Știri
Știri din categoria Justiție
DIICOT a deschis un nou dosar în care Călin Georgescu este suspectat că a încercat să compromită măsuri de supraveghere tehnică, prin identificarea unor eventuale mijloace de înregistrare din locuința sa și prin tentative de a perturba sistemele informatice folosite de anchetatori, potrivit Antena 3. Miza operațională a cazului este legată de protejarea probelor digitale și a infrastructurii de supraveghere în anchete penale.
Procurorii susțin că Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat de 35 de ani să „scaneze” și să verifice casa din comuna Mogoșoaia, cu scopul de a identifica „mijloacele tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare” și de a altera date informatice ori a perturba funcționarea sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică. Conform informațiilor Antena 3, Georgescu este audiat la DIICOT.
În comunicatul citat, DIICOT arată că, pe 21 octombrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară în București, într-o cauză ce vizează:
Potrivit DIICOT, demersul de scanare/verificare a imobilului ar fi avut loc la 26 septembrie 2026, după o percheziție domiciliară efectuată la 21 septembrie 2026 la locuința din Mogoșoaia, într-un dosar în care fuseseră dispuse și măsuri de supraveghere tehnică, împrejurări despre care procurorii spun că erau cunoscute de cei doi suspecți.
În esență, acuzațiile descriu o posibilă încercare de a afecta instrumente și date folosite de organele judiciare în supravegherea tehnică, zonă în care probele sunt, de regulă, digitale și dependente de funcționarea unor sisteme informatice. Procurorii precizează însă că „rezultatul urmărit” – alterarea datelor și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice – nu s-a produs „din motive independente de voința suspecților”.
DIICOT mai arată că audierile au loc la sediul structurii centrale, iar acțiunea este sprijinită de jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
În acest dosar, Călin Georgescu este acuzat de instigare la infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Antena 3 mai notează că fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în continuare în arestul central, iar judecătorii de la Curtea de Apel urmează să decidă vineri dacă va fi eliberat și plasat în arest la domiciliu.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pune presiune pe ancheta DIICOT într-un dosar cu prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , după ce Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile, potrivit Adevărul . Georgescu a fost adus în arest marți seară, 29 septembrie, după ora 18.00, după ce a fost ridicat de acasă, de la vila sa din Mogoșoaia. Conform surselor publicației, el împarte camera de arest cu alte trei persoane, refuză hrana din arest și solicită alimente aduse de acasă; bodyguarzii i-ar fi adus mâncare. Vizite poate primi doar marțea, iar pe 30 septembrie ar urma să i se facă analize medicale, potrivit procedurii. Decizia instanței și acuzațiile DIICOT Călin Georgescu a fost arestat preventiv marți, împreună cu omul de afaceri Ionel Rusen. DIICOT îi acuză pe cei doi de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, iar Curtea de Apel București a emis mandate de arestare pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de un „complet de divergență”, după ce primele două judecătoare din dosar au avut puncte de vedere diferite, potrivit relatării. Miza economică a dosarului: creditul promis și banii nerecuperați Dosarul a pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu metale prețioase, care ar fi presupus obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Pentru accesarea creditului, Leu ar fi fost convins să achite o garanție de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să fie direcționați către campania electorală a lui Georgescu. Ulterior, i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cu promisiunea majorării creditului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-a materializat, iar banii nu ar fi fost returnați. În încercarea de recuperare a prejudiciului, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Georgescu din Mogoșoaia. Context operațional: susținători la Arestul Central Miercuri, susținătorii lui Călin Georgescu s-au adunat din nou în fața Arestului Central din București, cerând eliberarea acestuia. Pentru a preveni incidente, jandarmii au instalat garduri și au delimitat perimetrul din fața arestului; dimineața erau „câteva zeci de persoane”, iar numărul a crescut pe parcursul zilei, potrivit aceleiași surse. [...]
Decizia Curții de Apel București de a-l aresta preventiv pe Călin Georgescu schimbă radical poziția procesuală a fostului candidat la prezidențiale , iar apărarea pregătește deja demersuri pentru înlocuirea măsurii cu una mai blândă, potrivit HotNews . Avocatul Mircea Sinescu susține că dosarul DIICOT nu ar conține probe solide care să justifice arestul preventiv. În zilele următoare, avocații lui Georgescu analizează o acțiune în instanță pentru a-l scoate din arest. Printre opțiunile discutate se află cererea de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu sau control judiciar. „Soluția de astăzi este halucinantă, dar hârtia suportă orice, chiar și în camera de chibzuință. Nu intrăm acum în analiza dosarului. Sub nicio formă nu se impunea o astfel de măsură, dosarul nu impunea măsura arestului preventiv”. Cum a fost luată hotărârea de arestare Curtea de Apel București a întors marți decizia primei instanțe, care stabilise plasarea lui Georgescu sub control judiciar. Hotărârea a fost luată „în complet de divergență”, după ce cei doi judecători inițiali au avut opinii diferite (unul pentru arestare, celălalt împotrivă). A fost chemat un al treilea judecător, care a înclinat balanța în favoarea arestării. Potrivit G4Media , este vorba despre judecătorul Dragoș Mirea, delegat la Tribunalul Ilfov de la Judecătoria Cornetu. Completul inițial a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Ashemimry-Georgescu (președinte) și Cristina Grecu. Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă atât a lui Călin Georgescu, cât și a presupusului său complice, Ionel Rusen. Acuzațiile DIICOT și miza financiară a dosarului DIICOT îl acuză pe Călin Georgescu de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta ar fi pornit de la o plângere a unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care reclamă un prejudiciu de un milion de euro. Conform relatării, Georgescu i-ar fi propus acestuia o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru obținerea creditului, reclamantului i s-ar fi cerut plata unei „garanții” de 1 milion de euro, urmată de încă 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul ar putea crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar omul de afaceri ar fi cerut restituirea sumei totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii, potrivit informațiilor prezentate. Context: de la reținere la arest preventiv Georgescu a fost ridicat marți seară de polițiști de la vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Poliției Capitalei. El mai petrecuse o noapte în arest și după reținerea din 21 septembrie, iar ulterior Tribunalul București decisese cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului București a fost atacată atât de procurorii DIICOT, cât și de Georgescu: procurorii au cerut arest preventiv pentru 30 de zile, iar Georgescu a cerut menținerea controlului judiciar, care îi interzice, între altele, să părăsească țara fără acordul autorităților. În fața Arestului Central s-au adunat peste 100 de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat lozinci pro-Georgescu; o parte dintre ei au transmis live pe TikTok și au îndemnat oamenii să iasă în stradă. [...]
