Știri
Știri din categoria Justiție
Decizia unui judecător de a trimite mai departe dosarul soției premierului Pedro Sánchez ridică presiunea politică asupra guvernului spaniol, după ce magistratul a închis ancheta și a considerat că există suficiente indicii pentru continuarea procedurilor pentru patru infracțiuni, potrivit HotNews, care citează Euronews.it.
Judecătorul Juan Carlos Peinado a fost de acord cu urmărirea penală pentru Begoña Gómez, soția premierului spaniol, pentru presupuse fapte de trafic de influență, corupție în afaceri, deturnare de fonduri publice și delapidare. În schimb, acuzația de „intruziune profesională” a fost respinsă din lipsă de probe.
Rezoluția îi vizează și pe consultantul Cristina Álvarez și pe omul de afaceri Juan Carlos Barrabés, care sunt, de asemenea, urmăriți penal în cadrul aceleiași anchete. Judecătorul a acordat părților un termen de cinci zile pentru a solicita deschiderea procedurii sau pentru a depune memoriile apărării, înainte de o posibilă trimitere în judecată.
Ancheta se concentrează pe activitatea lui Begoña Gómez la Universitatea Complutense din Madrid și pe relațiile sale cu oameni de afaceri, în contextul unor proiecte și colaborări profesionale promovate de instituție.
Cazul a început în 2024, în urma unei plângeri depuse de organizația Manos Limpias, ulterior completată cu alte acuzații.
Decizia a fost anunțată în timpul unei vizite oficiale a premierului în China, unde acesta este însoțit de soția sa; guvernul și PSOE susțin că momentul nu este întâmplător. Guvernul a criticat conținutul hotărârii, inclusiv referirile la „regimuri absolutiste”, considerate incompatibile cu un sistem democratic, iar mai mulți miniștri au ieșit public în apărarea lui Gómez.
De cealaltă parte, Partidul Popular a catalogat situația drept „absolut incredibilă”, iar Vox a salutat decizia și a cerut ca următorul pas să fie urmărirea penală a lui Sánchez.
Întrebat la Beijing, după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping, Pedro Sánchez a spus că nu va comenta pe larg și a cerut justiției „să-și facă treaba”.
„Cer sistemului judiciar să-și facă treaba. Sunt convins că timpul va pune totul și pe fiecare la locul lui.”
Recomandate
Cristina Chiriac își începe mandatul de procuror general cu o miză de credibilitate pentru parchete , anunțând că va urmări o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a Ministerului Public, potrivit Digi24 . Ea a preluat miercuri funcția la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru o perioadă de trei ani. În prima declarație după învestire, Chiriac a spus că își asumă responsabilitatea „sub semnul legalității, imparțialității și profesionalismului”, în beneficiul cetățenilor. Mesajul ei pune accent pe refacerea încrederii publice în actul de justiție, într-un moment în care numirile la vârful marilor parchete au fost intens discutate în spațiul public. Prioritățile anunțate pentru mandat Chiriac indică drept direcții de lucru, în principal: consolidarea încrederii publice în justiție printr-o activitate „eficientă, transparentă și predictibilă” a parchetelor; întărirea capacității instituționale și protejarea independenței procurorilor; promovarea unui climat profesional bazat pe integritate și respect reciproc; combaterea corupției și a infracțiunilor considerate prioritare pentru Ministerul Public, „cu fermitate”, dar cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Contextul numirilor la conducerea parchetelor Cu o săptămână înainte, președintele Nicușor Dan a semnat decretele de numire pentru mai multe funcții de conducere: Cristina Chiriac la Parchetul General, Viorel Cerbu la DNA și Codrin-Horațiu Miron la DIICOT, alături de numiri pentru posturi de adjuncți. Președintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-șef adjunct DIICOT. Tot Nicușor Dan a respins afirmațiile potrivit cărora „numirile sunt ale PSD” și a justificat opțiunile prin discuții informale cu procurori și prin performanțele unor structuri, inclusiv DNA Iași , condusă anterior de Cristina Chiriac. În acest context, șeful statului a spus că a fost „extrem de surprins” de „atacurile” la adresa acesteia și a invocat trimiterile în judecată realizate de structura respectivă în perioada în care a fost condusă de Chiriac. Ce urmează Din declarațiile publice, direcția imediată a noului mandat este legată de modul în care Parchetul General va livra rezultate și va funcționa mai previzibil și mai transparent. Sursa citată nu oferă, deocamdată, un calendar sau măsuri concrete de implementare pentru aceste obiective. [...]
