Știri
Știri din categoria Justiție
DNA investighează avizarea a două blocuri ridicate lângă un depozit de muniție din Pitești, un caz cu potențial impact de reglementare și responsabilitate instituțională, după ce distanța legală de siguranță ar fi fost încălcată, potrivit HotNews.
Cele două imobile, cu 128 de apartamente, au fost construite la circa 100 de metri de un depozit mare de muniție, deși legea ar fi impus o distanță de 200 de metri, a declarat vineri ministrul Radu Miruță, într-o conferință de presă. În acest context, 18 angajați ai Ministerului Apărării Naționale (MApN) sunt cercetați de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, inclusiv un general de brigadă.
„Două blocuri, 128 de apartamente, au fost construite, în aprecierea noastră, ilegal, la o distanţă de 100 de metri, când legea impunea o distanţă de 200 de metri (...)”, a declarat ministrul, citat de news.ro.
Ministrul a susținut că avizul de construcție a fost acordat abia la a treia solicitare, în iunie 2019, după ce MApN ar fi emis inițial un aviz negativ.
În plus, Miruță a indicat existența unui acord semnat între MApN și Primăria Pitești privind limita de 200 de metri față de depozitul de muniție, document care ar fi fost cunoscut la nivelul primăriei, dar care nu ar fi fost respectat în procesul de autorizare.
Potrivit ministrului, cei 18 angajați ai MApN au fost trimiși pentru cercetări la DNA, iar șefului Statului Major al Apărării i-a fost cerută o analiză privind „cum și pe ce cheltuială” s-ar putea muta depozitul, dacă aceasta va fi decizia.
Totodată, în legătură cu situația din Pitești ar urma să fie notificate Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții.
Recomandate
DNA investighează 18 angajați ai MApN după avizarea unor blocuri lângă un depozit de muniție. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că două blocuri cu 128 de apartamente au fost construite la Pitești la circa 100 de metri de un depozit mare de muniție, deși legea impunea 200 de metri, iar cazul a ajuns la Direcția Națională Anticorupție , potrivit News . Miruță a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că avizarea ar fi fost făcută „în aprecierea noastră” ilegal, iar situația seamănă cu un caz anterior de „avizare ilegală” menționat de el la Craiova. Cum s-a ajuns la avizul favorabil Ministrul interimar a explicat că, în aprilie 2019, a fost cerut aviz de la Ministerul Apărării , iar răspunsul a fost negativ. Ulterior, la a treia solicitare – descrisă ca fiind identică și în continuare cu nerespectarea distanței prevăzute de lege – ar fi fost emis un aviz pozitiv, moment care „a ridicat bariera” pentru demararea construcțiilor. „Două luni mai târziu, la o a treia solicitare identică, cu nerespectarea legii, s-a dat aviz pozitiv. Acela a fost momentul în care s-a ridicat bariera pentru a se demara aceste construcţii.” Ce verifică DNA și ce măsuri administrative urmează Potrivit lui Miruță, 18 angajați ai Ministerului Apărării care au avut legătură cu acest caz sunt cercetați de procurorii DNA, inclusiv persoane cu grade mici, dar și un general de brigadă. „Sunt 18 oameni din Ministerul Apărării implicaţi. Toţi au fost trimişi pentru cercetare la DNA, oameni cu grade mai mici, însă inclusiv oameni cu grad de general de brigadă.” Pe linie administrativă, ministrul a spus că urmează să fie notificate Primăria Pitești, Consiliul Județean Argeș și Inspectoratul de Stat în Construcții. În paralel, a cerut șefului Statului Major al Apărării o analiză privind „cum și pe ce cheltuială” ar putea fi mutat depozitul de muniție, dacă aceasta va fi decizia. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că vede deja „rezultate” în activitatea parchetelor după numirea noilor șefi , deși, potrivit propriilor estimări, ar fi fost nevoie de circa șase luni pentru ca schimbările să devină vizibile, relatează HotNews . Mesajul are miză de reglementare și funcționare instituțională: președintele validează public direcția conducerilor nou numite la PICCJ, DNA și DIICOT și indică o orientare spre dosare „importante”, nu spre volum. Într-o conferință de presă susținută la Ambasada României la Paris, Nicușor Dan a afirmat că este „mulțumit spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor și că „toate trei se mișcă foarte bine”, deși nu a trecut încă intervalul de șase luni invocat anterior ca reper pentru evaluare. Ce „progrese” invocă președintele la DIICOT, PICCJ și DNA Șeful statului a dat exemple distincte pentru fiecare structură: DIICOT : a legat activitatea de reducerea incidentelor asociate consumului de droguri la festivaluri, afirmând că „anul ăsta am fost bine”. Parchetul General (PICCJ) : a vorbit despre reluarea unor „anchete serioase privind magistrații”, făcând trimitere la cazul celor doi procurori din Constanța arestați preventiv într-un dosar de corupție (context prezentat de HotNews și în materialul despre caz: HotNews ). DNA : a