Știri
Știri din categoria Justiție
Publicarea grilei de venituri de la CCR arată că sporurile pot ridica semnificativ costul salarial, în condițiile în care un judecător are un salariu de bază de peste 47.000 de lei, la care se adaugă lunar mai multe indemnizații, potrivit Libertatea.
Datele, publicate recent de Curtea Constituțională a României, indică menținerea veniturilor la nivelul din 2025, potrivit Newsweek, iar pachetul de sporuri include un „spor de stres/supărare” care ajunge la aproximativ 11.768 de lei (circa 2.300 de euro, adică aprox. 11.500 lei), echivalent cu 25% din salariu.
Pe lângă salariul de bază de peste 47.000 de lei (9.232 de euro, aprox. 46.000 lei), un judecător CCR poate încasa, conform informațiilor oficiale citate:
Libertatea notează că sporul pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” este primit de aproape toți angajații instituției, nu doar de judecători.
Ca exemplu, un consilier specialist IT ar primi un spor de stres de 5.169 de lei (puțin peste 1.000 de euro, aprox. 5.000 lei) la un salariu de 20.674 de lei, la care se adaugă și sporul de confidențialitate de 1.034 de lei, potrivit aceleiași surse.
Sporuri similare se aplică și grefierilor, unde sporul de stres poate ajunge la 3.380 de lei, conform documentelor de pe site-ul instituției consultate de Libertatea.
Articolul mai arată că instituția nu ar aplica măsuri de austeritate, iar judecătorii și-au păstrat salariile și beneficiile la nivelul anterior. În același timp, judecătorii CCR nu ar fi afectați de reducerea pensiilor speciale, deși Curtea a validat măsura „la nivel general”.
În privința pensiilor speciale cumulate cu salariul, Libertatea indică sume lunare de aproximativ 68.700 de lei (Cristian Deliorga), 32.000 de lei (Bogdan Licu), 30.000 de lei (Gheorghe Stan) și 34.000 de lei (Mihaela Ciochină). Publicația menționează și că președinta CCR, Simina Tănăsescu, beneficiază de pensie specială, după ce s-a pensionat la scurt timp de la numirea în funcție, iar Csaba Asztalos ar fi depus cerere de pensionare imediat după învestirea din 2025.
Doar trei judecători nu ar cumula în prezent pensia specială cu salariul: Mihai Busuioc, Dacian Dragoș și Iuliana Scântei, din motive diferite (vechime insuficientă pentru primii doi, respectiv lipsa solicitării, deși ar îndeplini condițiile legale, în cazul Iulianei Scântei).
Recomandate
Decizia ÎCCJ care limitează competența DGA a dus la anularea probelor și la o achitare într-un dosar de trafic de influență, după ce Curtea de Apel București a constatat nulitatea actelor de urmărire penală întocmite de polițiștii anticorupție. Potrivit G4Media , beneficiarul efectului direct este Bogdan Crefelean, fost șef de cabinet al deputatei AUR Gianina Șerban, condamnat în primă instanță la închisoare cu suspendare. În iulie 2025, Tribunalul Ilfov îl condamnase pe Crefelean la un an și trei luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Ancheta fusese făcută de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiști ai Direcției Generale Anticorupție (DGA), structură din Ministerul Afacerilor Interne. De ce contează: probele strânse de DGA pot fi eliminate din dosare cu politicieni În 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (prin completul pentru recurs în interesul legii – RIL) a stabilit că lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA nu mai pot efectua, prin delegare de la Parchet, anchete penale