Știri
Știri din categoria Mărfuri
China își consolidează baza de resurse minerale, cu efect direct asupra securității aprovizionării, după ce autoritățile au raportat creșteri importante ale rezervelor și noi descoperiri în cadrul programului național de explorare, potrivit IT之家, care citează CCTV News și Ministerul Resurselor Naturale.
Datele prezentate indică faptul că, până la finalul perioadei „al 14-lea plan cincinal” („14th Five-Year Plan”), China se situează pe primul loc la nivel mondial la rezerve pentru 14 tipuri de minerale, inclusiv pământuri rare, tungsten și cositor. În plus, pentru alte 9 minerale – între care cărbune, fier și litiu – rezervele ar fi în primele patru la nivel global.
Ministerul Resurselor Naturale afirmă că, de la lansarea în 2021 a noii runde a „acțiunii strategice de descoperire a zăcămintelor”, rezervele de resurse minerale au crescut semnificativ, iar capacitatea de autoasigurare a resurselor s-a îmbunătățit. Concret, au fost raportate:
În paralel, petrolul și gazele au fost tratate ca prioritate în acest program, cu investiții cumulate de aproape 450 de miliarde de yuani (aprox. 287 mld. lei, conversie orientativă). În acest interval, China ar fi descoperit 225 de câmpuri de petrol și gaze de dimensiuni medii și mari în zone precum Tarim, Ordos și Golful Bohai, inclusiv:
Ministerul mai susține că explorarea s-a extins către zone mai dificile, inclusiv în adâncime și în ape adânci, menționând forajul „Shenditake 1” (primul puț științific de 10.000 m) și intrarea în producție a zăcământului offshore „Deep Sea No. 1”. Totodată, producția totală de petrol și gaze offshore ar fi depășit 90 de milioane de tone.
Pentru piețele de mărfuri, mesajul principal este că Beijingul încearcă să-și întărească securitatea resurselor – de la minerale critice pentru industrie și tehnologii avansate (pământuri rare, tungsten, litiu) până la petrol și gaze – printr-un mix de explorare accelerată și investiții susținute. IT之家 nu oferă, în materialul citat, o defalcare pe fiecare dintre cele 14 minerale sau nivelurile exacte ale rezervelor, ci doar poziționarea relativă la nivel mondial.
Recomandate
Cererea de investiții în aur a crescut puternic în China , în condițiile în care consumul de lingouri și monede a urcat cu 46,4% în primul trimestru, în timp ce producția internă a scăzut pe fondul inspecțiilor de siguranță care au oprit temporar unele topitorii, potrivit Reuters . Datele publicate de Asociația Aurului din China arată că producția totală de aur (din materii prime interne și importate) a fost de 136,230 tone metrice în T1 2026, în scădere cu 3,3% față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a coborât la 81,065 tone, minus 7,1% în ritm anual. Consumul: avans pe investiții, recul pe bijuterii Consumul total de aur în trimestru a ajuns la 303,292 tone, în creștere cu 4,4% față de anul anterior, însă structura cererii s-a schimbat vizibil: lingouri și monede : 202,062 tone, +46,4% ; bijuterii din aur : 84,62 tone, -37,1% . Asociația a pus creșterea cererii de investiții pe seama popularității lingourilor și monedelor ca produse de plasament și a menționat o majorare semnificativă a vânzărilor de lingouri prin canalele bancare. Producția: inspecțiile de siguranță au redus oferta pe termen scurt Pe partea de ofertă, scăderea producției a fost legată de inspecțiile de siguranță, care au determinat unele topitorii să suspende producția pentru lucrări de mentenanță, potrivit aceleiași asociații. Pentru piață, combinația dintre cerere de investiții în creștere și o producție internă mai mică poate menține presiunea pe aprovizionare, chiar dacă datele din material nu oferă o estimare pentru trimestrele următoare. [...]
