Știri
Știri din categoria Justiție
România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer, după o hotărâre executorie pronunțată în Belgia, potrivit Mediafax. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că decizia nu este definitivă, însă produce efecte imediat, iar banii nu sunt în prezent bugetați.
Procesul vizează dozele de vaccin anti-COVID pe care România ar fi refuzat să le mai preia în 2023, iar Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis plata sumei către compania farmaceutică.
Ministrul a explicat că, deși România poate continua demersurile în instanță, hotărârea este executorie, ceea ce înseamnă că plata poate fi cerută fără a se aștepta soluționarea definitivă a cauzei în apel.
„Nu, astăzi, Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat. Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă.”
Rogobete a adăugat că, în ipoteza în care România ar câștiga în apel, banii ar putea fi recuperați, însă plata trebuie făcută în baza hotărârii actuale.
Întrebat despre procedura de achitare, ministrul a spus că a discutat în permanență cu ministrul Finanțelor și că, „cel mai probabil”, fondurile vor veni din bugetul de stat, fie prin Ministerul Sănătății, fie prin Ministerul Finanțelor, urmând ca mecanismul să fie stabilit ulterior.
În perioada imediat următoare, autoritățile vor analiza detaliile deciziei, inclusiv nivelul penalităților și modul de calcul, iar ministrul a anunțat o întâlnire cu ministrul Finanțelor pentru a identifica soluții care să reducă efectele negative asupra României.
Rogobete a mai spus că se așteaptă ca specialiștii și avocații care reprezintă România în acest proces să prezinte scenarii posibile, pe baza cărora să fie luată o decizie „în favoarea României”.
Recomandate
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că al treilea contract cu Pfizer a fost supraevaluat , potrivit Știrile ProTV . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o conferință de presă, în contextul litigiului privind vaccinurile anti-COVID comandate în pandemie. Rogobete a afirmat că documentul a fost semnat „fără o fundamentare clară a nevoii” și că volumul de doze contractat ar fi depășit semnificativ necesarul raportat la populația României. În aceeași intervenție, ministrul a apreciat că, per ansamblu, campania de vaccinare anti-COVID a fost „un eșec”. „Ce vreau să mai subliniez este că se vede de la distanţă că dozele de vaccin doar de la Pfizer depăşesc cu mult populaţia României, inclusiv cu rapel”, a spus ministrul. Pe plan juridic, Rogobete a mai spus că hotărârea pronunțată în dosar are caracter executoriu, ceea ce înseamnă că plata ar trebui făcută chiar dacă se formulează apel. El a adăugat că, în cazul unei soluții favorabile în calea de atac, sumele ar putea fi recuperate de statul român. Un tribunal din Bruxelles a decis miercuri, în primă instanță, că Polonia și România trebuie să achite sume restante pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech, de 1,3 miliarde de euro, respectiv 600 de milioane de euro, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Știrile ProTV. Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna lui 2023, pentru a impune executarea contractelor, după ce, odată cu încheierea pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral. Sursa informațiilor citate de publicație este Agerpres. [...]
România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro, relatează Digi24 . Litigiul a fost deschis în Belgia, după ce Guvernul României a refuzat să achite peste 20 de milioane de doze de vaccin COVID-19. Decizia instanței obligă statul român la plata sumei menționate, care reprezintă echivalentul a 28 de milioane de doze de vaccin pe care România nu a mai vrut să le plătească începând cu 2023. Potrivit hotărârii, nu au fost identificate „lacune” privind modul în care Pfizer a obținut contractul de livrare a vaccinurilor. Instanța belgiană a reținut, totodată, că România nu a îndeplinit condițiile pentru încetarea acordului de cumpărare și nu a demonstrat că înțelegerea, inclusiv în privința prețului și a numărului de doze, ar fi reprezentat un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer. Judecătorii au mai apreciat că scăderea ratei de infectare din 2023 nu constituie o circumstanță care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale. Un reprezentant al Pfizer a transmis pentru Digi24.ro că decizia instanței confirmă „importanța obligațiilor contractuale” care au susținut răspunsul european la pandemie, construit pe principiul solidarității între statele membre. Compania a mai spus că se așteaptă ca România și Polonia (care ar fi pierdut un proces similar) să respecte hotărârea. Contextul disputei ține de negocierile din 2023: când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament pentru reducerea dozelor contractate și extinderea livrărilor din 2023 până în 2026, conform Context.ro (citat de Digi24). Guvernul României, prin ministrul Sănătății de la acel moment, Alexandru Rafila, a refuzat să semneze amendamentul, astfel că au rămas aplicabile prevederile contractului inițial din 2021, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023. În plângerea depusă în instanță, Pfizer a arătat că amendamentul ar fi permis reducerea volumelor livrate în 2023 și eșalonarea dozelor rămase până la finalul lui 2026, iar compania a susținut și că a propus o mediere cu participarea Comisiei Europene, la care Executivul nu ar fi răspuns. [...]
