Știri
Știri din categoria Justiție
Audierea lui Dan Barna în dosarul vaccinurilor readuce în prim-plan riscul financiar al contractelor semnate în pandemie, în condițiile în care România are de onorat obligații contractuale de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) după litigiul cu Pfizer, potrivit Mediafax. Europarlamentarul USR a fost audiat la DNA pentru prima dată în acest dosar, în calitate de martor.
Barna a spus că a prezentat procurorilor „faptele” legate de achiziția de vaccinuri în contextul crizei COVID-19 și că a răspuns la toate întrebările. Întrebat dacă a intrat și a ieșit cu aceeași calitate, a confirmat că a rămas martor, declarație consemnată de Gândul.
Ancheta DNA vizează contractarea, în perioada ianuarie–mai 2021, a aproximativ 52,8 milioane de doze suplimentare de vaccin, cu o valoare totală de peste un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), după ce România contractase anterior alte aproximativ 37,6 milioane de doze.
În dosar sunt urmăriți penal fostul premier Florin Cîțu, foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Dan Barna a respins informațiile potrivit cărora ar mai fi fost audiat în 2023, afirmând că aceasta a fost prima sa audiere în dosar. El a explicat că, din ce a înțeles, procurorii cheamă persoane care au participat, într-un fel sau altul, la ședințele de guvern în care s-au discutat achizițiile.
Fostul vicepremier a mai spus că declarația sa nu i s-a părut că ar fi adus elemente noi în anchetă, având în vedere reacția procurorilor și prezența avocaților părților.
Pe fond, Barna a susținut că România a procedat ca majoritatea statelor europene, într-un moment în care evoluția pandemiei nu putea fi anticipată și achizițiile s-au făcut în cadrul unui contract-cadru european, în care statele aveau anumite opțiuni.
În ceea ce privește litigiul cu Pfizer, Barna a afirmat că, după perioada inițială a pandemiei, autoritățile „nu au acționat tocmai inspirat”, raportat strict la acest proces. Mediafax notează că o instanță din Belgia a decis la 1 aprilie 2026 că România și Polonia trebuie să respecte contractele pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech pe care au refuzat ulterior să le mai preia, iar în cazul României valoarea dozelor este de aproximativ 600 de milioane de euro.
Barna a comparat achizițiile de vaccinuri din pandemie cu dotarea armatei într-o situație de război, argumentând că deciziile trebuie judecate în contextul crizei.
„Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?». Este exact același lucru.”
El a mai spus că România a asigurat vaccinuri pentru cei care au dorit să se vaccineze și a adus în discuție nivelul redus al vaccinării, afirmând că România este „pe ultimul loc în Europa la vaccinare”.
Din informațiile prezentate, audierea lui Dan Barna se înscrie în etapa de strângere de declarații de la participanți la deciziile guvernamentale privind achizițiile. Mediafax nu indică un calendar al următoarelor audieri sau al unor decizii procedurale iminente în dosar.
Recomandate
Decizia CEDO privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților oferă Guvernului baza să limiteze presiunea pe buget , susține Ilie Bolojan , care cere Executivului să tranșeze „o chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, potrivit HotNews . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești. Într-o reacție pe Facebook, liderul PNL afirmă că verdictul confirmă poziția sa și invocă riscul ca statul să fie obligat să achite „imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei”, fără a ține cont de impactul bugetar. Miza: cine decide politica bugetară și cum se execută hotărârile În motivarea deciziei prin care a respins plângerile a cinci magistrați, CEDO arată că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Curtea menționează că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la „reconfigurarea cadrului juridic” privind remunerația judecătorilor. Bolojan interpretează hotărârea ca pe un semnal că „instanțele și-au depășit atribuțiile” și că deciziile despre „modul în care sunt împărțiți banii țării” trebuie luate de Guvern și Parlament. El mai spune că decizia CEDO „pune sub semnul întrebării” unele hotărâri din România, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul judecătorilor care le-ar fi pronunțat. Reacția ÎCCJ: CEDO nu tranșează litigiul inițiat de instanța supremă Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. Ulterior, Înalta Curte a transmis că speța de la CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor cu garanțiile Convenției. În schimb, potrivit comunicatului, litigiul inițiat de ÎCCJ nu a urmărit contestarea, „în principiu”, a posibilității legale de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor, conform calendarului stabilit de guvern. Instanța supremă insistă asupra distincției dintre dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul executării obligațiilor și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au instituit, subliniind că decizia CEDO „nu reprezintă o soluționare” a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenții dintr-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte. [...]
