Știri
Știri din categoria Justiție
Un nou protest în Piața Victoriei testează presiunea publică asupra Justiției și a instituțiilor, după o succesiune de decizii care, potrivit organizatorilor, alimentează percepția de acțiune „selectivă” a statului. Manifestația este anunțată pentru vineri seară, între 19:00 și 23:00, în București, relatează Euronews.
Evenimentul este organizat de grupurile civice Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa România și Asociația MEA. În mesajele de mobilizare publicate pe rețelele sociale, acestea susțin că „statul de drept este pus sub presiune” și cer participare pentru apărarea funcționării democrației și a „parcursului european” al României.
Protestul vine după trei decizii anunțate joi, pe care organizatorii le leagă de întrebări privind independența instituțiilor:
Dincolo de miza civică, protestul indică o escaladare a tensiunii publice în jurul deciziilor din Justiție și a efectelor lor politice, într-un moment în care sunt vizate nume cu funcții executive și de partid. Organizatorii cer o reacție publică a societății civile, argumentând că succesiunea acestor hotărâri și anchete „ridică semne de întrebare” privind independența instituțiilor.
Recomandate
DNA a pus sub acuzare un primar general în funcție pentru luare de mită , într-un dosar în care procurorii susțin că avantajele ar fi fost „servicii de publicitate și consultanță electorală” oferite în schimbul sprijinirii unei autorizații de construire, potrivit Biziday . Cazul ridică un risc operațional și de credibilitate pentru administrația Capitalei, în condițiile în care edilul spune că procesul ar putea dura ani. Potrivit comunicării DNA redată de publicație, Ciprian Ciucu (menționat ca „la data faptelor primar al Sectorului 6 București”) este acuzat de luare de mită, începând cu 18 iunie 2026. Procurorii vorbesc despre o „suspiciune rezonabilă” că, în noiembrie 2025, în contextul demersurilor pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru un proiect imobiliar din București, doi oameni de afaceri ar fi oferit „foloase necuvenite” sub forma unor servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în noiembrie–decembrie 2025, pentru susținerea activității politice și electorale a lui Ciucu. În același dosar distinct, DNA arată că un al treilea om de afaceri ar fi facilitat acordarea acestor foloase, „cunoscând scopul urmărit” și contribuind la legătura dintre cei care ar fi oferit avantajele și funcționarul care ar fi urmat să beneficieze de ele. Contextul dosarului și legătura cu o anchetă separată Cea mai mare parte a comunicatului DNA se referă la un alt dosar, legat de autorizarea unor activități din domeniul jocurilor de noroc, în care doi inculpați au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În acel caz, procurorii descriu mai multe episoade de dare de mită către un funcționar din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și o promisiune de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), din care ar fi fost remiși bani în tranșe, ultimul episod fiind surprins în flagrant. Conform informațiilor din articol, cei doi oameni de afaceri care ar fi oferit „serviciile” către Ciucu fuseseră prinși în flagrant în dosarul de la Oficiul pentru Jocuri de Noroc (fără legătură directă cu Ciucu), iar în cursul urmăririi penale ar fi relatat și presupusa înțelegere privind autorizația de construire. DNA precizează că, pe baza indiciilor privind „alte fapte de corupție”, a fost constituit un dosar penal distinct, înregistrat la începutul lunii decembrie 2025. Reacția lui Ciprian Ciucu: „Sunt nevinovat” Ciucu a fost audiat la DNA și a declarat că este nevinovat și că va colabora cu organele judiciare. Declarația sa, redată de Biziday, indică și impactul de durată al procedurilor: „Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. (…) Ceea ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Vreau să-mi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există (…)”. Ce se știe despre perioada vizată Biziday notează că Ciucu a fost primar al Sectorului 6 între octombrie 2020 și decembrie 2025, iar la finalul anului trecut a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Bucureștiului. De asemenea, este prim-vicepreședinte al PNL din noiembrie 2024. Publicația mai arată că G4Media a relatat că Ciucu ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație, însă această informație „nu a fost confirmată până acum de DNA”. Foto articol: Inquam Photos / Octav Ganea . [...]