Parchetul olandez cere până la 5,5 ani de închisoare în dosarul jafului Tezaurului Dacic , într-un caz care scoate în evidență cum acordurile procedurale și cooperarea pentru recuperarea bunurilor pot reduce semnificativ pedepsele, potrivit Mediafax . Procurorii au solicitat pedepse cu închisoarea de până la 5,5 ani pentru cei trei suspecți în jaful de artă de la Muzeul Drents , informație atribuită de publicație site-ului nos.nl. Pedepse cerute: diferențe între suspecți și miza „acordului procedural” Cea mai mare pedeapsă este cerută pentru Bernhard Z., care a refuzat să încheie un acord procedural cu Parchetul, motivând că nu a fost implicat direct în furt. Pentru ceilalți doi suspecți, Parchetul a cerut o pedeapsă mai mică, de puțin peste 3,5 ani de închisoare, în cadrul unei convenții anterioare care ar prevedea o pedeapsă redusă în schimbul returnării prăzii. Operațiunea sub acoperire și rolul lui Jan B. Procesul a început la Tribunalul Assen , într-o sală descrisă ca fiind plină, unde au fost prezente și rude ale suspecților. Jan B., cel mai tânăr din grup (21 de ani), a fost ultimul arestat și, potrivit relatării, a fost folosit de poliția și sistemul judiciar olandez într-o operațiune sub acoperire menită să apropie ancheta de comorile furate. Conform aceleiași surse, agenții sub acoperire au ajuns la Jan B. prin fratele său mai mic, contactat într-un supermarket la începutul lui martie 2025. Fratele ar fi primit 500 de euro și un telefon, cu rugămintea de a i-l da lui Jan B. pentru a lua legătura. Agenții i-ar fi spus că vor să cumpere obiectele pentru 400.000 de euro, iar Jan B. ar fi răspuns că „a făcut-o în echipă” și că trebuie să discute cu ceilalți. Ulterior, el a mers la cină cu agenții și a considerat oferta prea mică, iar arestarea sa a avut loc pe 24 aprilie 2025. Presiune în dosar și poziția apărării, potrivit relatării din instanță În timpul procesului, Jan B. nu ar fi răspuns întrebărilor judecătorului, care a remarcat că în dosar există „o presiune considerabilă” asupra lui. Jan B. a susținut că i-a mințit pe agenții sub acoperire în legătură cu multe aspecte și a invocat presiuni „inacceptabile” care l-ar fi determinat să spună „lucruri care nu sunt adevărate”. „Am avut de-a face cu infractori. Am fost chiar amenințat.” Reacția familiei și profilul celui mai tânăr suspect În sală s-a aflat și mama lui Jan B., descrisă ca fiind șocată de acuzațiile care îl vizează. Potrivit publicației NH, citată în material, Jan B. îi cunoștea pe ceilalți suspecți prin relația lui cu pictura, iar mama îl consideră „naiv” și „ușor de influențat”, menționând că ar fi singurul fără cazier judiciar. Cei trei suspecți ar fi dorit să se prevaleze de dreptul de a tăcea, iar materialul notează că starea lor interioară ar fi fost vizibilă în sala de judecată. [...]
Departamentul Justiției din SUA cere anularea condamnărilor pentru „conspirație sedițioasă” în dosarul Capitoliu , o mișcare care, dacă va fi acceptată de un judecător, ar elimina cele mai grave verdicte din ancheta federală privind atacul din 6 ianuarie 2021 și ar schimba semnificativ linia de aplicare a legii în astfel de cazuri, potrivit news.ro . Solicitarea vizează condamnările pentru conspirație sedițioasă ale unor membri ai grupărilor Proud Boys și Oath Keepers , considerate până acum una dintre victoriile importante ale administrației Biden în urmărirea penală a celor acuzați că au inspirat atacul asupra Capitoliului. Ce s-ar schimba dacă instanța acceptă cererea Dacă un judecător aprobă solicitarea, ar fi șterse cele mai grave condamnări din ancheta extinsă privind revolta de la Capitoliu, descrisă ca una dintre cele mai mari investigații federale din istoria SUA. Demersul vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat constant urmărirea penală de după 6 ianuarie, pe care a numit-o o nedreptate împotriva susținătorilor săi, referindu-se la unii dintre cei închiși drept „ostatici”. Contextul politic și juridic: grațieri și anulări În prima zi de mandat, Trump a acordat grațieri pentru peste 1.000 de persoane