Curtea Constituțională respinge sesizarea președintelui Nicușor Dan pe guvernanța corporativă a întreprinderilor publice - Decontările de transport, diurnă și cazare rămân permise, sub controlul agenției de monitorizare

CCR a validat cadrul de decontare a cheltuielilor pentru conducerile companiilor de stat , menținând în vigoare modificările la legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, după ce a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan , potrivit Adevărul . Decizia a fost luată miercuri, cu unanimitate de voturi, iar Curtea a constatat că prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Unghiul cu miză de reglementare este că instanța constituțională a confirmat că decontarea unor cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare) pentru administratorii și directorii întreprinderilor publice poate fi reglementată distinct, fără ca aceste sume să fie tratate automat drept „beneficii” sau „avantaje” în sensul OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Ce a decis CCR și de ce contează pentru guvernanța companiilor de stat Curtea a reținut că reglementarea distinctă a posibilității decontării acestor cheltuieli, în condițiile legii, nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în obiecția de neconstituționalitate, inclusiv cele privind principiul legalității, rolul Parlamentului și obligația statului de a proteja interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. În esență, CCR a tratat aceste sume ca „decontări de cheltuieli” făcute pentru exercitarea mandatului, nu ca beneficii acordate prin contractul de mandat, ceea ce păstrează separația dintre remunerație/avantaje și cheltuieli operaționale necesare activității. Bicameralismul: Curtea respinge critica privind diferențele dintre Camere În privința criticilor „extrinseci” (legate de procedura parlamentară), Curtea a analizat acuzația că ar fi existat deosebiri majore între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. CCR a concluzionat că introducerea unor tipuri de cheltuieli (reprezentare, transport, diurnă, cazare), distincte de cele reglementate în OUG 109/2011, nu reprezintă o deturnare de la scopul inițial al legii, ci are legătură directă cu acesta. În consecință, magistrații au apreciat că modificările operate de Camera decizională nu se abat de la finalitatea urmărită de inițiator, astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al bicameralismului. Controlul cheltuielilor rămâne la agenția de monitorizare Pe fond (critici „intrinseci”), CCR a arătat că faptul că aceste cheltuieli sunt reglementate distinct ca decontări nu înseamnă automat că ar fi nelimitate sau că s-ar sustrage controlului și autorizării exercitate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice . Curtea indică explicit că agenția „va controla și autoriza în continuare” cheltuielile care se circumscriu totalului beneficiilor acordate într-un an de mandat și va aprecia inclusiv oportunitatea, natura juridică și limitele/plafoanele acestora. Limitele CCR: ce nu intră în competența Curții Instanța constituțională mai arată că nu intră în competența sa stabilirea beneficiilor ce pot fi incluse în contractul de mandat și nici a criteriilor legale după care anumite cheltuieli publice pot fi decontate fără a fi considerate beneficii/avantaje. În această logică, legea contestată este tratată ca o opțiune a legiuitorului, în marja sa constituțională de apreciere. Informațiile despre motivarea Curții au fost relatate de News.ro, preluate de Adevărul. [...]