Știri
Știri din categoria Justiție
Parchetul General cere resurse suplimentare pentru eficiență după observațiile din raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, arătând că documentul „nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice” în activitatea Ministerului Public, potrivit Biziday.
Reacția vine după publicarea raportului „Rule of Law” pentru cele 27 de state membre. În cazul României, documentul include critici legate de evoluțiile din justiție în ultimul an, inclusiv faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat Comitetul Bolojan pentru analiza legislației din justiție și că România ar fi făcut puține progrese în combaterea corupției din sistemul judiciar, conform unei relatări G4Media.
Ministerul Public susține că raportul nu indică „disfuncționalități sistemice” și nici nu validează ideea că „actualul cadru normativ” ar fi generat, prin el însuși, un regres al funcționării sistemului judiciar. În același timp, instituția reafirmă că are ca priorități combaterea corupției, criminalității organizate, traficului de persoane, criminalității economico-financiare și a infracționalității informatice.
Parchetul General indică drept direcții de lucru consolidarea capacității operaționale, specializarea procurorilor, digitalizarea activității și reducerea duratei procedurilor, „în limitele competențelor sale legale”.
Instituția apreciază că funcționarea eficientă a parchetelor și soluționarea cauzelor „într-un termen rezonabil” depind de:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție își declară disponibilitatea de a contribui la implementarea recomandărilor Comisiei Europene, cu obiectivul consolidării unui sistem judiciar „independent, eficient și credibil”.
Recomandate
Comisia Europeană indică „unele progrese” la declarațiile de avere, dar eficiența sistemului depinde de o modificare legislativă aflată încă în discuție , potrivit news.ro , care citează raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România. În evaluarea Comisiei, un element concret este utilizarea în continuare a platformei e-DAI, gestionată de Agenția Națională de Integritate (ANI) , pentru simplificarea completării și depunerii digitale a declarațiilor de avere. Raportul notează însă și o schimbare importantă: declarațiile depuse în format digital „nu mai sunt publicate”. Ce schimbări legislative sunt pe masă Raportul arată că, în noiembrie 2025, ANI a transmis Ministerului Justiției o propunere legislativă amplă privind integritatea. Proiectul urmărește: clarificarea unor ambiguități; armonizarea anumitor prevederi; actualizarea cadrului legal, în special în privința formatului declarațiilor de avere. Un punct sensibil rămas neacoperit de cadrul actual este declararea averii de către soți și copii. Documentul menționează că regulile din acest domeniu au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională , aspect semnalat și în raportul de anul trecut. Ce urmează și de ce contează Proiectul este „în prezent în discuție”, iar Ministerul Justiției intenționează să organizeze consultări suplimentare. Comisia Europeană concluzionează că, „prin prisma acestor evoluții”, România a înregistrat unele progrese în direcția eficientizării sistemului declarațiilor de avere, însă rezultatul final depinde de forma și adoptarea modificărilor legislative aflate încă în lucru. [...]
Decizia CJUE pune presiune pe România să corecteze rapid legislația prescripției în dosarele de corupție și fraudă cu fonduri UE , pe fondul riscului ca anchete importante să se închidă fără condamnări, potrivit news.ro . Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, vineri seară la B1 TV, că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescrierea faptelor de corupție „confirmă” percepția publică potrivit căreia este „foarte nedrept” ca astfel de fapte să se prescrie, după ce „multe dosare” s-au închis fără pedeapsă. Ea a legat direct tema prescripției de scăderea încrederii în Justiție și a invocat nevoia unui „parteneriat între societate și Justiție”. În același timp, Gheorghiu a cerut ca sistemul judiciar să transmită „un semnal de alarmă către politicieni” pentru a „corecta legile care trebuie corectate”, argumentând că este frustrant ca dosarele să se întindă pe ani până intervine prescripția, iar persoane care au comis fapte de corupție să rămână nepedepsite. Vicepremierul interimar a mai afirmat că majoritatea celor din Justiție sunt „onești” și au ales profesia „să facă dreptate”. Ce a decis CJUE și de ce contează pentru dosarele în curs CJUE a pronunțat pe 16 iulie o hotărâre în cauza „Lin II”, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul UE în materia fraudei grave care afectează interesele financiare ale Uniunii. Potrivit informațiilor din articol, decizia continuă linia din cauza „Lin I” și are „efecte semnificative” asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Reacția ÎCCJ: apărarea raționamentului juridic În aceeași zi, ÎCCJ a transmis un set de precizări prin care își apără raționamentul. Instanța supremă susține că rolul său este să asigure o aplicare „loială, previzibilă și coerentă” a normelor și că soluția din 2022 nu a urmărit ignorarea dreptului european, ci aplicarea lui prin prisma garanțiilor din Carta drepturilor fundamentale și în raport cu nivelul de protecție din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În această logică, ÎCCJ afirmă că standardele europene nu ar trebui privite ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent. [...]