în dosare care vizează funcționari publici sau politicieni. Excepția menționată: cazurile în care sunt implicați angajați ai MAI (de exemplu polițiști, jandarmi sau pompieri). Pe baza acestei decizii, Crefelean a atacat condamnarea, iar Curtea de Apel București a anulat „toate actele de la dosar” realizate de DGA, inclusiv procesul-verbal de flagrant, înregistrări audio-video, fotografii, declarații ale martorilor și denunțătorilor și măsuri de supraveghere. Efectul în acest caz: achitare pe motiv că „fapta nu există” După excluderea probelor, instanța a constatat că în dosar nu a mai rămas nicio probă, astfel că a dispus achitarea fostului consilier AUR pe motiv că „fapta nu există”. În motivarea citată de publicație, Curtea de Apel București a admis excepția nulității absolute și a dispus excluderea actelor de urmărire penală, cu trimitere la decizia ÎCCJ nr. 8/16.06.2025 și la o decizie a Curții Constituționale din 2017: „Admite apelul declarat de către apelantul-inculpat Crefelean Bogdan. Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi, pe fond, rejudecând: (...) admite excepţia nulităţii absolute invocată de apelantul-inculpat şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a următoarelor acte de urmărire penală şi mijloace de probă, dispunând excluderea lor din categoria mijloacelor de probă.” Contextul acuzației: 1.500 de lei și un congres la Bruxelles Crefelean a fost prins în flagrant de DGA în octombrie 2023, când primea 1.500 de lei, sumă despre care anchetatorii au susținut că era cerută pentru trafic de influență. Denunțul a fost făcut de un alt membru AUR, care a reclamat că i s-ar fi cerut banii pentru a fi ajutat să participe la un congres la Bruxelles. Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunța la acel moment că inculpatul ar fi pretins suma pentru a-l trece pe lista de participanți și pentru a interveni pe lângă membri din structura centrală a partidului. După flagrant, AUR a comunicat că l-a exclus pe Bogdan Crefelean din partid. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va declanșa referendumul pe justiție în cel mult o lună , un calendar care mută discuția din zona politică în cea de implementare și ridică miza pe capacitatea administrativă de a organiza rapid consultarea, potrivit Digi24 . Șeful statului a făcut declarația după ce a fost întrebat la Europa FM dacă mai face referendumul din sistemul de justiție. El a afirmat că demersul rămâne în picioare și că, după anunț, s-a lucrat la „structura informatică” necesară. „Sigur că da. De la momentul în care l-am anunţat, ne-am apucat de structura informatică, nu cred că mai departe de o lună, din momentul ăsta.” Ce spune președintele despre scopul referendumului Întrebat despre sensul referendumului, în contextul în care a făcut numiri în justiție, Nicușor Dan a argumentat că tema depășește zona parchetelor, pe care le descrie ca fiind doar o parte a sistemului. El a detaliat că Parchetul ține de cercetarea penală a presupuselor infracțiuni, dar că în „lumea justiției” intră și componenta judecătorilor, atât în penal, cât și în civil, precum și „raportul între judecători”. Ce rămâne neclar Materialul Digi24 nu precizează data exactă a declanșării referendumului și nici întrebarea/întrebările care ar urma să fie supuse votului, astfel că, la acest moment, impactul concret depinde de forma finală a consultării și de pașii procedurali care vor urma. [...]
