Știri
Știri din categoria Justiție
Controlul judiciar impus primarului general Ciprian Ciucu îi restrânge direct coordonarea administrativă și deplasările externe, iar edilul spune că una dintre obligații îl împiedică inclusiv să ia legătura cu primarul Sectorului 6, Paul Moldovan, motiv pentru care anunță că va contesta din nou măsura, potrivit HotNews.
Ciucu a declarat, marți, la ieșirea din instanță, că interdicția de a comunica cu Paul Moldovan ar exista deoarece acesta nu ar fi fost încă audiat în dosarul DNA, relatează News.ro și Mediafax. Moldovan a preluat interimar conducerea Sectorului 6 după ce Ciucu a fost ales primar general la alegerile organizate în decembrie.
„Pentru că ar trebui să pot să iau legătura cel puțin cu primarul Sectorului 6. Dar pentru că dânsul n-a fost audiat, nu pot face acest lucru”, a declarat Ciprian Ciucu.
Primarul general a mai spus că obligațiile din cadrul controlului judiciar îi limitează activitatea și în privința deplasărilor externe, în contextul în care este membru al Comitetului Regiunilor și ar trebui să se deplaseze la Bruxelles.
„În calitatea mea de primar general trebuie să și plec din țară. Sunt membru al Comitetului Regiunilor, trebuie să mă duc la Bruxelles și trebuie să pot să-mi îndeplinesc funcția”, a afirmat Ciucu.
Edilul a anunțat că va contesta din nou măsura, după ce Tribunalul București i-a respins anterior contestația. El susține că se consideră nevinovat și că demersul are și o componentă „simbolică”.
„Voi face de fiecare dată acest gest și voi contesta controlul judiciar. Pentru că este dreptul meu și pentru că mă consider nevinovat”, a spus Ciucu.
Ciprian Ciucu este sub control judiciar din 18 iunie, într-un dosar în care este cercetat de DNA pentru luare de mită. Potrivit informațiilor prezentate, primarul general nu are interdicția de a-și exercita funcția, însă are obligații precum prezentarea la chemările organelor de urmărire penală, informarea privind schimbarea locuinței și respectarea limitelor teritoriale stabilite, fără a le depăși fără acordul prealabil al organului judiciar competent.
DNA îl acuză pe Ciucu că, în perioada noiembrie–decembrie 2025, ar fi beneficiat de „servicii de publicitate și consultanță electorală” în campania pentru Primăria Capitalei, de la oameni de afaceri cărora, în schimb, le-ar fi eliberat autorizație de construire pentru un complex rezidențial din București.
Ciucu respinge acuzațiile și afirmă că nu a luat bani și nu a condiționat emiterea documentațiilor de urbanism de primirea unor foloase, susținând că „niște persoane s-au folosit de numele” lui și că va afla mai multe după accesul la dosar împreună cu avocații.
Recomandate
Mesajul public al lui Călin Georgescu, transmis din arest, vine pe fondul extinderii măsurilor asigurătorii în dosar. Potrivit HotNews , Georgescu – aflat în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune – a publicat pe Facebook primul său mesaj de la momentul arestării, în timp ce procurorii DIICOT au instituit sechestre pe bunuri și conturi, iar instanța a menținut sechestrul pe vila din Mogoșoaia. Postarea a fost publicată la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, și este adresată susținătorilor. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc.Vă iubesc. Sus inimile!” Contextul juridic: arest preventiv după întoarcerea deciziei primei instanțe Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a întors decizia primei instanțe, care stabilise plasarea sa sub control judiciar, notează publicația. Măsuri asigurătorii și activități de urmărire penală În zilele anterioare mesajului, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce, pe 24 septembrie, fusese pus sechestru și pe vila din Mogoșoaia. Tribunalul București i-a respins contestația și a decis că imobilul rămâne sub sechestru. Totodată, între 6 și 9 octombrie, Georgescu a fost scos din arest și dus la sediul DIICOT, pentru a participa la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De fiecare dată, la DIICOT au venit și susținători ai acestuia. Ce acuză anchetatorii în dosarul de înșelăciune Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1 milion de euro, iar în alt pasaj al relatării este menționată suma totală de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor prezentate în articol: lui Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro; Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de 1 milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale, potrivit DIICOT; ulterior, Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro; împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii. HotNews mai scrie că, în stenogramele din dosar, Georgescu ar fi fost înregistrat discutând despre cumpărarea unei case în Toscana și despre obținerea unui azil politic în Italia. În plus, Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată, conform articolului. [...]