Comisia Europeană avertizează că deciziile ÎCCJ privind prescripția pot bloca anchete și procese de corupție, inclusiv cu miză pe fonduri UE , ceea ce creează un „risc sistemic” ca dosare importante să se închidă fără sancțiuni, potrivit G4Media , care citează Raportul Comisiei Europene privind statul de drept , publicat vineri. Raportul arată că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduse de Lia Savonea, referitoare la prescripția răspunderii penale „continuă să afecteze grav” combaterea corupției în România. Concret, instanțe inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în dosare de mare corupție. De ce contează: efecte asupra aplicării dreptului UE și asupra anchetelor EPPO Executivul european susține că aplicarea acestor decizii a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță, cu impact asupra percepției publice privind capacitatea justiției de a combate corupția. În evaluarea Comisiei, problema capătă și o dimensiune de drept european: hotărârile ÎCCJ ar „neutraliza efectul suspensiv” al actelor de procedură asupra cursului prescripției, pentru acte efectuate înainte și după perioada 2018–2022. Consecința indicată în raport este creșterea riscului ca „o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale”, ceea ce „ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”. Totodată, raportul citează date transmise de Parchetul European (EPPO) , potrivit cărora deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea EPPO de a desfășura anchete eficiente în România, mai ales în dosare privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Reacții împărțite în magistratură: prescripție „suficient de lungă” vs. întârzieri procedurale Documentul notează și opinii divergente în interiorul sistemului judiciar. Unele asociații ale magistraților consideră că termenele de prescripție sunt, prin ele însele, suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor. Altele indică transferuri repetate ale dosarelor între complete sau instanțe, care ar fi generat întârzieri suplimentare și ar fi facilitat împlinirea termenelor de prescripție. Fragment din raportul Comisiei Europene „Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. (...) Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România.” În material este indicată și versiunea publicată pe Scribd a capitolului dedicat României din Raportul pe 2026 privind statul de drept: Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026 . [...]
Curtea Constituțională a blocat modificări-cheie la Codul de procedură penală , după ce a constatat, în unanimitate, că mai multe articole din legea de modificare încalcă Constituția, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct de reglementare: prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată de Parlament. Curtea a stabilit că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 (cu referire la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct. 50 din lege sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Ce a contestat Înalta Curte și de ce contează Prevederile au fost criticate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin sesizarea Secțiilor Unite, înainte de promulgare, pe motiv că ar fi afectat: coerența procedurii penale; drepturile procesuale ale părților; regulile privind judecata în camera preliminară (faza în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor). Sesizarea a fost făcută de ÎCCJ la 22 mai 2026, după ce proiectul de lege inițiat de 43 de deputați și senatori din toate partidele politice a fost adoptat de Parlament. Motivele de neconstituționalitate reținute de CCR În motivarea soluției, Curtea a reținut, între altele, că: reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor (art. I pct. 2 și pct. 3) este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și creează „o incoerență legislativă” incompatibilă cu cerințele de calitate a legii; dispozițiile care transferă către participanții la proces obligația de a afla termenele de judecată (art. I pct. 45) mută asupra părților o sarcină care, potrivit Curții, revine organelor judiciare prin procedura de citare, ca garanție a drepturilor fundamentale; aceeași soluție legislativă (art. I pct. 45) este criticată și pentru că prevede acordarea „termenului în continuare” fără a preciza procedura concretă prin care participanții își pot îndeplini obligația de a urmări dosarul, ceea ce contravine principiului legalității și standardelor de calitate a legii; asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu autoritatea de lucru judecat și cu principiul „ne bis in idem” (art. I pct. 50) încalcă standardele de calitate a legii, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Curtea a mai reținut că reglementarea efectelor de tip „lucru judecat” pentru aceste încheieri ar putea duce la imposibilitatea invocării ulterioare a unor cauze de nulitate absolută care, în prezent, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecințe inclusiv asupra excluderii probelor obținute sau administrate nelegal. Ce urmează Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În consecință, legea nu poate fi promulgată în forma care conține dispozițiile declarate neconstituționale, iar legiuitorul trebuie să revină asupra textelor vizate pentru a le pune în acord cu Constituția. Pentru comunicatul CCR, trimiterea este disponibilă aici . [...]