DIICOT investighează o înscenare electorală din 2025 în care a fost folosit un actor , potrivit G4Media.ro , care publică detalii despre persoanele audiate și despre legături comerciale ale unora dintre cei vizați. Publicația scrie că persoana care l-a interpretat pe Nicușor Dan în fotografiile apărute în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025 se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. Contactat de G4Media.ro, acesta a spus că nu crede că are voie să facă declarații „având în vedere că este o investigație în curs” și a confirmat că a fost audiat la DIICOT. Contextul dosarului este legat de fotografiile publicate pe Facebook de Elena Lasconi cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, imagini prezentate ca surprinzând o întâlnire între Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor din acel an. Cei vizați au negat autenticitatea pozelor și au depus plângeri penale. G4Media.ro susține că, în fotografii, celelalte două personaje au fost interpretate de Cristian Alexandru Năstăsoiu (Victor Ponta) și Marian Cojocaru (Florian Coldea), iar Bratu a afirmat că a fost vorba despre un job ocazional și că nu îi cunoaște pe ceilalți doi. Publicația amintește că a relatat anterior, pe baza unor informații judiciare, despre „mașinăria” din spatele operațiunii și că un aspect rămas de lămurit ar fi finanțatorul proiectului. În dosarul de la DIICOT ar mai fi fost audiați Andrei-Gabriel Bicuți (administrator al SC Training Private Group SRL) și tatăl acestuia, Gheorghe Liviu Bicuți, despre care se afirmă că ar fi organizat realizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. G4Media.ro notează că Gheorghe Liviu Bicuți nu a răspuns apelului și mesajului publicației. Un dosar în care este inculpat Matei Andrei Ajoghin se află „în pronunțare”, după ce acesta ar fi fost trimis în judecată pentru instigare la furt calificat, într-un caz descris de G4Media.ro ca vânzarea, pentru 1.100 de lei, a unui Range Rover care nu îi aparținea. Separat, reiese din Portalul instanțelor de judecată că Judecătoria Ploiești i-a anulat lui Gheorghe Liviu Bicuți cartea de identitate, instanța menționând că anterior existase o urmărire penală pentru fals material în înscrisuri oficiale, clasată în decembrie 2024 ca urmare a intervenirii prescripției. [...]
Un tribunal din Italia a decis că scumpirile Netflix din 2017-2024 au fost ilegale , potrivit Zona IT , iar abonații italieni pot cere reducerea tarifului actual și rambursarea diferențelor plătite, cu despăgubiri care, în unele cazuri, pot ajunge la 500 de euro. Hotărârea vizează majorările succesive aplicate de Netflix Italia în perioada 2017–noiembrie 2024, instanța considerând abuzive clauzele contractuale care permiteau modificarea unilaterală a prețului și a altor condiții, fără un motiv justificat în contract. Aceste clauze ar încălca Codul Consumatorului din Italia. Procesul a fost inițiat de Mișcarea Consumatorilor din Italia (Movimento Consumatori), care a contestat caracterul „abuziv și nul” al prevederilor ce permiteau schimbarea arbitrară a prețului abonamentelor. Ca efect al deciziei, instanța impune restituirea diferenței dintre tariful majorat și prețul practicat până la data constatării ilegalității. În funcție de vechimea abonamentului, sumele pot varia semnificativ. Textul indică exemplul unui abonat Premium care a activat serviciul în 2017 și plătește în prezent 19,99 euro, caz în care rambursarea ar urma să reflecte diferența față de tariful inițial de 11,99 euro. Un raționament similar este descris pentru pachetul Standard, ajuns la 13,99 euro/lună, raportat la un nivel anterior de 9,99 euro. „Un client premium care a plătit fără întrerupere abonamentul Netflix din 2017 până în prezent are dreptul la o rambursare de aproximativ 500 de euro, în timp ce un client standard are dreptul la o rambursare de aproximativ 250 de euro. Majorările ilegale vizează și abonamentul de bază, care a înregistrat o creștere de doi euro în octombrie 2024”, au explicat cei doi avocați care au reprezentat Mișcarea Consumatorilor. Instanța a stabilit și o limitare: sunt