Tribunalul București a obligat România TV să-i plătească despăgubiri lui Crin Antonescu după ce fostul candidat la prezidențiale a reclamat că a fost calomniat în campania electorală, potrivit HotNews . Instanța a decis în favoarea lui Antonescu în procesul deschis împotriva postului de televiziune, pe fondul mai multor materiale difuzate despre candidatul comun PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale din 2025, conform Pagina de Media. România TV a fost obligată să plătească: 15.000 de lei despăgubiri; 2.600 de lei cheltuieli de judecată. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile . Context: conținutul reclamat și sancțiuni CNA Potrivit Pagina de Media , în perioada premergătoare și în timpul campaniei electorale, România TV a difuzat materiale cu titluri precum „Dovezile matrapazlâcurilor făcute de Crin Antonescu” sau „Încrengătura penală din spatele lui Crin Antonescu”, între altele. În același context, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat anul trecut România TV pentru modul în care a reflectat campania electorală. Crin Antonescu a respins public acuzațiile, afirmând, potrivit Cotidianul : „România TV construieşte 24 de ore din 24 o serie de calomnii incredibile asupra mea, cum că aş fi, în ciuda tuturor documentelor, în ciuda faptului că nu au niciun fel de dovadă, nu am fost scos din turnător, securist, un fel de criminal care am făcut, am dres” [...]
Procesul pe fond în dosarul de „acțiuni împotriva ordinii constituționale” intră din nou în calendarul Curții de Apel București , cu un termen programat luni, după ce cauza a fost amânată la solicitarea apărării, potrivit Adevărul . Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, iar miza imediată este trecerea efectivă la judecata pe fond, după epuizarea etapelor preliminare și a contestațiilor. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București la 16 septembrie 2025. La 2 aprilie, instanța a stabilit că procesul poate începe pe fond, însă decizia a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public. La 6 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile, ceea ce a deschis calea pentru judecata propriu-zisă. Primul termen pe fond a avut loc la 9 septembrie, dar judecătorii au amânat cauza pentru 28 septembrie, la solicitarea apărării, mai notează publicația. Cine este vizat și ce acuzații sunt în dosar Dosarul îi vizează pe Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia (Dorian Potra), nepotul său (Alexandru Potra) și alte 18 persoane. Potrivit informațiilor din articol, acuzațiile reținute sunt: pentru Călin Georgescu: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată; pentru Horațiu Potra: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive. Măsura preventivă în cazul lui Horațiu Potra În cazul lui Horațiu Potra, măsura preventivă s-a schimbat în cursul verii. La 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit arestul preventiv cu arestul la domiciliu, după aproape șapte luni de detenție preventivă. Ulterior, Curtea de Apel București a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu controlul judiciar (la 4 august) și a menținut măsura (la 26 august). La 3 septembrie, Înalta Curte i-a admis contestația și a dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar. Contextul anchetei: percheziții și bunuri ridicate Dosarul are la bază și operațiuni desfășurate de anchetatori în februarie 2025. În 26 și 27 februarie au avut loc 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, fiind vizate 27 de persoane și patru sedii de firme, inclusiv domiciliul lui Horațiu Potra. La domiciliul acestuia, anchetatorii au descoperit bani ascunși într-un seif încastrat în podea, precum și arme. Publicația amintește că a relatat atunci despre „sute de mii de dolari”, iar ulterior informațiile publicate de procurori au indicat descoperirea unei sume de peste trei milioane de dolari și a peste 20 de kilograme de aur. În același context, articolul mai menționează că, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit și controlat mai multe mașini în Ilfov, Dâmbovița și București, unde ar fi fost găsite arme albe, pistoale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, topoare și materiale pirotehnice. Potrivit procurorilor, faptele pentru care cei 22 de inculpați au fost trimiși în judecată ar fi creat o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. Un al doilea dosar care îl vizează pe Călin Georgescu Separat de acest dosar, Călin Georgescu este trimis în judecată într-o altă cauză penală, pentru propagandă legionară și promovarea, în public, a unor persoane vinovate de genocid și crime de război, mai arată articolul. Tot separat, la 21 septembrie 2026, Georgescu a fost reținut de DIICOT într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, iar a doua zi Tribunalul București a dispus cercetarea sa sub control judiciar. [...]
