Știri
Știri din categoria Justiție
Șase procurori candidează pentru conducerea DNA, iar interviurile au început la Ministerul Justiției, în cadrul procedurii de desemnare a noului procuror-șef și a celor doi adjuncți, potrivit HotNews.ro.
Pentru funcția de procuror-șef al DNA concurează Tatiana Toader, actual adjunct al instituției, Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror DNA delegat adjunct. Pentru cele două posturi de adjuncți s-au înscris Marinela Mincă, Mihai Prună și Marius Ionel Ștefan.
Primul audiat a fost Ioan-Viorel Cerbu, care a declarat că „nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar poate fi ținută sub control”. El a spus că își propune să transforme DNA dintr-o „instituție de forță” într-un „partener social” și să consolideze încrederea judecătorilor în activitatea procurorilor. Cerbu a subliniat și nevoia unei comunicări mai eficiente cu presa și publicul.
La rândul său, Vlad Grigorescu a invocat idei din Machiavelli și a susținut că instituția traversează un moment de stagnare și uzură profesională. El a vorbit despre „o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute” și despre scăderea numărului de rechizitorii. Dacă va fi numit, Grigorescu a anunțat că va convoca adunarea generală a procurorilor și va demara proceduri pentru ocuparea funcțiilor vacante, criticând delegările repetate în poziții de conducere.
Comisia de evaluare este formată din ministrul Justiției Radu Marinescu, reprezentanți ai CSM, ai Ministerului Justiției, ai INM, precum și un psiholog și un cadru universitar. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, iar propunerile vor fi transmise Secției pentru procurori a CSM, apoi președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală.
Mandatul actualului procuror-șef DNA expiră la 31 martie, iar conducerea instituției urmează să fie stabilită în urma acestei proceduri.
Recomandate
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii , după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru: Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) . Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA). Ce a cerut președintele de la noile conduceri Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală. „De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.” În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public. Miza operațională: dosare „de impact” și reducerea blocajelor Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante. Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri. [...]
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent semnarea unor decrete pentru numirea unor noi lideri în sistemul judiciar, subliniind că așteaptă o dinamizare a activității parchetelor și o implicare mai eficientă în combaterea corupției și a criminalității . Potrivit Euronews , aceste numiri sunt menite să răspundă așteptărilor românilor în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar. Numiri și calendarul acestora Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef DNA și a lui Codrin Miron ca procuror-șef DIICOT . Aceștia își vor începe mandatele pe 15 aprilie. De asemenea, au fost numiți Marius Voineag ca procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă și Marius Ștefan ca procurori-șefi adjuncți DNA, și Alex Florența ca procuror-șef adjunct DIICOT. Voineag și Mincă își vor începe activitatea pe 30 iunie, când se eliberează pozițiile respective. Președintele a respins candidatura lui Gil Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, subliniind importanța unei selecții riguroase. Așteptări și obiective Nicușor Dan a transmis că principala așteptare de la noii șefi ai parchetelor este creșterea eficienței în combaterea corupției. DNA se va ocupa de marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția curentă. Președintele a subliniat și rolul DIICOT în destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fenomene care afectează grav societatea și bugetul statului. „Așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii parchetelor din România este o dinamizare a activității, pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat Nicușor Dan. Comunicare și provocări Președintele a cerut noilor procurori-șefi să îmbunătățească comunicarea atât cu subordonații, cât și cu publicul. El a evidențiat deficiențele cu care se confruntă procurorii, inclusiv probleme legislative și lipsa de echipamente. De asemenea, a menționat dificultățile întâmpinate de Parchetul General în gestionarea Secției speciale de anchetare a magistraților. Nicușor Dan a transmis un mesaj clar procurorilor, subliniind că meseria lor este una de vocație, menită să combată infracționalitatea care afectează societatea. Clarificări privind procesul de numire Președintele a respins acuzațiile conform cărora numirile ar fi fost influențate politic, afirmând că procedura a urmat pașii legali și nu a fost influențată de propunerile PSD. El a explicat că procesul de selecție a fost unul instituțional, nu politic. „Acuz de rea credință pe cei care știau informația și au emis-o în mod voit fals”, a afirmat Nicușor Dan . Rolul adjuncților și alegerea Cristinei Chiriac Nicușor Dan a clarificat că adjuncții au un rol administrativ și nu influențează deciziile majore, care sunt luate de conducerea principală a parchetelor. Alegerea Cristinei Chiriac a fost rezultatul unor consultări extinse cu procurori din sistem, fiind menționată frecvent pentru performanțele obținute la DNA Iași. Președintele a evidențiat rezultatele echipei de la Iași, care a trimis în judecată figuri importante precum președintele CJ Iași și primarul din Iași, subliniind că evaluarea activității parchetelor nu trebuie să se rezume doar la numărul de rechizitorii. În final, Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultăților generate de schimbările legislative și de deciziile instanțelor, care afectează modul în care sunt gestionate cazurile de corupție. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate au fost prezentate publicului în Olanda , care citează presa olandeză. Prezentarea a avut loc joi, 2 aprilie 2026, într-o conferință de presă extraordinară organizată la Muzeul Drents, unde piesele au fost expuse într-o vitrină specială și păzite de mascați din trupele de poliție olandeze. Conform NOS.nl , este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în urmă cu un an. A treia brățară nu a fost încă găsită, iar autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care au fost recuperate obiectele sau despre eventuale arestări. Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a spus că piesa principală, coiful, a fost „deteriorat”, însă avariile ar fi afectat „restaurări mai vechi” și ar permite o restaurare completă. În același timp, procurorul public olandez Corien Fahner a declarat că obiectele au fost predate „ieri” prin intervenția avocaților suspecților și că au fost încheiate acorduri cu aceștia, urmând ca detaliile să fie discutate în instanță. Din partea României, la conferință au participat și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Daniela Buruiană, de la Ministerul Justiției, a afirmat că România a lucrat cu autoritățile olandeze „în ultimul an și două luni” și că, la zece zile după jaf, a fost formată o echipă comună pentru recuperarea bunurilor, cooperare care „a dat roade”. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile române au fost ținute la curent de cele olandeze cu privire la evoluțiile din caz și a confirmat organizarea conferinței de presă la ora 14:00, ora locală (15:00, ora României). Muzeul Drents a anunțat, de asemenea, că a fost închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”. [...]
Decizia ÎCCJ care limitează competența DGA a dus la anularea probelor și la o achitare într-un dosar de trafic de influență, după ce Curtea de Apel București a constatat nulitatea actelor de urmărire penală întocmite de polițiștii anticorupție. Potrivit G4Media , beneficiarul efectului direct este Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR Gianina Șerban, condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare. În iulie 2025, Tribunalul Ilfov îl condamnase pe Crefelean la un an și trei luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ancheta fusese făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiști ai Direcției Generale Anticorupție (DGA), structură din Ministerul Afacerilor Interne. De ce contează: probele strânse de DGA pot fi eliminate din dosare cu politicieni În 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (prin completul pentru recurs în interesul legii – RIL) a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcționari publici sau politicieni. Excepția menționată: cazurile în care sunt implicați angajați ai MAI (de exemplu polițiști, jandarmi sau pompieri). Pe baza acestei decizii, Crefelean a atacat condamnarea, iar Curtea de Apel București a anulat „toate actele de la dosar” realizate de DGA, inclusiv procesul-verbal de flagrant, înregistrări audio-video, fotografii, declarații ale martorilor și denunțătorilor și măsuri de supraveghere. Efectul în acest caz: achitare pe motiv că „fapta nu există” După excluderea probelor, instanța a constatat că în dosar nu a mai rămas nicio probă, astfel că a dispus achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”. În motivarea citată de publicație, Curtea de Apel București a admis excepția nulității absolute și a dispus excluderea actelor de urmărire penală, cu trimitere la decizia ÎCCJ nr. 8/16.06.2025 și la o decizie a Curții Constituționale din 2017: „Admite apelul declarat de către apelantul-inculpat Crefelean Bogdan. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, pe fond, rejudecând: (...) admite excepţia nulităţii absolute invocată de apelantul-inculpat şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a următoarelor acte de urmărire penală şi mijloace de probă, dispunând excluderea lor din categoria mijloacelor de probă.” Contextul acuzației: 1.500 de lei și un congres la Bruxelles Crefelean a fost prins în flagrant de DGA în octombrie 2023, când primea 1.500 de lei, sumă despre care anchetatorii au susținut că era cerută pentru trafic de influență. Denunțul a fost făcut de un alt membru AUR, care a reclamat că i s-ar fi cerut banii pentru a fi ajutat să participe la un congres la Bruxelles. Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunța la acel moment că inculpatul ar fi pretins suma pentru a-l trece pe lista de participanți și pentru a interveni pe lângă membri din structura centrală a partidului. După flagrant, AUR a comunicat că l-a exclus pe Bogdan Crefelean din partid. [...]