Procesul furtului de la muzeul Drents scoate la iveală că hoții au vizat și un al doilea coif, asigurat la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei), dar n-au reușit să spargă vitrina, potrivit Euronews . Informația ridică miza dosarului judecat în Olanda: jaful din ianuarie 2025 nu ar fi fost limitat la coiful dacic de la Coțofenești și cele trei brățări de aur, ci ar fi urmărit sustragerea a cât mai multor obiecte într-un timp foarte scurt. Potrivit relatării, coiful de aur de la Băiceni–Cucuteni se afla într-o altă vitrină, care a fost lovită de șapte ori cu un baros. Vitrina a fost avariată, însă nu a cedat, spre deosebire de cele în care se aflau coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Ce arată detaliile despre modul de operare Publicația olandeză RTV Drenthe relatează că „toate aceste evenimente s-au petrecut în mai puțin de un minut”, după care făptașii au ieșit din clădire. În aceeași logică, jurnalistul Euronews Andre Rotaru spune că hoții „au încercat să fure cât mai multe obiecte cu putință”, dar vitrina cu coiful de la Cucuteni „nu a cedat”. Diferențe între cele două piese și valorile de asigurare Coiful de la Băiceni–Cucuteni este descris ca fiind mai mare și mai vechi decât cel de la Coțofenești: Coiful de la Cucuteni : înălțime 34,5 cm, diametru maxim 25 cm, greutate aprox. 500 g; descoperit în 1959; datat în secolul al V-lea î.Hr.; asigurat la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei). Coiful de la Coțofenești : înălțime 22,5 cm, diametru aprox. 20 cm; realizat în secolul al IV-lea î.Hr.; asigurat pentru 4,3 milioane de euro (aprox. 21,5 milioane lei) și recuperat recent, alături de două dintre cele trei brățări. Ce urmează în instanță Procesul celor trei inculpați continuă în instanța olandeză, iar Euronews notează că este posibilă o pronunțare în primă instanță privind pedepsele. Procurorii olandezi au cerut: 3 ani și 8 luni pentru cei doi inculpați care au cooperat cu ancheta, cooperare care ar fi permis recuperarea coifului de la Coțofenești și a două brățări; 5 ani pentru al treilea inculpat, care a refuzat să coopereze și își susține nevinovăția, afirmând că nu știa că furtul urma să aibă loc și că ar fi ajutat doar cu o parte din materialele necesare. În cursul zilei sunt așteptate declarațiile finale ale inculpaților, cu intervenții mai scurte din partea celor care au ajuns la o înțelegere cu procurorii și declarații mai ample din partea celui care contestă acuzațiile, conform relatării citate. [...]
Noul șef al DNA a păstrat în echipa sa imediată un consilier-cheie din mandatul anterior, o decizie care contează operațional prin continuitatea conducerii și prin regulile foarte permisive ale numirii în această funcție , potrivit HotNews . Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a acordat miercuri, în unanimitate, avizul prealabil pentru numirea procurorului Dumitru Constantin Călina ca consilier personal al procurorului-șef DNA, Viorel Cerbu. Cerbu a preluat funcția de șef al Direcției Naționale Anticorupție din 15 aprilie. Călina a fost consilier personal și în mandatul fostului șef al DNA, Marius Voineag, fiind perceput în sistem drept „omul lui Voineag”. Ce înseamnă numirea, din punct de vedere operațional Regulamentul de ordine interioară al DNA prevede că procurorul-șef este ajutat de doi consilieri numiți prin ordin al acestuia. Procurorul-șef îi numește și îi eliberează din funcție, fiind necesar doar avizul prealabil al Secției pentru procurori din CSM. Un element relevant este că regulamentul nu stabilește condiții specifice de grad sau vechime pentru ocuparea funcției de consilier al procurorului-șef al DNA; singura condiție specifică menționată este solicitarea avizului CSM. Motivația invocată de Viorel Cerbu Contactat de HotNews, Viorel Cerbu a spus că a lucrat timp de doi ani cu Dumitru Călina și că acesta este motivul pentru care îl păstrează în funcție. „Eu am fost coleg cu domnul Călina, am fost amândoi consilieri (n.r.- ai fostului șef al DNA Marius Voineag). Am fost colegi timp de doi ani, în același birou, știu ce poate. Pentru mine asta a contat, profesionalismul lui, pregătirea și capacitatea pe care o are ca să mă poată ajuta. Celelalte chestiuni, ce a fost înainte, fiecare le privește cum dorește.” Cine este Dumitru Constantin Călina și traseul său recent Călina a fost numit procuror în octombrie 2020, prin decret semnat de președintele de atunci Klaus Iohannis (decretul este publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale). În 2023, când a fost numit consilier personal de către Marius Voineag, Călina lucra la Parchetul Judecătoriei Craiova și avea trei ani vechime ca procuror titular și doi ani de stagiatură. În septembrie 2024, la un an după numirea ca consilier, a fost promovat la Parchetul Tribunalului Ilfov; HotNews notează că nu are public un CV. Publicația amintește și informația relatată de Spotmedia , potrivit căreia Călina este finul fostului procuror general Bogdan Licu, în prezent judecător la Curtea Constituțională. Date din declarațiile de avere: economii, venituri și investiții Potrivit declarației de avere din 2023, când a ajuns la DNA, Călina avea împreună cu soția sa în conturi 350.000 de euro (aprox. 1,74 milioane lei), bijuterii de 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) și tablouri de 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei). În același document sunt menționate venituri de 161.000 lei din salarii pentru el și 125.000 lei pentru soția sa, precum și 175.000 lei primiți la botezul copilului și o donație de 432.250 lei de la mama procurorului. În ultima declarație de avere publică, din 2024, Călina a trecut venituri din salarii de 209.656 lei, iar soția sa – 95.145 lei (aflată în concediu pentru creșterea copilului). Tot în 2024, el a consemnat investiții de 1,1 milioane lei în imobiliare (antecontracte pentru două imobile în Voluntari), un împrumut de 301.000 lei acordat directorului Casei de Pensii Satu Mare, Cristian Gheorghe Soponoș, economii de 60.000 de euro (aprox. 298.000 lei) și 51.000 lei, plus bijuterii de 55.000 de euro (aprox. 274.000 lei). [...]
