Știri
Știri din categoria Justiție
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews. Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe.
Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată.
ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului.
Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august.
În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru:
Horațiu Potra este acuzat de:
În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație.
Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului.
„Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii.
Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală.
HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici).
Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici).
După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond.
Recomandate
Dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu intră din nou pe agenda instanței, în timp ce acesta rămâne în arest preventiv într-o altă cauză , potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale are termen marți, 3 noiembrie, la Judecătoria Sectorului 1 , într-un dosar în care este judecat pentru promovarea în public a unor idei și doctrine legionare și pentru elogierea unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Miza imediată este una operațională pentru parcursul judiciar: cauza se judecă pe fond la Judecătoria Sectorului 1, după ce dosarul a fost trimis în instanță de Parchetul General în iulie 2025. În același timp, situația lui Georgescu este complicată de faptul că se află în arest preventiv într-un alt dosar, privind o presupusă fraudă estimată la 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ce susțin procurorii în dosarul de propagandă legionară Procurorii arată că, în perioada 2020–2025, Georgescu ar fi promovat în mod repetat, prin declarații publice, interviuri și postări online, idei fasciste, legionare și xenofobe. Anchetatorii mai susțin că acesta ar fi elogiat figuri istorice precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, prezentându-le într-o lumină favorabilă. În rechizitoriu este redat și un pasaj în care se indică faptul că inculpatul ar fi urmărit „normalizarea și revitalizarea legionarismului” și ar fi făcut afirmații cu caracter elogiativ la adresa unor persoane precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța. Totodată, procurorii afirmă că, la un protest organizat în Piața Universității în octombrie 2021, Georgescu ar fi efectuat salutul legionar în timpul unui discurs. Context: mai multe dosare penale și arest preventiv într-o altă cauză Cauza de la Judecătoria Sectorului 1 este prezentată ca fiind unul dintre cele cinci dosare penale în care este vizat fostul candidat la Președinție, dintre care două sunt deja în faza de judecată. Publicația amintește și existența unui alt dosar aflat în judecată, în care Georgescu este acuzat, alături de Horațiu Potra și mai mulți apropiați ai acestuia, de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Separat, Georgescu rămâne în arest preventiv până la 27 noiembrie în dosarul privind presupusa înșelăciune de 1,1 milioane de euro, după ce Curtea de Apel București i-a respins contestația față de prelungirea măsurii preventive. Ce urmează Termenul de la Judecătoria Sectorului 1 este următorul pas procedural în judecarea pe fond a acuzațiilor de propagandă legionară. Sursa nu precizează ce anume va fi discutat la acest termen sau dacă sunt așteptate decizii în aceeași zi. [...]
Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]
Decizia definitivă a Curții de Apel București menține arestul preventiv al lui Călin Georgescu , ceea ce prelungește blocajul procedural în dosarul DIICOT privind o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 septembrie. Hotărârea Curții de Apel București desființează decizia din 13 octombrie a Tribunalului București, care dispusese înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. Complet de divergență: soluție pronunțată cu majoritate Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce judecătorii Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache au avut opinii diferite asupra contestației formulate de procurorii DIICOT. În aceste condiții, a fost cooptat un al treilea magistrat, iar soluția a fost pronunțată cu majoritate de voturi. Este a doua oară când situația juridică a lui Călin Georgescu este tranșată prin complet de divergență, conform informațiilor din dosar prezentate de publicație. Ce a contestat DIICOT și ce a decis anterior Tribunalul București Pe 13 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București admisese cererea lui Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu, invocând circumstanțe personale precum lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și respectarea obligațiilor impuse anterior prin control judiciar. DIICOT a contestat hotărârea, susținând necesitatea menținerii arestării preventive, iar Curtea de Apel București a admis contestația și a anulat soluția Tribunalului. Acuzațiile din dosar și contextul procedural Călin Georgescu este cercetat într-un dosar DIICOT care vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost convins să vireze bani ca „garanție” pentru obținerea unei linii de credit necesare unor tranzacții cu metale prețioase; creditul promis nu ar fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost restituiți. În dosar apare și numele omului de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol în operațiunile cercetate. Separat, Mediafax notează că Georgescu a fost audiat de DIICOT și într-un alt dosar, distinct de cauza privind presupusa fraudă de peste un milion de euro, în care anchetatorii au făcut percheziții într-o investigație legată de presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de alterare a integrității datelor informatice. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
