Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea Constituțională a amânat de cinci ori decizia pe pensiile magistraților, iar ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, acuză CCR de tergiversare cu efect direct asupra reformei și a banilor din PNRR, potrivit Euronews.
Într-o intervenție la Euronews România, Pîslaru a legat întârzierile CCR de un „conflict vădit de interese” în jurul legii pensiilor magistraților și a susținut că amânările blochează îndeplinirea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), cu consecințe financiare pentru România.
Ministrul afirmă că reforma ar fi trebuit făcută încă din 2021 și că actualul proiect a fost discutat și verificat în raport cu Comisia Europeană, astfel încât „jalonul era îndeplinit dacă promulgam această lege”. În această logică, amânările CCR ar fi împiedicat finalizarea procedurii interne necesare pentru ca România să poată susține îndeplinirea angajamentului.
Pîslaru a descris explicit succesiunea amânărilor de la CCR drept o serie de întârzieri consecutive, invocând inclusiv motive precum imposibilitatea întrunirii și concediul parental al unui judecător. În același timp, el a susținut că atacarea legii la CCR, în condițiile în care magistrații sunt beneficiari direcți ai regimului de pensii vizat, ar ridica o problemă de separație a puterilor și de imparțialitate instituțională.
Un punct central al criticilor vizează argumentul invocat de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, privind necesitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Pîslaru a susținut că proiectul este același „fără nicio virgulă” din septembrie și că, dacă existau întrebări de drept european, acestea ar fi trebuit ridicate de la început, nu după luni de parcurs.
„Tu nu recunoști prerogativa Guvernului de a stabili bugete, de a avea grijă de finanțele țării, de a păstra lucrurile în sustenabilitate și echitate și ataci la CCR. Și faci acest demers, după care, la CCR, ai cinci întârzieri consecutive, că nu s-au putut întruni, că n-au venit, apoi motivația perfectă, concediu parental.”
În intervenția sa, ministrul a respins ideea că Guvernul ar pune presiune pe CCR și a calificat drept „vizibile de la distanță” amânările și justificările procedurale, în contextul în care miza ar fi îndeplinirea unui angajament internațional și menținerea finanțării europene.
Pîslaru a anunțat oficial că România pierde 231 de milioane de euro, sumă asociată jalonului PNRR privind reforma pensiilor speciale. În relatarea sa, blocajul este legat direct de imposibilitatea implementării reformei cât timp procedura rămâne suspendată prin amânări și prin trimiterea chestiunii către CJUE.
În același material este prezentată și reacția Comisiei Europene, care arată că a luat act de amânarea deciziei CCR și reamintește că, în mai 2025, a suspendat 231 de milioane de euro în legătură cu etapa 215, ce vizează reforma pensiilor speciale. Comisia precizează că evaluează în prezent cererea transmisă de autoritățile române la 28 noiembrie 2025 și că nu poate comenta evaluările în curs.
Un răspuns al CJUE ar putea veni peste un an sau chiar doi, potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, și ministrului Justiției, Radu Marinescu. În acest interval, reforma pensiilor magistraților și, mai larg, a pensiilor speciale ar rămâne blocată, cu efecte atât asupra calendarului PNRR, cât și asupra bugetului.
În paralel, rămâne relevant faptul că CCR a decis pe 11 februarie 2026 a cincea amânare a pronunțării pe acest subiect. În lectura ministrului, această succesiune de amânări alimentează o critică mai amplă la adresa Curții Constituționale: aceea că, într-un dosar cu impact bugetar și european, CCR ar tolera sau ar produce întârzieri care afectează capacitatea statului de a-și respecta angajamentele și de a menține finanțarea aferentă.