Aurul a urcat cu 2% pe fondul scăderii petrolului și a dolarului, după ce SUA și Iranul au anunțat un acord preliminar de pace , mișcare care a redus temerile legate de inflație și de dobânzi mai ridicate, potrivit Reuters . Metalul prețios a fost susținut de două canale tipice pentru piață: ieftinirea petrolului (care poate tempera așteptările de inflație) și slăbirea dolarului (care face aurul mai accesibil pentru cumpărătorii din afara SUA). În acest context, investitorii au redus pariurile privind o nouă majorare a dobânzii de politică monetară în SUA. La nivel de cotații, aurul spot a crescut cu 2%, la 4.304,11 dolari pe uncie (aprox. 19.800 lei), la ora 01:22 GMT, atingând cel mai ridicat nivel din 9 iunie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în august, au urcat tot cu 2%, la 4.325,20 dolari pe uncie (aprox. 19.900 lei). De ce contează: legătura dintre pace, petrol, inflație și dobânzi Acordul preliminar anunțat de oficiali americani și iranieni vizează încheierea conflictului, oprirea blocadei SUA asupra Iranului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Potrivit premierului pakistanez Shehbaz Sharif, pactul ar urma să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Reuters notează că petrolul a scăzut cu peste 4%, iar dolarul american a coborât la un minim al ultimelor 10 zile. Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade, a explicat că reducerea riscului geopolitic și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Hormuz „ajută la calmarea așteptărilor privind inflația”, iar combinația dintre petrol mai ieftin și dolar mai slab oferă aurului „cel mai bun vânt din spate din ultimele săptămâni”, cu mențiunea că efectul depinde de soliditatea acordului de pace. Reașezarea așteptărilor privind dobânzile în SUA După anunțul acordului, piețele au redus probabilitatea unei majorări a dobânzii în SUA în decembrie la 47%, de la 69% săptămâna trecută, potrivit instrumentului CME FedWatch, citat de Reuters. Aurul, activ fără randament (nu plătește dobândă), tinde să fie mai puțin atractiv când dobânzile sunt ridicate, deoarece crește costul de oportunitate al deținerii lui. În același timp, Reuters amintește că prețul aurului a scăzut cu aproximativ 20% de la începutul războiului SUA–Israel împotriva Iranului, la final de februarie, perioadă în care închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, alimentând temeri de inflație și așteptări de dobânzi „mai sus pentru mai mult timp”. Mișcări și pe alte metale prețioase Pe lângă aur, au crescut și alte metale: argint: +3,1%, la 70,07 dolari pe uncie (aprox. 322 lei); platină: +3,1%, la 1.771,27 dolari pe uncie (aprox. 8.150 lei); paladiu: +3,3%, la 1.325,76 dolari pe uncie (aprox. 6.100 lei). [...]
Petrom și OMV au coborât joi după-amiază prețul benzinei standard sub 9 lei , amplificând presiunea concurențială declanșată de Rompetrol , potrivit Economedia . Mișcarea împinge piața într-o nouă rundă de ajustări rapide, cu reduceri vizibile în doar 24 de ore. Benzina: trei mari rețele sub pragul de 9 lei În intervalul 10–11 iunie, Rompetrol, Petrom și OMV au ajuns sub 9,00 lei/litru la benzina standard, în timp ce restul jucătorilor au rămas peste acest nivel. Rompetrol : 9,08 lei (miercuri) → 8,88 lei (joi dimineață și joi după-amiază), -20 bani Petrom : 9,22 lei → 9,12 lei (reducere miercuri seară) → 8,92 lei (joi după-amiază), -30 bani OMV : 9,28 lei → 9,18 lei (reducere miercuri seară) → 8,98 lei (joi după-amiază), -30 bani MOL, Lukoil și Socar au redus mai puțin sau deloc și au rămas peste 9 lei: MOL la 9,13 lei, Lukoil la 9,18 lei, iar Socar la 9,28 lei (neschimbat). Motorina: doar Rompetrol sub 9 lei, restul încă peste prag La motorina standard, Rompetrol este singura companie sub 9 lei joi, la 8,99 lei, după o scădere totală de 10 bani față de miercuri. În același interval, Petrom, OMV, MOL, Lukoil și Socar au rămas peste 9 lei joi după-amiază, cu prețuri între 9,08 lei și 9,29 lei, în pofida unor reduceri de 10–20 bani (în funcție de companie). Cine a tăiat cel mai mult joi la prânz Cele mai mari scăderi directe între joi dimineață și joi după-amiază au fost la benzină: Petrom (benzină) : 9,12 lei → 8,92 lei ( -20 bani ) OMV (benzină) : 9,18 lei → 8,98 lei ( -20 bani ) Lukoil (benzină) : 9,28 lei → 9,18 lei ( -10 bani ) La motorină, Petrom și OMV au redus cu câte 10 bani, iar MOL și Lukoil cu câte 5 bani. Rompetrol și Socar nu au mai modificat prețurile joi după-amiază față de cele din prima parte a zilei. [...]
Motorina standard a ajuns la un pas de benzina standard în marile orașe , ceea ce comprimă diferența de cost pentru transportatori și șoferi într-un moment în care prețurile la pompă rămân ridicate. Potrivit Antena 3 , sâmbătă, 6 iunie, în mai multe orașe mari benzina standard se vinde la 9,53 lei/litru, iar motorina standard la 9,49 lei/litru, pe baza datelor Peco Online . În Cluj-Napoca, vineri, benzina și motorina erau deja la același preț, 9,49 lei/litru, iar stațiile din alte centre urbane „se îndreaptă către această situație”, conform aceleiași surse. Contextul invocat este războiul din Iran , care menține presiunea pe cotațiile și așteptările din piața de carburanți. Cât costă principalele tipuri de combustibil Datele citate de Antena 3 indică următoarele repere de preț: Benzină standard : 9,53 lei/litru (în unele stații din București, Timișoara, Iași și Constanța) Motorină standard : 9,49 lei/litru (în unele stații din aceleași orașe) GPL : 4,42 lei/litru (cea mai ieftină opțiune menționată) Premium (benzină și motorină) : 10 lei/litru (la unele stații din București, ambele la același preț) De ce contează apropierea de preț între benzină și motorină Pe fondul scumpirilor, Antena 3 citează o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI), potrivit căreia, în martie 2026, prețurile au avut „una dintre cele mai abrupte creșteri lunare din ultimii ani”, dar volumele livrate către piață au crescut puternic, mai ales la motorină. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, pune evoluția pe seama unui comportament de anticipare într-o perioadă de incertitudine: „În realitate, datele sugerează mai degrabă un comportament economic perfect raţional într-o perioadă de incertitudine, în care anticiparea unor costuri mai mari în viitor a devenit mai importantă decât nivelul efectiv al preţului din prezent.” [...]