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete , anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24 . Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani. În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public. Prioritățile anunțate pentru mandat Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal: consolidarea încrederii publice în justiție printr-o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a parchetelor; întărirea capacității instituționale și protejarea independenței procurorilor; promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc; combaterea corupției și a infracțiunilor considerate prioritare pentru Ministerul Public, „cu fermitate”, dar cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Contextul numirilor la conducerea parchetelor Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți. Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT. Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași , condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac. Ce urmează Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective. [...]
Decizia unui judecător de a trimite mai departe dosarul soției premierului Pedro Sánchez ridică presiunea politică asupra guvernului spaniol , după ce magistratul a închis ancheta și a considerat că există suficiente indicii pentru continuarea procedurilor pentru patru infracțiuni, potrivit HotNews , care citează Euronews.it. Judecătorul Juan Carlos Peinado a fost de acord cu urmărirea penală pentru Begoña Gómez , soția premierului spaniol, pentru presupuse fapte de trafic de influență, corupție în afaceri, deturnare de fonduri publice și delapidare. În schimb, acuzația de „intruziune profesională” a fost respinsă din lipsă de probe. Rezoluția îi vizează și pe consultantul Cristina Álvarez și pe omul de afaceri Juan Carlos Barrabés, care sunt, de asemenea, urmăriți penal în cadrul aceleiași anchete. Judecătorul a acordat părților un termen de cinci zile pentru a solicita deschiderea procedurii sau pentru a depune memoriile apărării, înainte de o posibilă trimitere în judecată. Ce investighează dosarul Ancheta se concentrează pe activitatea lui Begoña Gómez la Universitatea Complutense din Madrid și pe relațiile sale cu oameni de afaceri, în contextul unor proiecte și colaborări profesionale promovate de instituție. Cazul a început în 2024, în urma unei plângeri depuse de organizația Manos Limpias, ulterior completată cu alte acuzații. Reacții politice și mesajul premierului Decizia a fost anunțată în timpul unei vizite oficiale a premierului în China, unde acesta este însoțit de soția sa; guvernul și PSOE susțin că momentul nu este întâmplător. Guvernul a criticat conținutul hotărârii, inclusiv referirile la „regimuri absolutiste”, considerate incompatibile cu un sistem democratic, iar mai mulți miniștri au ieșit public în apărarea lui Gómez. De cealaltă parte, Partidul Popular a catalogat situația drept „absolut incredibilă”, iar Vox a salutat decizia și a cerut ca următorul pas să fie urmărirea penală a lui Sánchez. Întrebat la Beijing, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping, Pedro Sánchez a spus că nu va comenta pe larg și a cerut justiției „să-și facă treaba”. „Cer sistemului judiciar să-și facă treaba. Sunt convins că timpul va pune totul și pe fiecare la locul lui.” [...]