Recomandate
O eventuală decizie a CCR privind un conflict juridic constituțional nu ar anula automat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar Guvernul ar urma să funcționeze cu „capacitate juridică deplină”, potrivit unei analize făcute de fostul judecător constituțional Tudorel Toader , citat de Euronews . Miza este una de reglementare: ce efecte poate produce o hotărâre a Curții asupra unui act deja emis de președinte și asupra unui executiv deja învestit. Toader susține că, chiar dacă CCR ar constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, asta nu înseamnă „automat” anularea desemnării premierului. În logica sa, Curtea se pronunță asupra existenței conflictului și asupra modului de evitare a unor situații similare, nu asupra „blocării” imediate a funcționării Guvernului. Ce poate decide CCR și cu ce majoritate Întrebat despre posibilitatea unor interpretări diferite în cadrul Curții în legătură cu desemnarea lui Adrian Veștea, Toader a indicat că acestea ar deveni vizibile dacă decizia nu va fi adoptată în unanimitate, punctând pragul minim de voturi necesar. „Important este punctul de vedere a cinci judecători, pentru că deciziile se adoptă cu minim cinci voturi într-un fel sau altul”. De ce nu ar exista un „blocaj” după o sesizare În contextul posibilității ca PNL să sesizeze Curtea Constituțională după desemnare, Toader afirmă că o constatare a conflictului nu ar produce, prin ea însăși, un efect direct asupra desemnării, deoarece nu ar exista un blocaj instituțional. În explicația sa, atunci când CCR soluționează conflicte juridice de natură constituțională, stabilește: dacă a existat sau nu conflictul; prin ce fapt a fost generat; ce trebuie făcut pentru ca astfel de situații să nu se repete; ce măsuri sunt necesare pentru ieșirea din blocaj, dacă există un blocaj. Necunoscuta: efecte retroactive sau doar pentru viitor Elementul rămas incert, potrivit lui Toader, este dacă instanța constituțională ar putea decide „retroactiv” cu privire la decretul președintelui sau dacă se va aplica regula generală din Constituție, conform căreia deciziile CCR produc efecte juridice pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. În această ipoteză, Toader indică un scenariu practic: până la publicarea deciziei, Guvernul ar fi deja învestit și ar funcționa „în deplină capacitate”, ceea ce ar limita efectele imediate ale unei eventuale hotărâri a Curții asupra desemnării premierului. [...]
Disputa din CSM pe tema prescripției riscă să mute responsabilitatea dinspre instanțe spre „sistem” și să blocheze orice asumare internă , într-un moment în care dosarele închise pe prescripție rămân un subiect cu impact direct asupra încrederii publice în justiție, potrivit HotNews . Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat pe Facebook un mesaj de răspuns la afirmațiile făcute de Lia Savonea , șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința de marți a CSM. Savonea a susținut că, în cazul persoanelor care au scăpat de pedepse prin prescripție, vinovați sunt politicienii și organele de urmărire penală, nu judecătorii. În același context, Savonea a calificat drept „manipulări” discuțiile despre „capturarea justiției” (temă asociată documentarului Recorder „Justiție capturată ”), afirmând că scopul ar fi fost „slăbirea puterii judecătorești” și a „independenței reale a judecătorilor”. „Metoda coperta” și reluarea proceselor de la zero În replica sa, Claudiu Sandu invocă practici pe care le leagă de efecte operaționale în dosare, sugerând că acestea au contribuit la întârzieri și la reluări de proceduri. El afirmă: „Sunt convins că metoda «coperta» sau înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la 0 a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.” Unde plasează Sandu responsabilitatea pentru prescripție Sandu spune că este de acord că politicienii poartă „o mare vină”, inclusiv pentru că ar fi putut interveni legislativ. În schimb, respinge ideea că procurorii ar fi responsabili, indicând rolul deciziilor Curții Constituționale în evoluția regimului prescripției. În mesajul său, el susține că două hotărâri ale CCR au schimbat interpretarea și aplicarea prescripției, iar ulterior unii magistrați au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), despre care afirmă că a arătat că deciziile unei curți constituționale pot fi lăsate fără efect în anumite condiții, prin aplicarea directă a legislației europene. Acuzații privind sancționarea magistraților și rolul Inspecției Judiciare Procurorul formulează acuzații la adresa celor pe care îi descrie drept apărători ai independenței justiției, susținând că, în practică, ar fi fost pedepsiți magistrați care au pronunțat condamnări în dosare de corupție sau care au contestat anumite direcții din sistem. „Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența.” În final, Sandu își încheie mesajul cu ideea că „beneficiarii actului de justiție – cetățenii” sunt cei care vor valida, prin nivelul de satisfacție față de rezultate, care dintre poziții este mai aproape de adevăr. Contextul rămâne unul sensibil: discuția despre prescripție și efectele ei continuă să fie un test de responsabilitate instituțională, cu consecințe directe asupra percepției publice privind funcționarea justiției. [...]