ÎCCJ susține că decizia CEDO nu tranșează litigiul cu Guvernul , pentru că dosarele au obiecte juridice diferite, potrivit Mediafax . Mesajul instanței supreme vizează direct modul în care trebuie înțeleasă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în dezbaterea despre plata restanțelor salariale: ca reper de principiu, nu ca „validare” sau „invalidare” automată a pretențiilor din procesul intern. Înalta Curte arată că hotărârea CEDO trebuie citită „în integralitatea sa” și nu poate fi folosită pentru concluzii rapide despre procesul pe care instanța supremă l-a deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor . În comunicatul citat, ÎCCJ spune că decizia instanței europene reafirmă principii ale statului de drept, inclusiv obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare. Ce separă cauza CEDO de procesul ÎCCJ cu Guvernul Diferența centrală, potrivit ÎCCJ, ține de întrebarea juridică pusă în fiecare dosar: În cauza analizată de CEDO , discuția a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri respectă drepturile persoanelor vizate. În litigiul ÎCCJ cu Guvernul și Ministerul Finanțelor , instanța supremă spune că nu contestă, „în principiu”, dreptul statului de a amâna sau eșalona plățile, ci urmărește să lămurească dacă autoritățile respectă propriile reguli și asigură resursele bugetare necesare pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit. În această logică, ÎCCJ insistă că una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării obligațiilor, și alta este obligația autorităților de a respecta chiar regulile instituite. De ce contează: efectul asupra interpretării publice și a obligațiilor bugetare Poziția ÎCCJ are un impact de reglementare și de practică administrativă: mută discuția de la „are voie statul să eșaloneze?” la „respectă statul propriul mecanism de eșalonare și finanțează plățile la termenele stabilite?”. În consecință, chiar dacă CEDO a respins plângeri privind eșalonarea unor restanțe salariale, instanța supremă susține că acest lucru nu închide automat disputa internă despre respectarea cadrului normativ și a calendarului de plată. Context: ce a decis CEDO în dosarele privind restanțele salariale CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate, conform informațiilor prezentate. Hotărârea vine pe fondul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care ÎCCJ este parte într-un litigiu separat cu Guvernul. [...]
CCR ar putea limita joi puterea unui Guvern demis de a emite ordonanțe de urgență , într-un dosar care vizează Programul SAFE și raportul de forțe dintre Executiv și Parlament, potrivit Adevărul . Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe pe 22 octombrie asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care reclamă un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Disputa are ca obiect Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, legată de programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Grindeanu susține că, după retragerea încrederii Parlamentului la 5 mai 2026, Guvernul ar fi putut exercita doar atribuții de „administrare curentă”, nu și atribuții de legiferare. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai. De ce contează: precedent pentru ordonanțele emise după demitere Sesizarea ridică o problemă de reglementare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul în perioade de tranziție politică: dacă un Guvern demis poate adopta ordonanțe de urgență cu efecte imediate sau trebuie să se limiteze strict la administrarea curentă. O decizie a CCR în acest sens ar putea seta o limită practică pentru viitoare cabinete aflate în aceeași situație. Argumentele invocate de Sorin Grindeanu Președintele Camerei Deputaților indică două motive principale pentru care consideră ordonanța neconstituțională: Guvernul demis ar fi continuat să exercite atribuții de legiferare, deși mandatul său ar fi fost limitat la administrarea curentă a treburilor publice. Domeniile reglementate prin OUG ar fi fost deja acoperite de proiecte de lege și propuneri legislative aflate în dezbaterea Parlamentului sau pe ordinea de zi a plenului, ceea ce, în interpretarea lui Grindeanu, ar echivala cu substituirea Guvernului în rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. În plus, liderul PSD susține că publicarea ordonanței a produs efecte juridice imediate, iar continuarea procedurilor legislative parlamentare pe aceleași materii riscă să devină „lipsită de finalitate practică”. Ce cere CCR să stabilească Grindeanu solicită Curții să constate existența conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern și să stabilească măsuri pentru „restabilirea ordinii constituționale”. Concret, el cere, între altele, constatarea că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată cu depășirea competențelor unui Guvern demis și obligarea Executivului să se abțină de la emiterea de acte normative cu forță de lege primară cât timp exercită doar atribuții de administrare curentă. Totodată, solicită recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative aflate în desfășurare pentru domeniile reglementate prin ordonanță. Judecătorii CCR amânaseră pronunțarea în acest caz la 7 octombrie, stabilind termenul pentru joi, 22 octombrie 2026. [...]