susținut că au fost anchetate „persoane importante” și a insistat pe ideea că parchetele nu mai funcționează „la alibi”, ascunzând lipsa de substanță în spatele numărului de dosare, ci se concentrează pe cauze cu impact. Context: numirile din 8 aprilie și așteptările transmise atunci Nicușor Dan a semnat pe 8 aprilie decretele de numire pentru conducerile PICCJ, DNA și DIICOT (detalii într-un material anterior: HotNews ). Potrivit listei publicate, au fost numiți: Cristina Chiriac – procuror general al PICCJ Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general (PICCJ) Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef DNA Marinela Mincă – procuror-șef adjunct DNA Marius-Ionel Ștefan – procuror-șef adjunct DNA Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef DIICOT Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct DIICOT La momentul numirilor, președintele spunea că se așteaptă ca procurorii-șefi să comunice atât cu procurorii din subordine, cât și public „deficiențele” întâlnite în activitate, criticând presiunea „miilor de dosare” care ar împinge procurorii spre un rol de „funcționari”, în detrimentul cauzelor de impact. De ce contează Evaluarea publică pozitivă, făcută înainte de termenul de șase luni invocat inițial, funcționează ca un semnal politic și instituțional de susținere pentru actualele conduceri ale marilor parchete și pentru o prioritizare a dosarelor considerate relevante social (corupție, criminalitate organizată, anchete privind magistrați). În lipsa unor indicatori cantitativi în declarațiile citate, rămâne de urmărit dacă această schimbare de accent se va reflecta în rezultate confirmabile în perioada următoare. [...]
Audierea lui Dan Barna în dosarul vaccinurilor readuce în prim-plan riscul financiar al contractelor semnate în pandemie , în condițiile în care România are de onorat obligații contractuale de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) după litigiul cu Pfizer , potrivit Mediafax . Europarlamentarul USR a fost audiat la DNA pentru prima dată în acest dosar, în calitate de martor. Barna a spus că a prezentat procurorilor „faptele” legate de achiziția de vaccinuri în contextul crizei COVID-19 și că a răspuns la toate întrebările. Întrebat dacă a intrat și a ieșit cu aceeași calitate, a confirmat că a rămas martor, declarație consemnată de Gândul. Ce verifică DNA și de ce contează miza financiară Ancheta DNA vizează contractarea, în perioada ianuarie–mai 2021, a aproximativ 52,8 milioane de doze suplimentare de vaccin, cu o valoare totală de peste un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), după ce România contractase anterior alte aproximativ 37,6 milioane de doze. În dosar sunt urmăriți penal fostul premier Florin Cîțu , foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. Poziția lui Barna: decizii de criză, dar „ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat” Dan Barna a respins informațiile potrivit cărora ar mai fi fost audiat în 2023, afirmând că aceasta a fost prima sa audiere în dosar. El a explicat că, din ce a înțeles, procurorii cheamă persoane care au participat, într-un fel sau altul, la ședințele de guvern în care s-au discutat achizițiile. Fostul vicepremier a mai spus că declarația sa nu i s-a părut că ar fi adus elemente noi în anchetă, având în vedere reacția procurorilor și prezența avocaților părților. Pe fond, Barna a susținut că România a procedat ca majoritatea statelor europene, într-un moment în care evoluția pandemiei nu putea fi anticipată și achizițiile s-au făcut în cadrul unui contract-cadru european, în care statele aveau anumite opțiuni. În ceea ce privește litigiul cu Pfizer, Barna a afirmat că, după perioada inițială a pandemiei, autoritățile „nu au acționat tocmai inspirat”, raportat strict la acest proces. Mediafax notează că o instanță din Belgia a decis la 1 aprilie 2026 că România și Polonia trebuie să respecte contractele pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech pe care au refuzat ulterior să le mai preia, iar în cazul României valoarea dozelor este de aproximativ 600 de milioane de euro. „E ca și cum cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea” Barna a comparat achizițiile de vaccinuri din pandemie cu dotarea armatei într-o situație de război, argumentând că deciziile trebuie judecate în contextul crizei. „Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?». Este exact același lucru.” El a mai spus că România a asigurat vaccinuri pentru cei care au dorit să se vaccineze și a adus în discuție nivelul redus al vaccinării, afirmând că România este „pe ultimul loc în Europa la vaccinare”. Ce urmează Din informațiile prezentate, audierea lui Dan Barna se înscrie în etapa de strângere de declarații de la participanți la deciziile guvernamentale privind achizițiile. Mediafax nu indică un calendar al următoarelor audieri sau al unor decizii procedurale iminente în dosar. [...]