exceptate majorările aferente contractelor încheiate după ianuarie 2024. Totodată, articolul menționează că victoria obținută în instanță „nu produce efecte după anul 2024” și „nu influențează cu nimic actuala politică de abonamente Netflix”, iar situația foștilor abonați care și-au închis conturile înainte de 2024 rămâne neclară din perspectiva accesului la despăgubiri. Pe partea de măsuri de informare, tribunalul a cerut Netflix să publice conținutul hotărârii pe propriul site și în publicații de importanță națională și să informeze toți consumatorii italieni, inclusiv pe cei care s-au dezabonat, despre nulitatea clauzelor și dreptul la rambursare. Președintele Movimento Consumatori, Alessandro Mostaccio, a avertizat că organizația ar putea continua demersurile în instanță dacă platforma nu aplică rapid măsurile dispuse. În ceea ce privește potențialul impact financiar, sursa indică faptul că Netflix ar avea aproximativ 3 milioane de foști și actuali abonați italieni eligibili, iar suma totală ar putea ajunge la 750 milioane de euro. În același timp, se arată că lipsa de informare și obstacolele birocratice ar putea reduce semnificativ numărul celor care vor obține efectiv rambursările. [...]
Tribunalul București i-a revocat controlul judiciar lui Călin Georgescu , astfel că acesta poate părăsi România, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată vineri, 3 aprilie 2026, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru propagandă legionară. Hotărârea instanței a admis contestația formulată de Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la 26 martie 2026 și a dispus revocarea măsurii. „Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin (...) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”, se arată în decizia magistraților, disponibilă pe portalul instanței lor judecată. Ridicarea controlului judiciar înseamnă, între altele, că Georgescu nu mai are obligația de a se prezenta periodic la poliție și poate ieși din țară. Conform aceleiași surse, el invocase anterior nevoia de tratament medical în străinătate, iar decizia Tribunalului București este definitivă. În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin declarații publice, interviuri și postări online. Informațiile despre conținutul acuzațiilor sunt atribuite de Libertatea publicației Știripesurse.ro , citată în articol. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate au fost prezentate publicului în Olanda , care citează presa olandeză. Prezentarea a avut loc joi, 2 aprilie 2026, într-o conferință de presă extraordinară organizată la Muzeul Drents, unde piesele au fost expuse într-o vitrină specială și păzite de mascați din trupele de poliție olandeze. Conform NOS.nl , este vorba despre coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate în urmă cu un an. A treia brățară nu a fost încă găsită, iar autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care au fost recuperate obiectele sau despre eventuale arestări. Directorul Muzeului Drents, Robert van Langh, a spus că piesa principală, coiful, a fost „deteriorat”, însă avariile ar fi afectat „restaurări mai vechi” și ar permite o restaurare completă. În același timp, procurorul public olandez Corien Fahner a declarat că obiectele au fost predate „ieri” prin intervenția avocaților suspecților și că au fost încheiate acorduri cu aceștia, urmând ca detaliile să fie discutate în instanță. Din partea României, la conferință au participat și reprezentanți ai Ministerului Justiției. Daniela Buruiană, de la Ministerul Justiției, a afirmat că România a lucrat cu autoritățile olandeze „în ultimul an și două luni” și că, la zece zile după jaf, a fost formată o echipă comună pentru recuperarea bunurilor, cooperare care „a dat roade”. Ministerul Afacerilor Externe a transmis că autoritățile române au fost ținute la curent de cele olandeze cu privire la evoluțiile din caz și a confirmat organizarea conferinței de presă la ora 14:00, ora locală (15:00, ora României). Muzeul Drents a anunțat, de asemenea, că a fost închis pe 2 aprilie „din cauza unor circumstanțe neprevăzute”. [...]
