Știri
Știri din categoria Justiție
Audierea lui Dan Barna în dosarul vaccinurilor readuce în prim-plan riscul financiar al contractelor semnate în pandemie, în condițiile în care România are de onorat obligații contractuale de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) după litigiul cu Pfizer, potrivit Mediafax. Europarlamentarul USR a fost audiat la DNA pentru prima dată în acest dosar, în calitate de martor.
Barna a spus că a prezentat procurorilor „faptele” legate de achiziția de vaccinuri în contextul crizei COVID-19 și că a răspuns la toate întrebările. Întrebat dacă a intrat și a ieșit cu aceeași calitate, a confirmat că a rămas martor, declarație consemnată de Gândul.
Ancheta DNA vizează contractarea, în perioada ianuarie–mai 2021, a aproximativ 52,8 milioane de doze suplimentare de vaccin, cu o valoare totală de peste un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), după ce România contractase anterior alte aproximativ 37,6 milioane de doze.
În dosar sunt urmăriți penal fostul premier Florin Cîțu, foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Dan Barna a respins informațiile potrivit cărora ar mai fi fost audiat în 2023, afirmând că aceasta a fost prima sa audiere în dosar. El a explicat că, din ce a înțeles, procurorii cheamă persoane care au participat, într-un fel sau altul, la ședințele de guvern în care s-au discutat achizițiile.
Fostul vicepremier a mai spus că declarația sa nu i s-a părut că ar fi adus elemente noi în anchetă, având în vedere reacția procurorilor și prezența avocaților părților.
Pe fond, Barna a susținut că România a procedat ca majoritatea statelor europene, într-un moment în care evoluția pandemiei nu putea fi anticipată și achizițiile s-au făcut în cadrul unui contract-cadru european, în care statele aveau anumite opțiuni.
În ceea ce privește litigiul cu Pfizer, Barna a afirmat că, după perioada inițială a pandemiei, autoritățile „nu au acționat tocmai inspirat”, raportat strict la acest proces. Mediafax notează că o instanță din Belgia a decis la 1 aprilie 2026 că România și Polonia trebuie să respecte contractele pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech pe care au refuzat ulterior să le mai preia, iar în cazul României valoarea dozelor este de aproximativ 600 de milioane de euro.
Barna a comparat achizițiile de vaccinuri din pandemie cu dotarea armatei într-o situație de război, argumentând că deciziile trebuie judecate în contextul crizei.
„Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?». Este exact același lucru.”
El a mai spus că România a asigurat vaccinuri pentru cei care au dorit să se vaccineze și a adus în discuție nivelul redus al vaccinării, afirmând că România este „pe ultimul loc în Europa la vaccinare”.
Din informațiile prezentate, audierea lui Dan Barna se înscrie în etapa de strângere de declarații de la participanți la deciziile guvernamentale privind achizițiile. Mediafax nu indică un calendar al următoarelor audieri sau al unor decizii procedurale iminente în dosar.
Recomandate
Tribunalul București a menținut controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara pentru Ciprian Ciucu , respingând contestația acestuia și cererile de relaxare a obligațiilor impuse, potrivit Economica . Decizia păstrează restricțiile care îi limitează deplasările și contactele, cu efect direct asupra activității sale publice și a interacțiunilor instituționale. Măsura controlului judiciar fusese dispusă de DNA în luna iunie și a fost prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie, notează Agerpres, citată de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații rămân în vigoare Tribunalul București a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței din 12.08.2026, prin care DNA a prelungit controlul judiciar pe 60 de zile, de la 17.08.2026 până la 15.10.2026 inclusiv. Instanța a respins și cererile prin care acesta a solicitat modificarea obligațiilor, inclusiv: să poată părăsi România fără încuviințarea prealabilă a procurorului; să poată lua legătura cu anumite persoane. Poziția lui Ciucu: va contesta „de fiecare dată” Într-o declarație făcută cu două zile înainte, Ciucu a spus că va contesta controlul judiciar în mod repetat, inclusiv „la nivel simbolic”, argumentând că altfel ar însemna o recunoaștere a vinovăției. El a indicat, între persoanele cu care nu poate lua legătura, primarul Sectorului 6 și un angajat al Direcției de Urbanism. De ce este cercetat Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. [...]