Curtea de Apel București a suspendat sancțiunea CNA pentru Realitatea Plus înainte ca decizia să fie redactată , într-un episod care ridică probleme de procedură și poate afecta modul în care autoritatea de reglementare își aplică măsurile, potrivit HotNews . Instanța a dispus suspendarea executării deciziei CNA din 7 iulie 2026, prin care radiodifuzorul PHG MEDIA INVEST SRL, pentru postul Realitatea Plus, urma să fie obligat să difuzeze între orele 18.00-21.00, timp de trei ore, „numai textul deciziei de sancționare”. HotNews notează că CNA nu apucase să transmită oficial decizia către televiziune în momentul în care Curtea de Apel a pronunțat suspendarea. Ce sancțiune votase CNA și cum s-a ajuns la suspendare În ședința din 7 iulie, CNA a decis suspendarea emisiei Realitatea Plus pentru trei ore, după ce a constatat încălcarea legislației audiovizuale în mai multe emisiuni difuzate în luna februarie. Din 34 de rapoarte de monitorizare, CNA a reținut că nu au existat încălcări în câteva ediții punctuale ale unor emisiuni (inclusiv „100%”, „Tunurile pe politicieni”, „Realitatea zilei” și „Culisele Puterii”). Propunerea de suspendare a emisiei pentru trei ore, formulată de Mircea Toma, a fost adoptată cu șapte voturi. O variantă alternativă, care prevedea amendă de 200.000 de lei, a întrunit patru voturi. În mod obișnuit, după vot, sancțiunea este redactată și comunicată radiodifuzorului. În acest caz, însă, Curtea de Apel a suspendat executarea înainte ca documentul să fie redactat și transmis, iar televiziunea și-ar fi întemeiat acțiunea pe comunicatul de presă al CNA, conform informațiilor preluate de HotNews de la Pagina de Media. Miza de reglementare: poate fi „înghețată” o sancțiune înainte să existe actul? Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a criticat situația, susținând că instanța ar fi analizat practic un comunicat de presă, nu actul administrativ complet. „Ne-au suspendat decizia fără ca decizia să existe.” „Astăzi s-a judecat un comunicat de presă. Cum poți verifica legalitatea unui act administrativ care se regăsește anunțat doar într-un comunicat de presă?” Jucan a mai spus că instituția va contesta hotărârea Curții de Apel și a invocat precedente în care, în litigii cu Realitatea Plus, decizii ale CNA au fost suspendate rapid, iar ulterior CNA ar fi câștigat la Înalta Curte. Ce urmează procedural Hotărârea Curții de Apel este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Potrivit sursei citate de HotNews, un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție poate dura peste un an. [...]
DNA investighează 18 angajați ai MApN după avizarea unor blocuri lângă un depozit de muniție. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că două blocuri cu 128 de apartamente au fost construite la Pitești la circa 100 de metri de un depozit mare de muniție, deși legea impunea 200 de metri, iar cazul a ajuns la Direcția Națională Anticorupție , potrivit News . Miruță a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că avizarea ar fi fost făcută „în aprecierea noastră” ilegal, iar situația seamănă cu un caz anterior de „avizare ilegală” menționat de el la Craiova. Cum s-a ajuns la avizul favorabil Ministrul interimar a explicat că, în aprilie 2019, a fost cerut aviz de la Ministerul Apărării , iar răspunsul a fost negativ. Ulterior, la a treia solicitare – descrisă ca fiind identică și în continuare cu nerespectarea distanței prevăzute de lege – ar fi fost emis un aviz pozitiv, moment care „a ridicat bariera” pentru demararea construcțiilor. „Două luni mai târziu, la o a treia solicitare identică, cu nerespectarea legii, s-a dat aviz pozitiv. Acela a fost momentul în care s-a ridicat bariera pentru a se demara aceste construcţii.” Ce verifică DNA și ce măsuri administrative urmează Potrivit lui Miruță, 18 angajați ai Ministerului Apărării care au avut legătură cu acest caz sunt cercetați de procurorii DNA, inclusiv persoane cu grade mici, dar și un general de brigadă. „Sunt 18 oameni din Ministerul Apărării implicaţi. Toţi au fost trimişi pentru cercetare la DNA, oameni cu grade mai mici, însă inclusiv oameni cu grad de general de brigadă.” Pe linie administrativă, ministrul a spus că urmează să fie notificate Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții. În paralel, a cerut șefului Statului Major al Apărării o analiză privind „cum și pe ce cheltuială” ar putea fi mutat depozitul de muniție, dacă aceasta va fi decizia. [...]
