Știri
Știri din categoria Justiție
Disputa din CSM pe tema prescripției riscă să mute responsabilitatea dinspre instanțe spre „sistem” și să blocheze orice asumare internă, într-un moment în care dosarele închise pe prescripție rămân un subiect cu impact direct asupra încrederii publice în justiție, potrivit HotNews.
Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat pe Facebook un mesaj de răspuns la afirmațiile făcute de Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința de marți a CSM. Savonea a susținut că, în cazul persoanelor care au scăpat de pedepse prin prescripție, vinovați sunt politicienii și organele de urmărire penală, nu judecătorii.
În același context, Savonea a calificat drept „manipulări” discuțiile despre „capturarea justiției” (temă asociată documentarului Recorder „Justiție capturată”), afirmând că scopul ar fi fost „slăbirea puterii judecătorești” și a „independenței reale a judecătorilor”.
În replica sa, Claudiu Sandu invocă practici pe care le leagă de efecte operaționale în dosare, sugerând că acestea au contribuit la întârzieri și la reluări de proceduri. El afirmă:
„Sunt convins că metoda «coperta» sau înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la 0 a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.”
Sandu spune că este de acord că politicienii poartă „o mare vină”, inclusiv pentru că ar fi putut interveni legislativ. În schimb, respinge ideea că procurorii ar fi responsabili, indicând rolul deciziilor Curții Constituționale în evoluția regimului prescripției.
În mesajul său, el susține că două hotărâri ale CCR au schimbat interpretarea și aplicarea prescripției, iar ulterior unii magistrați au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), despre care afirmă că a arătat că deciziile unei curți constituționale pot fi lăsate fără efect în anumite condiții, prin aplicarea directă a legislației europene.
Procurorul formulează acuzații la adresa celor pe care îi descrie drept apărători ai independenței justiției, susținând că, în practică, ar fi fost pedepsiți magistrați care au pronunțat condamnări în dosare de corupție sau care au contestat anumite direcții din sistem.
„Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența.”
În final, Sandu își încheie mesajul cu ideea că „beneficiarii actului de justiție – cetățenii” sunt cei care vor valida, prin nivelul de satisfacție față de rezultate, care dintre poziții este mai aproape de adevăr. Contextul rămâne unul sensibil: discuția despre prescripție și efectele ei continuă să fie un test de responsabilitate instituțională, cu consecințe directe asupra percepției publice privind funcționarea justiției.
Recomandate
Decizia CEDO privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților oferă Guvernului baza să limiteze presiunea pe buget , susține Ilie Bolojan , care cere Executivului să tranșeze „o chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, potrivit HotNews . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești. Într-o reacție pe Facebook, liderul PNL afirmă că verdictul confirmă poziția sa și invocă riscul ca statul să fie obligat să achite „imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei”, fără a ține cont de impactul bugetar. Miza: cine decide politica bugetară și cum se execută hotărârile În motivarea deciziei prin care a respins plângerile a cinci magistrați, CEDO arată că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Curtea menționează că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la „reconfigurarea cadrului juridic” privind remunerația judecătorilor. Bolojan interpretează hotărârea ca pe un semnal că „instanțele și-au depășit atribuțiile” și că deciziile despre „modul în care sunt împărțiți banii țării” trebuie luate de Guvern și Parlament. El mai spune că decizia CEDO „pune sub semnul întrebării” unele hotărâri din România, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul judecătorilor care le-ar fi pronunțat. Reacția ÎCCJ: CEDO nu tranșează litigiul inițiat de instanța supremă Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. Ulterior, Înalta Curte a transmis că speța de la CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor cu garanțiile Convenției. În schimb, potrivit comunicatului, litigiul inițiat de ÎCCJ nu a urmărit contestarea, „în principiu”, a posibilității legale de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor, conform calendarului stabilit de guvern. Instanța supremă insistă asupra distincției dintre dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul executării obligațiilor și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au instituit, subliniind că decizia CEDO „nu reprezintă o soluționare” a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenții dintr-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte. [...]