condamnate în legătură cu atacul: toți inculpații, cu excepția a 14 persoane, au fost grațiați, iar în cazul celor 14 pedepsele au fost comutate. Potrivit unei surse familiare citate în material, o persoană a fost grațiată în martie 2025, iar o a doua a avut condamnarea anulată în acest an. Departamentul afirmă acum că pentru ceilalți 12 — opt membri și asociați ai Oath Keepers și patru ai Proud Boys — condamnările ar trebui anulate. Cine sunt inculpații vizați Conform informațiilor prezentate, anularea ar putea privi: Oath Keepers : Stewart Rhodes, Kelly Meggs, Kenneth Harrelson, Jessica Watkins, Roberto Minuta, Edward Vallejo, Joseph Hackett și David Moerschel; Proud Boys : Ethan Nordean, Joseph Biggs, Zachary Rehl și Dominic Pezzola. Nick Smith, avocatul lui Ethan Nordean, a declarat pentru CNN că este „recunoscător” Departamentului Justiției pentru efortul de a anula condamnarea clientului său și a susținut că este bine ca acuzațiile de sedițiune să nu fie folosite pentru „proteste care se transformă în revolte”. De ce contează: semnal pentru strategia de urmărire penală Anularea condamnărilor ar reprezenta și o lovitură majoră pentru Departamentul de Justiție din perioada Biden, care a argumentat în trei procese că atacul nu a fost doar un protest politic scăpat de sub control, ci un atac violent asupra democrației și un efort de a-l împiedica pe Joe Biden să ajungă la Casa Albă. Xochitl Hinojosa, fost director al Biroului de Afaceri Publice al Departamentului de Justiție în mandatul lui Biden, a spus că decizia administrației Trump „a oferit încă un semn de recunoaștere” persoanelor care au conspirat împotriva guvernului SUA, au luat cu asalt Capitoliul și au atacat forțele de ordine. În paralel, ancheta federală a rămas una de amploare: procurorii au acuzat peste 1.580 de persoane și au obținut aproximativ 1.270 de condamnări, după ce Departamentul de Justiție și FBI au lansat o investigație națională pentru identificarea și arestarea participanților la revoltă. [...]
Noii procurori-șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT intră în mandat cu o miză directă pe combaterea corupției și a evaziunii , după ce președintele Nicușor Dan a cerut „dinamizarea” activității parchetelor și destructurarea rețelelor mari de droguri și evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Mandatele, cu durata de trei ani, încep miercuri pentru: Cristina Chiriac – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; Ioan-Viorel Cerbu – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) ; Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) . Tot miercuri își încep activitatea și doi adjuncți: Alex-Florin Florența (procuror-șef adjunct al DIICOT) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA). Ce a cerut președintele de la noile conduceri Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a anunțat că a semnat decretele de numire, în urma propunerilor primite de la ministrul Justiției, Radu Marinescu. Șeful statului a legat explicit așteptările de priorități cu impact bugetar și social, inclusiv evaziunea fiscală. „De la DIICOT îmi doresc destructurarea marilor rețele de droguri și a marilor rețele de evaziune fiscală. (...) evaziunea fiscală afectează bugetul statului.” În același mesaj, președintele a spus că DNA ar trebui să se ocupe de „marea corupție”, iar Parchetul General de „corupția curentă”, și a cerut ca noii șefi să comunice constant atât cu procurorii din subordine, cât și în spațiul public. Miza operațională: dosare „de impact” și reducerea blocajelor Președintele a indicat și o problemă de funcționare internă: procurorii ar fi ajuns „funcționari apăsați de mii de dosare”, fără timp pentru cauze cu impact major. În acest context, el a vorbit despre nevoia de simplificare și standardizare a activității de rutină, pentru a elibera resurse către dosarele importante. Totodată, a menționat, în legătură cu Parchetul General, „blocajul pe Secția specială de anchetare a magistraților”, ca temă care ar urma să fie abordată în discuțiile cu noile conduceri. [...]