Aluminiul a urcat la cel mai ridicat nivel din peste patru ani pe fondul riscurilor reînnoite de aprovizionare din Orientul Mijlociu, după ce SUA și Iran au făcut schimb de lovituri militare, potrivit Reuters . Mișcarea amplifică presiunea pe costurile pentru industrii mari consumatoare de metal (auto, aviație, ambalaje, construcții) și semnalează o piață deja tensionată. Pe London Metal Exchange (LME), aluminiul de referință a fost tranzacționat cu 0,5% mai sus, la 3.685 dolari pe tonă (aprox. 16.950 lei), după ce atinsese anterior 3.707,50 dolari pe tonă (aprox. 17.050 lei), nivel egal cu cel din 26 mai și cel mai ridicat din martie 2022. De ce contează: Orientul Mijlociu este un nod critic pentru oferta globală Orientul Mijlociu găzduiește 9% din capacitatea globală de topire (smelting) a aluminiului. Reuters notează că închiderea Strâmtorii Hormuz a restricționat exporturile de aluminiu din regiune și a limitat importurile de materii prime necesare topirii metalului. În paralel, analiștii se așteaptă la un deficit semnificativ al pieței aluminiului în acest an, unele estimări vehiculate depășind 2 milioane de tone, potrivit aceleiași surse. Semnal de stres în piață: „ backwardation ” la maxime de 19 ani Britannia Global Markets a descris aluminiul drept „povestea” principală a momentului, pe fondul unei „strângeri” (squeeze) a pieței. Un indicator cheie este „backwardation” – situația în care contractele cu livrare imediată sunt mai scumpe decât cele cu scadențe mai îndepărtate, semn al unei oferte pe termen scurt insuficiente. Reuters arată că prima (premium) pentru contractul „cash” față de contractul la trei luni a urcat vineri la maxime de 19 ani, peste 100 de dolari pe tonă (aprox. 460 lei). Context: și alte metale industriale au crescut Pe lângă aluminiu, și cuprul a urcat, pe fondul așteptărilor privind o piață strânsă în afara SUA și al discuțiilor despre posibile tarife la import. SUA ar urma să decidă până la finalul lunii iunie dacă impune tarife pentru importurile de cupru metal, potrivit Reuters. Cotațiile menționate de Reuters: cupru: +1,5% la 13.840 dolari/tonă (aprox. 63.650 lei) zinc: +1% la 3.576 dolari/tonă (aprox. 16.450 lei) plumb: +0,2% la 2.021 dolari/tonă (aprox. 9.300 lei) staniu: +2% la 56.590 dolari/tonă (aprox. 260.300 lei) nichel: aproape neschimbat la 19.275 dolari/tonă (aprox. 88.650 lei) Un factor de sprijin pentru metalele industriale, în ansamblu, a fost și extinderea activității de producție în China – cel mai mare consumator – pentru a șasea lună consecutiv, mai notează Reuters. [...]
Diferența de preț dintre benzină și motorină rămâne în favoarea dieselului la pompă , un semnal relevant pentru costurile de transport și bugetele șoferilor, în condițiile în care raportul dintre cele două carburanți s-a inversat față de acum circa 10 zile, potrivit Antena 3 . La 1 iunie, în unele stații din București , benzina standard era vândută cu 9,62 lei/litru, iar motorina standard cu 9,53 lei/litru. GPL-ul era la 4,40 lei/litru. Publicația notează că, până în urmă cu 10 zile, motorina era mai scumpă decât benzina „cu câteva zeci de bani”. Cum arată prețurile la sortimentele premium Pe segmentul premium, diferența dintre benzină și motorină dispare: o companie din România vindea ambele sortimente la 10 lei/litru, conform aceleiași surse. Context european: România, excepție la benzină, dar nu și la motorină Date Eurostat citate în material arată că, la nivelul UE, prețurile au crescut în aprilie față de luna precedentă cu 7,9% la motorină și cu 2,4% la benzină. În cazul benzinei, 23 de state membre au raportat creșteri, însă România a fost între puținele țări cu scădere în aprilie față de luna precedentă (minus 1,2%), alături de Spania (minus 4,6%) și Polonia (minus 6,1%). La motorină, Eurostat indică scumpiri în toate statele membre între martie și aprilie 2026; pentru România este menționată o creștere de 2,3%, printre cele mai reduse din UE. De ce contează Menținerea benzinei peste motorină, după o inversare recentă a raportului de preț, poate influența costurile curente pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport, în special în contextul în care, la nivel european, tendința din aprilie a fost de creștere a prețurilor la carburanți. [...]