Decizia definitivă de eliberare condiționată a lui Cătălin Cherecheș închide disputa cu DNA pe executarea pedepsei , după ce Tribunalul Maramureș a respins contestația procurorilor și a menținut hotărârea Judecătoriei Baia Mare, potrivit G4Media . Tribunalul Maramureș a decis vineri eliberarea condiționată a fostului primar din Baia Mare, iar hotărârea este definitivă. Instanța a menținut decizia din iunie a Judecătoriei Baia Mare și a respins apelul procurorilor. Într-un „update” publicat de G4Media , avocatul lui Cătălin Cherecheș, Răzvan Dosneanu, a confirmat într-o postare pe Facebook că instanța a decis eliberarea condiționată. Cherecheș a fost condamnat în noiembrie 2023 la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată și își executa pedeapsa în Penitenciarul din Tăuții de Sus (județul Maramureș). Context: condamnarea și dosarul de fugă Potrivit informațiilor din articol, fostul edil a fugit în 24 noiembrie 2023, în ziua pronunțării hotărârii definitive, folosind actul de identitate al unui verișor și trecând prin Vama Pesta pentru a ajunge în Germania. A fost prins, încarcerat și readus în România în martie 2024. În noiembrie 2025, Cherecheș a fost trimis în judecată și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, mai notează publicația. [...]
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
Curtea Constituțională a blocat modificări-cheie la Codul de procedură penală , după ce a constatat, în unanimitate, că mai multe articole din legea de modificare încalcă Constituția, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct de reglementare: prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată de Parlament. Curtea a stabilit că dispozițiile art. I pct. 2, pct. 3, pct. 45 (cu referire la art. 343 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală) și pct. 50 din lege sunt contrare art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Ce a contestat Înalta Curte și de ce contează Prevederile au fost criticate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), prin sesizarea Secțiilor Unite, înainte de promulgare, pe motiv că ar fi afectat: coerența procedurii penale; drepturile procesuale ale părților; regulile privind judecata în camera preliminară (faza în care se verifică legalitatea trimiterii în judecată și a probelor). Sesizarea a fost făcută de ÎCCJ la 22 mai 2026, după ce proiectul de lege inițiat de 43 de deputați și senatori din toate partidele politice a fost adoptat de Parlament. Motivele de neconstituționalitate reținute de CCR În motivarea soluției, Curtea a reținut, între altele, că: reglementarea competenței judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea cauzelor (art. I pct. 2 și pct. 3) este în dezacord cu natura procedurii camerei preliminare și creează „o incoerență legislativă” incompatibilă cu cerințele de calitate a legii; dispozițiile care transferă către participanții la proces obligația de a afla termenele de judecată (art. I pct. 45) mută asupra părților o sarcină care, potrivit Curții, revine organelor judiciare prin procedura de citare, ca garanție a drepturilor fundamentale; aceeași soluție legislativă (art. I pct. 45) este criticată și pentru că prevede acordarea „termenului în continuare” fără a preciza procedura concretă prin care participanții își pot îndeplini obligația de a urmări dosarul, ceea ce contravine principiului legalității și standardelor de calitate a legii; asocierea încheierilor judecătorului de cameră preliminară cu autoritatea de lucru judecat și cu principiul „ne bis in idem” (art. I pct. 50) încalcă standardele de calitate a legii, deoarece aceste încheieri nu soluționează fondul cauzei penale. Curtea a mai reținut că reglementarea efectelor de tip „lucru judecat” pentru aceste încheieri ar putea duce la imposibilitatea invocării ulterioare a unor cauze de nulitate absolută care, în prezent, pot fi invocate în orice stare a procesului, cu consecințe inclusiv asupra excluderii probelor obținute sau administrate nelegal. Ce urmează Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. În consecință, legea nu poate fi promulgată în forma care conține dispozițiile declarate neconstituționale, iar legiuitorul trebuie să revină asupra textelor vizate pentru a le pune în acord cu Constituția. Pentru comunicatul CCR, trimiterea este disponibilă aici . [...]