Apple susține că Jon Prosser a respectat doar parțial citațiile și pregătește o cerere în instanță pentru a-l obliga să se conformeze , potrivit unui raport comun de status depus la dosar și relatat de 9to5Mac . Miza pentru companie este obținerea rapidă a probelor în litigiul de „secrete comerciale” (informații confidențiale cu valoare economică) legat de scurgerile privind designul iOS 26. Ce cere Apple și ce spune că lipsește În noul raport comun, Apple arată că a trimis copii „de curtoazie” ale citațiilor către Prosser pe 30 ianuarie 2026 și că l-a citat oficial pe 3 februarie 2026. Compania afirmă că Prosser a furnizat „unele” materiale relevante, dar nu a răspuns complet la solicitări și ar fi indicat că există și alte materiale care ar trebui predate. Apple mai spune că a extins de mai multe ori termenul-limită pentru răspuns, însă nu a primit încă setul de informații pe care îl consideră necesar pentru a înțelege „întregul” volum de informații confidențiale și secrete comerciale pe care Prosser și Michael Ramacciotti le-ar fi avut și modul în care le-ar fi obținut. Pasul procedural următor: „order to show cause” în Ohio Potrivit documentului citat, Apple intenționează să depună o cerere pentru un „Motion for an Order to Show Cause” în Districtul de Nord al statului Ohio . Practic, este o solicitare către instanță pentru a-l obliga pe Prosser să explice de ce nu s-a conformat integral citațiilor și, în funcție de rezultat, pentru a impune conformarea. Apple mai arată că depunerea (depoziția) lui Prosser ar trebui să aibă loc după ce acesta răspunde complet la citația pentru documente, iar compania spune că a încercat să coordoneze o dată pentru depoziție. Context: hotărâre „în lipsă” și încercarea de a o anula Cazul este parte din procesul privind secretele comerciale, despre care 9to5Mac a scris anterior în contextul acțiunii Apple împotriva lui Prosser și a scurgerilor de pe YouTube legate de iOS 26 (detalii în materialul despre procesul pentru secrete comerciale ). În octombrie anul trecut, instanța a acceptat cererea Apple pentru o hotărâre „în lipsă” (default judgment) împotriva lui Prosser, după ce acesta a ratat termenul de a răspunde plângerii, ceea ce i-a afectat posibilitatea de a contesta formal acuzațiile. În raportul recent, Apple mai notează că Prosser indică faptul că își angajează avocat și intenționează să ceară anularea hotărârii în lipsă; publicația menționează și că o depunere la dosar „pare” să arate că Prosser și-a reținut formal un avocat, însă documentul nu era încă public la momentul relatării. Ce se întâmplă cu celălalt pârât, Michael Ramacciotti În același raport, părțile arată că au continuat „descoperirea” limitată (schimbul de probe) în ceea ce îl privește pe Ramacciotti. Apple spune că a făcut o analiză criminalistică (forensic) a unui dispozitiv suplimentar furnizat de acesta, iar Ramacciotti ar fi acceptat să își completeze răspunsurile la întrebările procedurale și s-a oferit pentru o depoziție suplimentară după ce Apple își finalizează demersurile de obținere a probelor de la terți, inclusiv o eventuală depoziție a lui Prosser. De ce contează Pentru Apple, obținerea completă a documentelor și depoziției lui Prosser este esențială pentru a stabili traseul scurgerilor și „întinderea” informațiilor confidențiale implicate. Pentru Prosser, escaladarea către o cerere de tip „show cause” și încercarea de a anula hotărârea în lipsă pot schimba calendarul și presiunea procedurală a cazului, într-un litigiu în care instanța a consemnat deja neîndeplinirea unui termen-cheie. [...]
Procesul din Țările de Jos pentru furtul Coifului de la Coțofenești deschide și o miză financiară pentru statul olandez , care a pus deoparte 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru eventuale despăgubiri către România, potrivit Stirile Pro TV , pe baza informațiilor AFP. Cei trei bărbați acuzați că au furat Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice de aur, după o spargere la Muzeul Drents din Assen (nord-estul Țărilor de Jos), au ajuns în fața instanței marți. Jaful a avut loc în ianuarie 2025, când hoții ar fi provocat o explozie pentru a pătrunde în muzeu și ar fi spart vitrinele. Ce s-a recuperat și ce lipsește încă Deși suspecții au fost arestați la câteva zile după furt, locul în care se afla prada a rămas o perioadă necunoscut. La începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, prezentate ulterior într-o conferință de presă la muzeu. Obiectele au fost predate autorităților române și erau în stare foarte bună, cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului. A treia brățară de aur nu a fost găsită, iar locul în care se află rămâne necunoscut. Capetele de acuzare și implicațiile pentru România Cei trei bărbați sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului. Potrivit relatărilor preluate de la AFP, recuperarea obiectelor ar fi fost posibilă după un acord încheiat cu doi dintre suspecți, în timp ce al treilea a negat implicarea. Cazul a avut ecouri și în România, unde furtul a stârnit indignare, în condițiile în care piesele fuseseră împrumutate muzeului olandez. În context, este menționat și faptul că directorul Muzeului Național de Istorie a României a fost concediat la scurt timp după furt. De ce contează procesul dincolo de dosarul penal Dincolo de răspunderea penală, dosarul are o componentă de risc bugetar: guvernul olandez a rezervat 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) pentru situația în care ar trebui să plătească despăgubiri României. În paralel, cazul se înscrie într-un context mai larg de spargeri la muzee din Țările de Jos, menționat de AFP, care a alimentat apeluri pentru întărirea măsurilor de securitate pentru opere și artefacte de mare valoare. [...]