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe , iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews . Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie . „Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu. Limitări invocate: coordonare cu Sectorul 6 și deplasări în străinătate Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles. „În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu. Ciucu: voi contesta „de fiecare dată” controlul judiciar Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”. „Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu. Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent. Acuzațiile DNA, pe scurt DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București. Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Decizia CJUE pune presiune pe România să corecteze rapid legislația prescripției în dosarele de corupție și fraudă cu fonduri UE , pe fondul riscului ca anchete importante să se închidă fără condamnări, potrivit news.ro . Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, vineri seară la B1 TV, că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescrierea faptelor de corupție „confirmă” percepția publică potrivit căreia este „foarte nedrept” ca astfel de fapte să se prescrie, după ce „multe dosare” s-au închis fără pedeapsă. Ea a legat direct tema prescripției de scăderea încrederii în Justiție și a invocat nevoia unui „parteneriat între societate și Justiție”. În același timp, Gheorghiu a cerut ca sistemul judiciar să transmită „un semnal de alarmă către politicieni” pentru a „corecta legile care trebuie corectate”, argumentând că este frustrant ca dosarele să se întindă pe ani până intervine prescripția, iar persoane care au comis fapte de corupție să rămână nepedepsite. Vicepremierul interimar a mai afirmat că majoritatea celor din Justiție sunt „onești” și au ales profesia „să facă dreptate”. Ce a decis CJUE și de ce contează pentru dosarele în curs CJUE a pronunțat pe 16 iulie o hotărâre în cauza „Lin II”, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul UE în materia fraudei grave care afectează interesele financiare ale Uniunii. Potrivit informațiilor din articol, decizia continuă linia din cauza „Lin I” și are „efecte semnificative” asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Reacția ÎCCJ: apărarea raționamentului juridic În aceeași zi, ÎCCJ a transmis un set de precizări prin care își apără raționamentul. Instanța supremă susține că rolul său este să asigure o aplicare „loială, previzibilă și coerentă” a normelor și că soluția din 2022 nu a urmărit ignorarea dreptului european, ci aplicarea lui prin prisma garanțiilor din Carta drepturilor fundamentale și în raport cu nivelul de protecție din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În această logică, ÎCCJ afirmă că standardele europene nu ar trebui privite ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent. [...]
DNA investighează avizarea a două blocuri ridicate lângă un depozit de muniție din Pitești , un caz cu potențial impact de reglementare și responsabilitate instituțională, după ce distanța legală de siguranță ar fi fost încălcată, potrivit HotNews . Cele două imobile, cu 128 de apartamente, au fost construite la circa 100 de metri de un depozit mare de muniție, deși legea ar fi impus o distanță de 200 de metri, a declarat vineri ministrul Radu Miruță, într-o conferință de presă. În acest context, 18 angajați ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) sunt cercetați de procurorii Direcției Naționale Anticorupție , inclusiv un general de brigadă. „Două blocuri, 128 de apartamente, au fost construite, în aprecierea noastră, ilegal, la o distanţă de 100 de metri, când legea impunea o distanţă de 200 de metri (...)”, a declarat ministrul, citat de news.ro. Ce nereguli sunt reclamate în procedura de avizare Ministrul a susținut că avizul de construcție a fost acordat abia la a treia solicitare, în iunie 2019, după ce MApN ar fi emis inițial un aviz negativ. În plus, Miruță a indicat existența unui acord semnat între MApN și Primăria Pitești privind limita de 200 de metri față de depozitul de muniție, document care ar fi fost cunoscut la nivelul primăriei, dar care nu ar fi fost respectat în procesul de autorizare. Ce urmează: verificări și posibila relocare a depozitului Potrivit ministrului, cei 18 angajați ai MApN au fost trimiși pentru cercetări la DNA, iar șefului Statului Major al Apărării i-a fost cerută o analiză privind „cum și pe ce cheltuială” s-ar putea muta depozitul, dacă aceasta va fi decizia. Totodată, în legătură cu situația din Pitești ar urma să fie notificate Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții. [...]
Operatorii de pe litoral care au avut construcții ilegale au deschis procese împotriva Ministerului Mediului , iar instanțele din Constanța au fixat termenele pentru cererile de suspendare după sezonul estival , potrivit Mediafax . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că măsurile și controalele din mandatul său au redus vizibil numărul operatorilor care încalcă legea, dar au generat litigii în instanță. Miza: aplicarea controalelor și blocajul temporar în instanță Buzoianu afirmă că, după „seria constantă de controale”, au fost „mult mai puțini operatori economici” care au încălcat legislația, iar pentru cei depistați ministerul a urmărit „măsuri pentru a desființa totul”, referindu-se la construcțiile ilegale. În acest context, ministra spune că operatorii vizați au contestat actele de control și au cerut suspendarea proceselor-verbale. Ea susține că instanțele din Constanța au stabilit termenele de analiză a suspendărilor după încheierea sezonului estival, fără să facă „niciun fel de comentariu” asupra deciziei, ci doar consemnând situația. Ce risc juridic invocă ministerul: rezilierea contractelor de închiriere Ministra a indicat că, în contractele de închiriere, ar exista prevederi care permit rezilierea dacă operatorii au construcții ilegale și nu le desființează în urma controalelor. În viziunea sa, operatorii care încalcă „vădit” legislația nu ar trebui „protejați” și ar trebui să piardă dreptul de a mai opera pe plajă în sezonul următor. Efecte invocate în teren: mai mult spațiu și „sistematizare” Buzoianu respinge ideea că verificările ar fi „distrus” turismul de pe litoral, susținând că această teorie nu este confirmată de realitate. Ea a dat ca exemplu informații apărute ulterior în comunicate ale operatorilor, potrivit cărora capacitățile ar fi fost „la 100% ocupate”. Totodată, ministra spune că plajele „arată acum mult mai bine”, cu „mai mult echilibru” și „mai mult spațiu”, iar „operatorii de bună credință” și-ar fi crescut standardele și ar fi adăugat servicii care nu existau în anii anteriori. [...]