Disputa din CSM pe tema prescripției riscă să mute responsabilitatea dinspre instanțe spre „sistem” și să blocheze orice asumare internă , într-un moment în care dosarele închise pe prescripție rămân un subiect cu impact direct asupra încrederii publice în justiție, potrivit HotNews . Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat pe Facebook un mesaj de răspuns la afirmațiile făcute de Lia Savonea , șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința de marți a CSM. Savonea a susținut că, în cazul persoanelor care au scăpat de pedepse prin prescripție, vinovați sunt politicienii și organele de urmărire penală, nu judecătorii. În același context, Savonea a calificat drept „manipulări” discuțiile despre „capturarea justiției” (temă asociată documentarului Recorder „Justiție capturată ”), afirmând că scopul ar fi fost „slăbirea puterii judecătorești” și a „independenței reale a judecătorilor”. „Metoda coperta” și reluarea proceselor de la zero În replica sa, Claudiu Sandu invocă practici pe care le leagă de efecte operaționale în dosare, sugerând că acestea au contribuit la întârzieri și la reluări de proceduri. El afirmă: „Sunt convins că metoda «coperta» sau înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la 0 a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.” Unde plasează Sandu responsabilitatea pentru prescripție Sandu spune că este de acord că politicienii poartă „o mare vină”, inclusiv pentru că ar fi putut interveni legislativ. În schimb, respinge ideea că procurorii ar fi responsabili, indicând rolul deciziilor Curții Constituționale în evoluția regimului prescripției. În mesajul său, el susține că două hotărâri ale CCR au schimbat interpretarea și aplicarea prescripției, iar ulterior unii magistrați au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), despre care afirmă că a arătat că deciziile unei curți constituționale pot fi lăsate fără efect în anumite condiții, prin aplicarea directă a legislației europene. Acuzații privind sancționarea magistraților și rolul Inspecției Judiciare Procurorul formulează acuzații la adresa celor pe care îi descrie drept apărători ai independenței justiției, susținând că, în practică, ar fi fost pedepsiți magistrați care au pronunțat condamnări în dosare de corupție sau care au contestat anumite direcții din sistem. „Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența.” În final, Sandu își încheie mesajul cu ideea că „beneficiarii actului de justiție – cetățenii” sunt cei care vor valida, prin nivelul de satisfacție față de rezultate, care dintre poziții este mai aproape de adevăr. Contextul rămâne unul sensibil: discuția despre prescripție și efectele ei continuă să fie un test de responsabilitate instituțională, cu consecințe directe asupra percepției publice privind funcționarea justiției. [...]
DIICOT a blocat o rețea care „clona” mașini de lux, cu o captură estimată la 900.000 de euro (aprox. 4,5 milioane lei) după 30 de percheziții, potrivit Știrile Pro TV . Cazul are o miză economică directă: scoate la suprafață un mecanism de fraudă care lovește atât cumpărătorii, cât și circuitul legal de înmatriculare și piața de vehicule rulate. În urma descinderilor făcute joi în București și în județele Prahova, Ialomița, Argeș, Teleorman și Bistrița-Năsăud, anchetatorii au ridicat 17 autoturisme de lux evaluate la aproximativ 900.000 de euro, alături de bani și documente care ar fi fost folosite pentru a „legaliza” proveniența mașinilor. Ce au găsit anchetatorii la percheziții Conform informațiilor prezentate, au fost ridicate, între altele: 17 autoturisme de lux (valoare estimată: aprox. 900.000 de euro); 105 chei de mașini; 217.500 de lei și 11.500 de euro (aprox. 57.500 lei); 1.500 de euro în bancnote contrafăcute (aprox. 7.500 lei); certificate de înmatriculare și cărți de identitate „în alb”, contracte de vânzare-cumpărare și alte înscrisuri; laptopuri, suporturi de memorie și alte mijloace de probă. Acțiunea a fost derulată de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Prahova împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești , cu sprijinul mai multor structuri de poliție și jandarmerie. Cum ar fi funcționat schema: „clone” și acte falsificate Anchetatorii susțin că, în perioada 2024 – iunie 2026, persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat pentru trafic intern și internațional de autovehicule de lux, prin „importul” și vânzarea unor mașini provenite din fapte penale. Mecanismul descris include: crearea unor „clone” ale unor autovehicule autentice similare aflate în circulație; tăinuire (dobândirea/valorificarea unor bunuri despre care se știe că provin din infracțiuni); înșelăciune față de cumpărători privind autenticitatea mașinilor și a actelor; falsuri în documente necesare înmatriculării și declarații neconforme la instituțiile abilitate; uz de fals (folosirea documentelor contrafăcute); perturbarea/alterarea sistemelor informatice, inclusiv prin dispozitive electronice care ar fi împiedicat funcționarea sistemelor informatice din computerele de bord; punerea în circulație a autovehiculelor „clonate” cu numere false de înmatriculare. Măsuri dispuse și ce urmează în dosar La 5 iunie 2026, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiești au dispus reținerea a șase persoane și plasarea sub control judiciar a altor patru. Cei șase reținuți urmează să fie prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Prahova a fost sesizat în acest sens. [...]
Contestarea controlului judiciar de către Ciprian Ciucu mută rapid dosarul DNA în instanță , cu o primă decizie așteptată pe 24 iunie, potrivit G4Media , care citează portalul instanțelor. Primarul Capitalei a depus vineri contestația împotriva măsurii controlului judiciar impuse de Direcția Națională Anticorupție (DNA) , iar termenul de judecată este stabilit pentru 24 iunie. Ciucu a fost inculpat joi într-un dosar în care este acuzat că ar fi luat mită sub forma unor servicii de consultanță și publicitate, conform aceleiași surse. Primarul a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. În context politic, DNA l-a chemat la audieri pe Ciucu joi, cu trei zile înainte de congresul PNL. G4Media notează că Ciprian Ciucu este unul dintre principalii colaboratori ai președintelui PNL, Ilie Bolojan. [...]
