Știri
Știri din categoria Justiție
Comisia Europeană indică „unele progrese” la declarațiile de avere, dar eficiența sistemului depinde de o modificare legislativă aflată încă în discuție, potrivit news.ro, care citează raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România.
În evaluarea Comisiei, un element concret este utilizarea în continuare a platformei e-DAI, gestionată de Agenția Națională de Integritate (ANI), pentru simplificarea completării și depunerii digitale a declarațiilor de avere. Raportul notează însă și o schimbare importantă: declarațiile depuse în format digital „nu mai sunt publicate”.
Raportul arată că, în noiembrie 2025, ANI a transmis Ministerului Justiției o propunere legislativă amplă privind integritatea. Proiectul urmărește:
Un punct sensibil rămas neacoperit de cadrul actual este declararea averii de către soți și copii. Documentul menționează că regulile din acest domeniu au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională, aspect semnalat și în raportul de anul trecut.
Proiectul este „în prezent în discuție”, iar Ministerul Justiției intenționează să organizeze consultări suplimentare. Comisia Europeană concluzionează că, „prin prisma acestor evoluții”, România a înregistrat unele progrese în direcția eficientizării sistemului declarațiilor de avere, însă rezultatul final depinde de forma și adoptarea modificărilor legislative aflate încă în lucru.
Recomandate
Curtea Constituțională a amânat până pe 7 octombrie o decizie cu miză bugetară de aproape 5 miliarde de lei în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit HotNews . Dosarul vizează o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Amânarea prelungește incertitudinea asupra unei obligații financiare care, în funcție de deznodământ, poate însemna plăți masive din buget și penalități zilnice, într-un litigiu în care instanța supremă a dat deja Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță. Ce a cerut Guvernul la CCR și de ce contează Sesizarea a fost depusă pe 2 iulie, după ce Înalta Curte a acționat în instanță Guvernul în legătură cu neplata restanțelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Bolojan a susținut că instanța „nu are competența și nici legitimitatea” să stabilească modul de distribuire a banilor publici și a invocat riscul perturbării echilibrului bugetar, calificând demersul ca o ingerință în activitatea executivului. Ce a decis Curtea de Apel București în primă instanță Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu sancțiuni în caz de întârziere: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, conform sursei. Sumele invocate și presiunea penalităților În sesizarea prezentată, premierul a indicat că Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente. Tot el a arătat că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi, pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi (aprox. 9 milioane de euro, adică aprox. 45 milioane lei), „în afara amenzilor”. În plus, premierul a menționat existența unor sume „în zona de Parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei. Separat, articolul notează că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 7 octombrie. Până atunci, rămâne deschisă disputa privind limitele dintre puterea judecătorească și executiv în decizii cu impact direct asupra bugetului public, precum și riscul ca eventualele întârzieri să genereze costuri suplimentare prin penalități. [...]
Curtea Constituțională a amânat până pe 21 octombrie decizia privind sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care schimbă regulile de decarbonizare în energie, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: până la verdict, rămâne sub semnul întrebării dacă noile condiții pentru închiderea capacităților pe cărbune și pentru autorizarea unor noi unități sunt compatibile cu Constituția și cu obligațiile asumate de România. Parlamentul a trimis pe 7 august președintelui, pentru promulgare, Legea de modificare și completare a ordonanței de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului a sesizat CCR, iar Curtea urma să discute cauza miercuri, însă dezbaterile au fost reprogramate pentru 21 octombrie, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea contestată Actul normativ intervine asupra mecanismului juridic de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități pe cărbune. În esență, modificările descrise în sesizare includ: condiționarea scoaterii din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”; instituirea unor excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune; condiționarea, în anumite situații, a emiterii licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. De ce invocă președintele neconstituționalitatea În argumentația transmisă Curții, președintele susține că intervențiile legislative modifică substanțial mecanismul decarbonizării și pot afecta atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și obiectivul constituțional al protecției mediului. Sesizarea vizează, între altele, compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale din materia protecției mediului și a politicii energetice, dar și cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, respectiv limitele constituționale ale competențelor autorităților publice. Un punct central este riscul ca retragerea capacităților existente să depindă de realizarea unei capacități alternative fără un termen maximal „suficient de determinat” și fără garanții juridice efective, ceea ce ar putea face măsura de reducere a impactului asupra mediului lipsită de caracter efectiv. „Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată”, se susține în sesizare. Președintele mai arată că analiza trebuie făcută și independent de dreptul UE, PNRR și obligațiile europene privind decarbonizarea, prin raportare la articolele 35 și 135 alin. (2) lit. e) din Constituție. Ce urmează CCR va relua dezbaterile pe 21 octombrie. Până atunci, rămâne în așteptare un verdict care poate influența direct arhitectura legală a retragerii treptate a capacităților pe cărbune și condițiile de autorizare în sectorul energetic, inclusiv prin introducerea unor avize suplimentare în procedurile de licențiere și autorizare. [...]
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei . Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan , în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Miza: restanțe salariale și presiune directă pe buget În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare. În caz de întârziere, instanța a stabilit: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Ce s-a întâmplat în instanță și care sunt următoarele termene După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026. Context bugetar: creștere de alocare pentru ÎCCJ în proiectul de buget pe 2026 În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv. Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat. [...]
DIICOT a deschis un nou dosar în care Călin Georgescu este suspectat că a încercat să compromită măsuri de supraveghere tehnică , prin identificarea unor eventuale mijloace de înregistrare din locuința sa și prin tentative de a perturba sistemele informatice folosite de anchetatori, potrivit Antena 3 . Miza operațională a cazului este legată de protejarea probelor digitale și a infrastructurii de supraveghere în anchete penale. Procurorii susțin că Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat de 35 de ani să „scaneze” și să verifice casa din comuna Mogoșoaia , cu scopul de a identifica „mijloacele tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare” și de a altera date informatice ori a perturba funcționarea sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică. Conform informațiilor Antena 3, Georgescu este audiat la DIICOT. Ce fapte investighează DIICOT În comunicatul citat, DIICOT arată că, pe 21 octombrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară în București, într-o cauză ce vizează: operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (autorat și instigare); tentativă la alterarea integrității datelor informatice; tentativă la perturbarea funcționării sistemelor informatice. Potrivit DIICOT, demersul de scanare/verificare a imobilului ar fi avut loc la 26 septembrie 2026, după o percheziție domiciliară efectuată la 21 septembrie 2026 la locuința din Mogoșoaia, într-un dosar în care fuseseră dispuse și măsuri de supraveghere tehnică, împrejurări despre care procurorii spun că erau cunoscute de cei doi suspecți. De ce contează: integritatea probelor și a supravegherii tehnice În esență, acuzațiile descriu o posibilă încercare de a afecta instrumente și date folosite de organele judiciare în supravegherea tehnică, zonă în care probele sunt, de regulă, digitale și dependente de funcționarea unor sisteme informatice. Procurorii precizează însă că „rezultatul urmărit” – alterarea datelor și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice – nu s-a produs „din motive independente de voința suspecților”. DIICOT mai arată că audierile au loc la sediul structurii centrale, iar acțiunea este sprijinită de jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Situația juridică a lui Călin Georgescu În acest dosar, Călin Georgescu este acuzat de instigare la infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Antena 3 mai notează că fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în continuare în arestul central, iar judecătorii de la Curtea de Apel urmează să decidă vineri dacă va fi eliberat și plasat în arest la domiciliu. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