Publicarea grilei de venituri de la CCR arată că sporurile pot ridica semnificativ costul salarial , în condițiile în care un judecător are un salariu de bază de peste 47.000 de lei, la care se adaugă lunar mai multe indemnizații, potrivit Libertatea . Datele, publicate recent de Curtea Constituțională a României , indică menținerea veniturilor la nivelul din 2025, potrivit Newsweek, iar pachetul de sporuri include un „spor de stres/supărare” care ajunge la aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro, adică aprox. 11.500 lei), echivalent cu 25% din salariu. Ce sporuri se adaugă la salariul de bază Pe lângă salariul de bază de peste 47.000 de lei (9.232 de euro, aprox. 46.000 lei), un judecător CCR poate încasa, conform informațiilor oficiale citate: spor de „stres / supărare” – aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro); spor de confidențialitate – aproximativ 2.354 de lei (circa 500 de euro, aprox. 2.500 lei); spor de condiții grele de muncă – 300 de lei; spor de doctorat – 500 de lei. Libertatea notează că sporul pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” este primit de aproape toți angajații instituției, nu doar de judecători. Sporul de stres se regăsește și la alte funcții din CCR Ca exemplu, un consilier specialist IT ar primi un spor de stres de 5.169 de lei (puțin peste 1.000 de euro, aprox. 5.000 lei) la un salariu de 20.674 de lei, la care se adaugă și sporul de confidențialitate de 1.034 de lei, potrivit aceleiași surse. Sporuri similare se aplică și grefierilor, unde sporul de stres poate ajunge la 3.380 de lei, conform documentelor de pe site-ul instituției consultate de Libertatea. Context bugetar și pensii speciale cumulate Articolul mai arată că instituția nu ar aplica măsuri de austeritate, iar judecătorii și-au păstrat salariile și beneficiile la nivelul anterior. În același timp, judecătorii CCR nu ar fi afectați de reducerea pensiilor speciale, deși Curtea a validat măsura „la nivel general”. În privința pensiilor speciale cumulate cu salariul, Libertatea indică sume lunare de aproximativ 68.700 de lei (Cristian Deliorga), 32.000 de lei (Bogdan Licu), 30.000 de lei (Gheorghe Stan) și 34.000 de lei (Mihaela Ciochină). Publicația menționează și că președinta CCR, Simina Tănăsescu , beneficiază de pensie specială, după ce s-a pensionat la scurt timp de la numirea în funcție, iar Csaba Asztalos ar fi depus cerere de pensionare imediat după învestirea din 2025. Doar trei judecători nu ar cumula în prezent pensia specială cu salariul: Mihai Busuioc, Dacian Dragoș și Iuliana Scântei, din motive diferite (vechime insuficientă pentru primii doi, respectiv lipsa solicitării, deși ar îndeplini condițiile legale, în cazul Iulianei Scântei). [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va declanșa referendumul pe justiție în cel mult o lună , un calendar care mută discuția din zona politică în cea de implementare și ridică miza pe capacitatea administrativă de a organiza rapid consultarea, potrivit Digi24 . Șeful statului a făcut declarația după ce a fost întrebat la Europa FM dacă mai face referendumul din sistemul de justiție. El a afirmat că demersul rămâne în picioare și că, după anunț, s-a lucrat la „structura informatică” necesară. „Sigur că da. De la momentul în care l-am anunţat, ne-am apucat de structura informatică, nu cred că mai departe de o lună, din momentul ăsta.” Ce spune președintele despre scopul referendumului Întrebat despre sensul referendumului, în contextul în care a făcut numiri în justiție, Nicușor Dan a argumentat că tema depășește zona parchetelor, pe care le descrie ca fiind doar o parte a sistemului. El a detaliat că Parchetul ține de cercetarea penală a presupuselor infracțiuni, dar că în „lumea justiției” intră și componenta judecătorilor, atât în penal, cât și în civil, precum și „raportul între judecători”. Ce rămâne neclar Materialul Digi24 nu precizează data exactă a declanșării referendumului și nici întrebarea/întrebările care ar urma să fie supuse votului, astfel că, la acest moment, impactul concret depinde de forma finală a consultării și de pașii procedurali care vor urma. [...]
