Știri
Știri din categoria Justiție
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi, deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews. Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum.
Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare.
Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură:
Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews). Potrivit listei publicate, au fost numiți:
La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact.
Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare.
Recomandate
Tribunalul București a menținut controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara pentru Ciprian Ciucu , respingând contestația acestuia și cererile de relaxare a obligațiilor impuse, potrivit Economica . Decizia păstrează restricțiile care îi limitează deplasările și contactele, cu efect direct asupra activității sale publice și a interacțiunilor instituționale. Măsura controlului judiciar fusese dispusă de DNA în luna iunie și a fost prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie, notează Agerpres, citată de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații rămân în vigoare Tribunalul București a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței din 12.08.2026, prin care DNA a prelungit controlul judiciar pe 60 de zile, de la 17.08.2026 până la 15.10.2026 inclusiv. Instanța a respins și cererile prin care acesta a solicitat modificarea obligațiilor, inclusiv: să poată părăsi România fără încuviințarea prealabilă a procurorului; să poată lua legătura cu anumite persoane. Poziția lui Ciucu: va contesta „de fiecare dată” Într-o declarație făcută cu două zile înainte, Ciucu a spus că va contesta controlul judiciar în mod repetat, inclusiv „la nivel simbolic”, argumentând că altfel ar însemna o recunoaștere a vinovăției. El a indicat, între persoanele cu care nu poate lua legătura, primarul Sectorului 6 și un angajat al Direcției de Urbanism. De ce este cercetat Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
O asociație de protecție a naturii a fost obligată de instanță să respecte cerințe stricte de bunăstare animală după ce 17 oi au murit, majoritatea de foame , potrivit agrarheute . Cazul, judecat de Curtea Administrativă Superioară din landul Saxonia Inferioară (Germania), fixează o linie fermă: „îngrijirea peisagistică” nu scutește de obligațiile legale atunci când sunt ținute animale domestice. Într-o arie protejată din Saxonia Inferioară, controlorii au găsit o turmă de 42 de oi cameruneze (Kamerunschafe), ținute de asociație pentru întreținerea peisajului, în stare de neglijare severă. 17 animale erau deja moarte, „cele mai multe pur și simplu înfometate”, iar la fața locului au fost constatate garduri deteriorate și lipsa completă a adăposturilor. Autoritatea a impus rapid măsuri obligatorii, inclusiv asigurarea de hrană și apă, repararea gardurilor, amenajarea de adăposturi și vizite veterinare regulate. Instanța: oile nu sunt „animale sălbatice”, iar obligațiile rămân în vigoare Președintele asociației a contestat obligațiile susținând că oile cameruneze ar fi „animale sălbatice”, care s-ar putea hrăni singure pe pășuni „bogate”, astfel încât normele privind protecția animalelor de fermă nu s-ar aplica. Curtea Administrativă Superioară a respins argumentul: oile cameruneze sunt oi domestice, iar oile sunt animale de producție agricolă. Instanța a respins și încercarea de a pune la îndoială cauza deceselor, calificând afirmația că ar fi putut exista alte motive drept „absurdă și pur speculativă”, în contextul animalelor găsite moarte de foame. „Dacă e prea mult, nu ții animale”: mesajul de reglementare pentru organizații Asociația a mai invocat că nu poate susține un asemenea efort de îngrijire. Nici acest argument nu a fost acceptat de judecători: cine deține animale poartă responsabilitatea pentru ele, iar dacă nivelul de îngrijire necesar este prea mare, atunci animalele nu trebuie ținute. Decizia este menționată în material cu referire la dosarul „Az. 11 ME 340/25”. [...]
Demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, la o zi după ce DNA a pus-o sub urmărire penală, adâncește presiunea instituțională asupra Executivului și mută cazul din zona strict judiciară în cea de funcționare și credibilitate a aparatului guvernamental, potrivit HotNews . Trăilă a anunțat miercuri, într-un mesaj publicat pe Facebook , că și-a depus demisia și s-a declarat „total nevinovată”. Ea susține că dosarul instrumentat de DNA ar avea rolul de a afecta imaginea premierului Ilie Bolojan, vorbind despre „un scandal mediatic artificial”. Cu o zi înainte, marți, DNA Iași a pus-o sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos din Vaslui, acuzat de procurorii anticorupție că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui . Contextul dosarului a fost detaliat anterior de HotNews în materialul despre dosarul afaceristului Fănel Bogos din Vaslui . Ce acuzație formulează DNA și ce miză financiară apare în dosar Potrivit DNA, Cristina Trăilă este cercetată pentru „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”. Ea a fost audiată marți la DNA Iași, iar procurorii nu i-au impus nicio măsură preventivă. Conform comunicatului procurorilor, la începutul lunii noiembrie 2025, Trăilă, „în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României”, ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de inculpatul B.F. DNA indică drept scop obținerea unor foloase necuvenite pentru Fănel Bogos și societatea acestuia, inclusiv: aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei); diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele societății. Legătura cu premierul și efectul imediat în Guvern După punerea sub acuzare a Cristinei Trăilă, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că va lua miercuri o decizie privind menținerea sau nu a acesteia în funcție. Premierul nu a exclus posibilitatea de a fi audiat la rândul său în dosar, însă, potrivit informațiilor din material, Bolojan „nu are nicio calitate în dosar”. În același dosar este menționată o întâlnire din 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria, între premier și omul de afaceri Fănel Bogos, intermediată de Mihai Barbu. HotNews a relatat separat despre acest episod în articolul: a intermediat întâlnirea dintre omul de afaceri Bogos și premierul Ilie Bolojan . După punerea sub acuzare, Mihai Barbu a declarat la Antena 3 CNN că a vrut să i-l prezinte premierului pe Bogos, dar susține că scopul întâlnirii nu a fost să-l „salveze” pe afacerist de problemele sale. [...]