DIICOT a deschis un nou dosar în care Călin Georgescu este suspectat că a încercat să compromită măsuri de supraveghere tehnică , prin identificarea unor eventuale mijloace de înregistrare din locuința sa și prin tentative de a perturba sistemele informatice folosite de anchetatori, potrivit Antena 3 . Miza operațională a cazului este legată de protejarea probelor digitale și a infrastructurii de supraveghere în anchete penale. Procurorii susțin că Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat de 35 de ani să „scaneze” și să verifice casa din comuna Mogoșoaia , cu scopul de a identifica „mijloacele tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare” și de a altera date informatice ori a perturba funcționarea sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică. Conform informațiilor Antena 3, Georgescu este audiat la DIICOT. Ce fapte investighează DIICOT În comunicatul citat, DIICOT arată că, pe 21 octombrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare două mandate de percheziție domiciliară în București, într-o cauză ce vizează: operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (autorat și instigare); tentativă la alterarea integrității datelor informatice; tentativă la perturbarea funcționării sistemelor informatice. Potrivit DIICOT, demersul de scanare/verificare a imobilului ar fi avut loc la 26 septembrie 2026, după o percheziție domiciliară efectuată la 21 septembrie 2026 la locuința din Mogoșoaia, într-un dosar în care fuseseră dispuse și măsuri de supraveghere tehnică, împrejurări despre care procurorii spun că erau cunoscute de cei doi suspecți. De ce contează: integritatea probelor și a supravegherii tehnice În esență, acuzațiile descriu o posibilă încercare de a afecta instrumente și date folosite de organele judiciare în supravegherea tehnică, zonă în care probele sunt, de regulă, digitale și dependente de funcționarea unor sisteme informatice. Procurorii precizează însă că „rezultatul urmărit” – alterarea datelor și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice – nu s-a produs „din motive independente de voința suspecților”. DIICOT mai arată că audierile au loc la sediul structurii centrale, iar acțiunea este sprijinită de jandarmii Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Situația juridică a lui Călin Georgescu În acest dosar, Călin Georgescu este acuzat de instigare la infracțiunea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Antena 3 mai notează că fostul candidat la alegerile prezidențiale se află în continuare în arestul central, iar judecătorii de la Curtea de Apel urmează să decidă vineri dacă va fi eliberat și plasat în arest la domiciliu. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
DIICOT a făcut 42 de percheziții într-un dosar cu componentă transfrontalieră, vizând o rețea suspectată că a spălat în România bani obținuți din infracțiuni comise în SUA , potrivit Biziday . Ancheta vizează importuri de autoturisme de lux din Statele Unite, pentru care ar fi fost folosite documente falsificate la autoritatea vamală, cu scopul diminuării taxelor vamale. Perchezițiile au avut loc în București și în județele Argeș, Vâlcea și Dolj, fiind efectuate de procurorii DIICOT împreună cu polițiști din Constanța. Cauza privește infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și folosirea, la autoritatea vamală, a unor documente vamale de transport sau comerciale falsificate. Miza anchetei: importuri de mașini de lux și taxe vamale diminuate DIICOT suspectează că, pe parcursul anului 2021, mai mulți cetățeni români ar fi inițiat și constituit o grupare de criminalitate organizată pentru a obține profituri materiale prin prezentarea de acte falsificate la vamă. Scopul ar fi fost reducerea taxelor vamale datorate pentru importuri de autoturisme de lux din SUA. Cooperare cu FBI și suspiciuni de spălare a banilor în România În urma investigațiilor derulate în cooperare cu reprezentanții FBI, anchetatorii susțin că membrii grupului ar fi acționat și pe teritoriul SUA, unde ar fi comis infracțiuni de furt, înșelăciune și tâlhărie. Ulterior, banii obținuți ar fi fost „spălați” în România prin achiziția de: proprietăți imobiliare; autoturisme de lux; bijuterii. [...]