Departamentul de Justiție al SUA pune presiune juridică pe televiziuni după ce a deschis o anchetă antitrust privind decizia mai multor rețele TV de a opri, temporar, acoperirea președintelui Donald Trump, pe fondul unui conflict legat de accesul presei la Casa Albă, potrivit Al Jazeera . Investigația vizează dacă boicotul coordonat al televiziunilor a încălcat legislația federală antitrust, în special Sherman Act, care interzice anumite înțelegeri între competitori ce pot restrânge concurența. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Emily Convington, a spus că autoritățile verifică dacă „aceste organizații de știri au încălcat legile antitrust”. Cine este vizat și ce anume investighează autoritățile Rețelele aflate sub investigație sunt: ABC, CBS, CNN, NBC și Fox News. Potrivit Departamentului de Justiție, ancheta urmărește să stabilească dacă oprirea acoperirii prezidențiale a reprezentat un „boicot de grup” între competitori comerciali, situație care „poate încălca Sherman Act”, conform declarației citate de publicație. Televiziunile nu au comentat imediat anunțul, mai notează sursa. Context: conflictul privind acreditările și „pool”-ul de la Casa Albă Demersul vine după ce, luna trecută, „pool”-ul TV al Casei Albe (grupul de cinci radiodifuzori care își împart costurile și responsabilitățile acoperirii președintelui și distribuie materialele către alte redacții) a încetat acoperirea prezidențială, după ce administrația a retras acreditările unor reporteri de la trei organizații media: CNN, MS NOW și Politico. Casa Albă a susținut la 19 septembrie că acoperirea președintelui este „un privilegiu – nu un drept”. Instituțiile media excluse au dat în judecată administrația, invocând încălcarea Primului Amendament și susținând că măsura a fost o represalie pentru modul în care au relatat. Acreditările au fost restabilite la 24 septembrie, după ce judecătorul federal Timothy Kelly a decis că interdicția este probabil neconstituțională și a ordonat administrației să le „returneze, reinstituie și restabilească” accesul. Totuși, disputa privind accesul la anumite evenimente și repartizarea în „pool” a continuat. De ce contează: risc de constrângere legală asupra deciziilor editoriale Ancheta antitrust adaugă un risc juridic și, potențial, financiar pentru rețelele TV, într-un moment în care acestea au acționat solidar pentru a protesta față de restricționarea accesului presei. În același timp, cazul se înscrie într-o serie de confruntări între administrația Trump și organizații media importante, pe care președintele le-a criticat frecvent drept „fake news”, potrivit relatării. Jose Zamora, director pentru Americi al Committee to Protect Journalists, a criticat investigația, avertizând că antitrustul nu ar trebui folosit pentru intimidarea redacțiilor care apără accesul presei: „Guvernul nu ar trebui să folosească investigații antitrust pentru a intimida instituțiile media care apără accesul presei. Dreptul publicului de a ști depinde de acest acces”, a scris Zamora pe X. Ce urmează nu este detaliat în material: Departamentul de Justiție spune doar că investighează pentru a stabili dacă a existat o încălcare a legilor antitrust. [...]
Audierea lui Rareș Bogdan ca martor la DNA Iași adaugă presiune politică pe ancheta de corupție care vizează influențarea conducerii DSVSA Vaslui , un dosar cu potențial impact direct asupra unei instituții-cheie pentru controlul sanitar-veterinar, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL s-a prezentat joi la DNA Iași, unde a fost citat în calitate de martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogoș. După audiere, Rareș Bogdan a spus că a răspuns la toate întrebările și a explicat că discuțiile invocate în dosar ar fi fost, în versiunea sa, limitate la a „asculta o situație”, fără implicare pe fond. „Am vorbit cu Ponea strict ca să ascult o situație, i-am spus că nu mă pricep la ouă și pui.” De ce contează: ancheta vizează posibile intervenții pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui Miza dosarului, așa cum este descrisă în informațiile apărute public, este legată de presupuse demersuri pentru schimbarea din funcție a șefului Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, instituție cu rol operațional în supravegherea sănătății animalelor și siguranței alimentelor. În acest context, audierea unor persoane cu vizibilitate politică ridicată este relevantă pentru direcția anchetei: procurorii încearcă să lămurească natura discuțiilor și a legăturilor dintre persoanele menționate în dosar. Context: dosarul îl are în centru pe omul de afaceri Fănel Bogoș Potrivit informațiilor publicate de Euronews, Fănel Bogoș este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență, iar anchetatorii ar verifica dacă ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui apelând la persoane cu influență politică. În același dosar, Euronews notează că a fost audiat recent, ca martor, și Ilie Bolojan, în legătură cu o întâlnire din septembrie 2025. Ce urmează În materialul Antena 3, Rareș Bogdan este prezentat ca martor, iar declarațiile sale publice de după audiere indică faptul că a cooperat cu anchetatorii. Nu reiese din informațiile disponibile dacă vor urma și alte audieri sau ce termene are în vedere DNA Iași în acest dosar. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