Vandalizarea camerelor finanțate din PNRR ajunge la Parchetul General , după ce Ministerul Mediului a depus o plângere penală privind distrugerea și furtul unor echipamente din sistemul național de monitorizare video a transporturilor de material lemnos, potrivit G4Media . Ministra Mediului, Diana Buzoianu , susține că nu este vorba despre „acte izolate”, ci despre atacuri asupra unor echipamente publice cumpărate din bani europeni și instalate pentru a întări capacitatea statului de a combate tăierile ilegale și transporturile ilegale de lemn. În acest moment, 9 puncte de monitorizare din județele Suceava, Neamț, Prahova și Maramureș au fost afectate, dintr-un total de 331 deja instalate la nivel național. Conform informațiilor prezentate, au fost raportate tăieri de cabluri de alimentare, reorientări ale camerelor, acoperiri cu vopsea, forțarea cutiilor metalice de protecție și sustrageri de componente. Ce vizează plângerea penală și ce urmează Plângerea depusă la Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizează infracțiunile de distrugere și furt calificat, precum și „orice alte infracțiuni care vor rezulta din cercetări”. Ministerul Mediului se constituie parte vătămată și parte civilă, iar prejudiciul urmează să fie stabilit după o evaluare tehnică a componentelor distruse, deteriorate sau furate și a costurilor de repunere în funcțiune. Ministra afirmă că a dispus Gărzii Forestiere Naționale să intensifice controalele în teren în zonele unde au avut loc incidentele, argumentând că atacarea infrastructurii de monitorizare poate indica existența unor activități ilegale în acele perimetre. Unde au fost raportate incidentele Printre cazurile enumerate se află: Ostra (Suceava) – distrugerea și sustragerea unor camere LPR; Văleni–Stânișoara (Suceava) – forțarea unor cofrete metalice, reorientarea camerelor și tăierea cablurilor; Valea Stânei–Cârlibaba (Suceava) – acoperirea cu vopsea și reorientarea camerelor; Sabasa–Borca (Neamț) și Teșila–Valea Doftanei (Prahova) – repoziționarea camerelor; Podu Coșnei–Coșna (Suceava) – tăierea cablurilor; Băile Borșa și Rona de Sus (Maramureș) – distrugeri și sustrageri de echipamente. Sistemul de monitorizare video este finanțat din PNRR, iar ministerul spune că va continua implementarea rețelei, va repara echipamentele afectate și va extinde monitorizarea, în paralel cu ancheta penală și cu intensificarea controalelor în zonele vulnerabile. [...]
ÎCCJ este așteptată să decidă dacă procesul Dominic Fritz–ANI merge mai departe fără verdictul CCR , un punct cu impact de reglementare pentru modul în care instanțele gestionează excepțiile de neconstituționalitate în litigiile de integritate, potrivit Digi24 . Miza dosarului este dacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) menține linia procedurală potrivit căreia judecata poate continua la instanța de fond chiar și în lipsa unei pronunțări a Curții Constituționale (CCR), deși apărătorii au ridicat o excepție de neconstituționalitate. În acest context, ÎCCJ este așteptată să ia o decizie vineri, în dosarul privind sesizarea CCR în procesul pe care Dominic Fritz l-a pierdut cu Agenția Națională de Integritate (ANI) . Ce a reținut ANI și de ce contează pentru funcția publică Potrivit raportului inspectorilor de integritate, Dominic Fritz, lider USR și primar al Timișoarei, a fost declarat în conflict de interese. ANI a arătat că, în 2020, la scurt timp după alegerea sa ca primar, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) și l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare, iar documentația tehnică pentru beneficiarul acelui PUZ ar fi fost realizată de firma consilierului local USR Răzvan Negrișanu. În același raport, inspectorii au menționat că Negrișanu îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală pentru Primăria Timișoarei, element folosit în argumentarea situației de conflict de interese. Unde este procesul: revizuirea a fost respinsă, recursul rămâne în joc Digi24 notează că, la începutul lunii aprilie, ÎCCJ a respins cererea lui Dominic Fritz de revizuire a deciziei Înaltei Curți privind sesizarea CCR în procesul cu ANI. În motivarea soluției, instanța a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, hotărârea fiind definitivă. În paralel, Curtea de Apel Timișoara a stabilit la 10 februarie că Dominic Fritz a fost în conflict de interese și a dat câștig de cauză ANI, iar primarul a atacat cu recurs această hotărâre. Ce urmează și care este efectul practic În funcție de decizia așteptată la ÎCCJ, rămâne relevantă consecința procedurală indicată deja în dosar: judecata poate continua la Curtea de Apel Timișoara chiar fără o pronunțare a CCR. Pentru litigii de integritate, o astfel de abordare înseamnă, practic, că invocarea unei excepții de neconstituționalitate nu blochează automat cursul procesului până la verdictul Curții Constituționale. [...]
Decizia CCR asupra legii care ar permite primăriilor să primească gratuit până la 20% din plajele turistice a fost amânată pentru 24 iunie , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare privind administrarea și utilizarea unor suprafețe de plajă la Marea Neagră, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională a României a amânat miercuri pronunțarea în cazul sesizării de neconstituționalitate trimise în noiembrie anul trecut de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă. Miza legislativă este o prevedere care ar introduce posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică. În sesizare, președintele arată că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Totodată, el susține că autoritățile administrației publice locale, care „nu reprezintă instituții de utilitate publică”, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. În consecință, șeful statului apreciază că soluția legislativă privind atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la 20% din plajele turistice contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție. CCR urmează să se pronunțe pe 24 iunie. [...]
Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]