ÎCCJ decide azi dacă rechizitoriul rămâne valabil , un pas care poate debloca începerea judecății în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați sunt acuzați de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, potrivit Digi24 . Miza termenului de astăzi este una de procedură, dar cu efect direct asupra calendarului: dosarul se află în camera preliminară, iar judecătorii instanței supreme sunt așteptați să se pronunțe asupra legalității rechizitoriului întocmit de Parchetul General . Dacă actul de sesizare a instanței este confirmat, cauza poate trece în faza de judecată pe fond. De ce contează verdictul de azi În primă instanță, Curtea de Apel București a decis pe 2 aprilie că rechizitoriul este legal și a dispus începerea judecății. Însă, la termenul din 24 martie, au fost eliminate mai multe declarații date ca martori de apropiați ai lui Horațiu Potra, care ulterior au devenit inculpați, iar Parchetul General a contestat decizia. Dosarul se află la ÎCCJ din aprilie, iar termenul din 19 iunie este al treilea pentru care pronunțarea a fost amânată, conform aceleiași surse. Context: măsura preventivă a lui Potra, schimbată înainte de pronunțare Pe 17 iunie, judecătorii ÎCCJ au decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv și plasarea acestuia în arest la domiciliu. Acuzațiile, pe scurt În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false. Horațiu Potra a fost trimis în judecată pentru: tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; efectuarea fără drept de operațiuni cu articole pirotehnice. Ce spun procurorii despre faptele investigate Dosarul a fost deschis după ce Potra și mercenarii lui au fost opriți în trafic, în decembrie 2024, în timp ce se îndreptau spre București. Procurorii indică o întâlnire din 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, unde Georgescu și Potra ar fi pus în aplicare un plan de deturnare a unui protest de susținere pentru fostul candidat la prezidențiale. Potrivit procurorilor, protestul ar fi urmat să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului, iar participanții ar fi fost folosiți drept „masă de manevră” pentru „acțiuni subversive”. În dosar, 20 de mercenari sunt trimiși în judecată alături de Georgescu și Potra, iar anchetatorii susțin că unii ar fi avut asupra lor arme, materiale pirotehnice de mare putere și „un număr extrem de mare de obiecte periculoase”. [...]
Denise Rifai neagă că ar fi suspectă sau denunțătoare în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu , după ce mai multe publicații au relatat că ar avea calitatea de suspect, potrivit HotNews . Miza imediată este una de procedură: în spațiul public circulă acuzații punctuale (instigare și complicitate la dare de mită), însă numele ei nu apare, deocamdată, în comunicările oficiale ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Într-o declarație scurtă acordată jurnalistului România TV Victor Ciutacu, Rifai a spus că nu figurează în niciun dosar penal și că nu a formulat vreun denunț, fără alte detalii. „Nu apar în niciun dosar penal și nu am făcut niciun denunț.” Separat, într-o declarație pentru Gândul, Rifai a afirmat că este prietenă cu Odeta Nistor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, arestată în dosar. Ce au relatat alte publicații și ce lipsește din comunicările DNA Reacția vine după ce Mediafax și România TV au scris că Denise Rifai ar fi suspectă în dosarul în care este vizat primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Potrivit surselor citate de aceste publicații, Rifai ar avea calitatea de suspect pentru instigare și complicitate la dare de mită. HotNews notează însă că numele lui Rifai nu apare în comunicatele publice ale DNA de până acum, ceea ce lasă, în acest moment, o diferență între informațiile vehiculate pe surse și datele confirmate oficial. Context: măsura dispusă față de Ciprian Ciucu DNA a anunțat oficial că Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, prim-vicepreședinte PNL, a fost plasat joi sub control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii anticorupție îl acuză de luare de mită, în perioada noiembrie–decembrie 2025, când era primar al Sectorului 6. Legături publice anterioare cu PNL, prezentate de Snoop În material este amintit și un context mai vechi: în ianuarie 2025, site-ul de investigații Snoop a publicat mărturii din interiorul PNL potrivit cărora Denise Rifai ar fi colaborat cu Nicolae Ciucă în campania prezidențială din 2024, lucru pe care atât Ciucă, cât și Rifai l-au recunoscut. Rifai a susținut atunci că a oferit doar sugestii „în mod dezinteresat” și „fără plată”, respingând ideea unei relații contractuale de tip „trainer”, și precizând că sfaturile au fost pro bono. Cine este Denise Rifai Denise Rifai are 40 de ani și este realizatoare TV. A lucrat la Realitatea TV și Kanal D, iar la începutul acestui an s-a mutat la Antena 1, unde are o emisiune, potrivit HotNews. [...]