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Tribunalul București decide marți dacă Călin Georgescu rămâne în arest preventiv , o hotărâre care poate influența ritmul anchetei și nivelul de risc procesual invocat de procurori în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale cere înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Decizia era așteptată inițial luni, însă judecătorul de caz a amânat pronunțarea pentru o zi. Același magistrat respinsese inițial solicitarea procurorilor de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar, însă hotărârea a fost contestată, iar Curtea de Apel București a decis ulterior arestarea preventivă pentru 30 de zile, notează News.ro . De ce contează decizia: riscul de sustragere și măsurile pe avere Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis cererea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, ambii cercetați într-un dosar de înșelăciune. În motivare, instanța a reținut existența unor „suspiciuni rezonabile” privind implicarea lui Georgescu în constituirea unui grup infracțional organizat și în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Instanța a invocat și indicii potrivit cărora acesta ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi țara. Unul dintre magistrații completului a formulat însă opinie separată, apreciind că arestul preventiv este excesiv și că intenția de a achiziționa o proprietate în străinătate nu dovedește, în sine, o tentativă de fugă. În paralel, DIICOT a instituit măsuri asigurătorii: la începutul lunii octombrie a anunțat sechestru pe mai multe conturi bancare ale lui Georgescu, după ce dispusese deja sechestru asupra vilei acestuia din Mogoșoaia. Acuzațiile din dosarul de înșelăciune de peste 1,1 milioane euro Potrivit anchetei, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian ar fi constituit un grup infracțional organizat care ar fi operat în România și în Marea Britanie, cu scopul obținerii unor beneficii financiare ilegale. Anchetatorii susțin că ar fi convins o persoană că poate obține un credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei) prin intermediul unei instituții bancare, cu condiția achitării unei garanții. Victima ar fi transferat peste un milion de euro, iar ulterior, sub pretextul majorării finanțării la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei), i s-ar fi cerut și o garanție suplimentară de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Prejudiciul total reclamat depășește 1,1 milioane de euro. Alte cauze penale pe rol Conform aceleiași surse, Călin Georgescu este judecat și în alte două cauze penale: într-una, a fost trimis în judecată alături de fostul mercenar Horațiu Potra și alți inculpați, fiind acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false în formă continuată. Într-un alt dosar, este acuzat de promovarea în public a ideologiei legionare și a unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război. Hotărârea Tribunalului București va stabili dacă Georgescu rămâne în arest preventiv sau trece la o măsură preventivă mai puțin severă până la finalizarea anchetei. [...]
Mesajul public al lui Călin Georgescu, transmis din arest, vine pe fondul extinderii măsurilor asigurătorii în dosar. Potrivit HotNews , Georgescu – aflat în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune – a publicat pe Facebook primul său mesaj de la momentul arestării, în timp ce procurorii DIICOT au instituit sechestre pe bunuri și conturi, iar instanța a menținut sechestrul pe vila din Mogoșoaia. Postarea a fost publicată la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, și este adresată susținătorilor. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc.Vă iubesc. Sus inimile!” Contextul juridic: arest preventiv după întoarcerea deciziei primei instanțe Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a întors decizia primei instanțe, care stabilise plasarea sa sub control judiciar, notează publicația. Măsuri asigurătorii și activități de urmărire penală În zilele anterioare mesajului, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce, pe 24 septembrie, fusese pus sechestru și pe vila din Mogoșoaia. Tribunalul București i-a respins contestația și a decis că imobilul rămâne sub sechestru. Totodată, între 6 și 9 octombrie, Georgescu a fost scos din arest și dus la sediul DIICOT, pentru a participa la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De fiecare dată, la DIICOT au venit și susținători ai acestuia. Ce acuză anchetatorii în dosarul de înșelăciune Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1 milion de euro, iar în alt pasaj al relatării este menționată suma totală de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor prezentate în articol: lui Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro; Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de 1 milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale, potrivit DIICOT; ulterior, Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro; împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii. HotNews mai scrie că, în stenogramele din dosar, Georgescu ar fi fost înregistrat discutând despre cumpărarea unei case în Toscana și despre obținerea unui azil politic în Italia. În plus, Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată, conform articolului. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
