre acasă și că a crescut interesul pentru cafeaua de specialitate, pe fondul dezvoltării prăjitoriilor artizanale (peste 80 în țară, conform declarației sale). El pune o parte din scumpiri și pe seama modificărilor de fiscalitate, menționând creșterea TVA de la 5% la 21% în ultimii cinci ani, în paralel cu majorarea prețurilor la bursă, și susține că segmentul de cafea de specialitate a avut o dinamică diferită a prețurilor față de cafeaua standard. [...]
Aurul și argintul au înregistrat scăderi puternice, pe fondul creșterii prețului petrolului și al temerilor legate de inflație , potrivit Mining.com , într-un context marcat de conflictul dintre SUA și Iran și de politica monetară restrictivă a Rezervei Federale. Aurul a scăzut cu până la 6,6%, ajungând la aproximativ 4.575 de dolari uncia, cel mai redus nivel din februarie, în timp ce argintul a pierdut aproape 12%, coborând sub 66 de dolari uncia. Este a șaptea sesiune consecutivă de scădere pentru aur, cea mai lungă serie negativă din 2023. Declinul vine în ciuda faptului că, în mod tradițional, conflictele geopolitice susțin prețul aurului. De această dată însă, creșterea accelerată a prețului petrolului a schimbat dinamica pieței. Petrolul Brent a depășit temporar pragul de 119 dolari pe baril , alimentând temerile privind inflația globală. În paralel, Rezerva Federală a transmis un mesaj ferm privind menținerea dobânzilor ridicate. Oficialii Fed estimează o inflație mai mare în 2026 și iau în calcul mai puține reduceri de dobândă decât se anticipa anterior, ceea ce reduce atractivitatea aurului, un activ care nu oferă randament. Această combinație – petrol scump și dobânzi ridicate – a dus la schimbarea percepției asupra metalelor prețioase. În loc să fie văzute ca refugii sigure, acestea sunt tratate tot mai mult ca active speculative, sensibile la evoluțiile macroeconomice. Impactul s-a resimțit și în sectorul minier, unde companii precum Newmont sau Freeport-McMoRan au înregistrat scăderi semnificative, pe fondul creșterii costurilor și al presiunii asupra marjelor. Chiar și în aceste condiții, aurul rămâne cu aproximativ 50% peste nivelul de acum un an, însă volatilitatea recentă arată că rolul său tradițional de protecție în perioade de criză este pus sub semnul întrebării într-un context dominat de inflație și politici monetare stricte. [...]