CCR ar putea limita joi puterea unui Guvern demis de a emite ordonanțe de urgență , într-un dosar care vizează Programul SAFE și raportul de forțe dintre Executiv și Parlament, potrivit Adevărul . Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe pe 22 octombrie asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , care reclamă un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Disputa are ca obiect Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, legată de programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Grindeanu susține că, după retragerea încrederii Parlamentului la 5 mai 2026, Guvernul ar fi putut exercita doar atribuții de „administrare curentă”, nu și atribuții de legiferare. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai. De ce contează: precedent pentru ordonanțele emise după demitere Sesizarea ridică o problemă de reglementare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul în perioade de tranziție politică: dacă un Guvern demis poate adopta ordonanțe de urgență cu efecte imediate sau trebuie să se limiteze strict la administrarea curentă. O decizie a CCR în acest sens ar putea seta o limită practică pentru viitoare cabinete aflate în aceeași situație. Argumentele invocate de Sorin Grindeanu Președintele Camerei Deputaților indică două motive principale pentru care consideră ordonanța neconstituțională: Guvernul demis ar fi continuat să exercite atribuții de legiferare, deși mandatul său ar fi fost limitat la administrarea curentă a treburilor publice. Domeniile reglementate prin OUG ar fi fost deja acoperite de proiecte de lege și propuneri legislative aflate în dezbaterea Parlamentului sau pe ordinea de zi a plenului, ceea ce, în interpretarea lui Grindeanu, ar echivala cu substituirea Guvernului în rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. În plus, liderul PSD susține că publicarea ordonanței a produs efecte juridice imediate, iar continuarea procedurilor legislative parlamentare pe aceleași materii riscă să devină „lipsită de finalitate practică”. Ce cere CCR să stabilească Grindeanu solicită Curții să constate existența conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern și să stabilească măsuri pentru „restabilirea ordinii constituționale”. Concret, el cere, între altele, constatarea că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată cu depășirea competențelor unui Guvern demis și obligarea Executivului să se abțină de la emiterea de acte normative cu forță de lege primară cât timp exercită doar atribuții de administrare curentă. Totodată, solicită recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative aflate în desfășurare pentru domeniile reglementate prin ordonanță. Judecătorii CCR amânaseră pronunțarea în acest caz la 7 octombrie, stabilind termenul pentru joi, 22 octombrie 2026. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
Reținerea unui fermier din Brașov pentru o tentativă de fraudă cu subvenții APIA ridică din nou miza controalelor pe fonduri europene , după ce acesta ar fi încercat să obțină sprijin financiar pe baza unor documente și declarații false, potrivit Agerpres . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului P.A., fermier într-o exploatație zootehnică. Acesta este acuzat, în stare de recidivă, de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene. Fermierul urmează să fie prezentat joi Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ce susțin procurorii: diferențe între efectivele declarate și cele reale Conform comunicatului DNA citat de Agerpres, în perioada mai–septembrie 2026, inculpatul ar fi depus la APIA – Centrul Județean Brașov documente și declarații false, prin care ar fi atestat că deține: 429 de ovine și 55 de caprine eligibile la plată, în condițiile în care, în realitate, ar fi avut 151 de ovine și nicio caprină . Prin aceste demersuri, suspectul ar fi urmărit obținerea fără drept a unor fonduri europene și a unor fonduri de la bugetul național, sub formă de sprijin financiar. De ce contează: tentativa a fost oprită în timpul verificărilor Potrivit aceleiași surse, fapta a rămas în forma tentativei, fiind întreruptă la 11 septembrie 2026, în urma perchezițiilor și a cercetării la fața locului. Separat, Agerpres notează, citând surse judiciare, că fermierul ar avea o condamnare pentru lovituri cauzatoare de moarte. [...]
Arestarea preventivă a primarului din Slănic Moldova ridică semne de întrebare asupra controlului contractelor publice locale , după ce edilul PSD Benone Moraru a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea bani în legătură cu derularea unui contract al primăriei, potrivit HotNews . Tribunalul București a admis, miercuri, cererea DNA și a dispus arestarea preventivă a lui Benone Moraru pentru 30 de zile, începând cu 28 octombrie 2026 până la 26 noiembrie 2026 inclusiv. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare, conform încheierii instanței. Miza: un contract de 1,46 milioane lei și plăți deja decontate DNA leagă acuzația de luare de mită de un contract de prestări servicii încheiat în 2025 între Primăria Slănic Moldova și o societate comercială, în valoare de 1.464.349 lei , pentru intervenții de primă urgență în vederea refacerii capacității de alimentare cu apă potabilă din dren în oraș. Potrivit procurorilor, mita ar fi vizat „atribuirea, prelungirea și executarea” contractului, într-un context în care o parte dintre lucrări fuseseră deja decontate de primărie. Ce sume indică procurorii și cum s-a ajuns la flagrant Conform DNA, primarul ar fi primit bani în două tranșe: 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) , pe 23 iulie, de la reprezentantul firmei – descrisă ca „prima tranșă”; 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) , marți, de la aceeași persoană – moment în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea în flagrant. În comunicatul DNA citat de Agerpres, procurorii arată: „Ulterior, marţi, inculpatul Benone Moraru a primit de la aceeaşi persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranşă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupţie au constatat infracţiunea flagrantă”. Ce urmează procedural În perioada imediat următoare, apărarea poate depune contestație împotriva măsurii arestării preventive în termenul indicat de instanță. Ancheta DNA vizează infracțiunea de luare de mită, iar cazul se derulează în legătură cu contractarea și execuția unui serviciu public local. [...]
Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]
