Știri
Știri din categoria Investiții
Start-up-ul chinez „Variabil Robot” a atras aproape 2 miliarde de yuani (aprox. 1,3 mld. lei) într-o rundă B, într-o tranzacție condusă de Xiaomi (investiții strategice) și Sequoia China, potrivit ITmedia. Dimensiunea rundei și profilul investitorilor indică o accelerare a finanțării în zona „roboticii cu inteligență întrupată” (roboți controlați de modele AI care interacționează cu lumea fizică), un segment în care marile grupuri tech chineze își consolidează pozițiile.
Finanțarea ar fi fost închisă între finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, conform publicației chineze „智能涌现”, citată de aceeași sursă. ITmedia notează că „Variabil Robot” anunțase anterior, pe 12 ianuarie, finalizarea unei runde A++ de 1 miliard de yuani (aprox. 650 mil. lei).
Runda A++ a fost realizată cu participarea ByteDance, Sequoia China, Beijing Information Industry Development Fund, Shenzhen Capital Group (深创投), Nanshan Strategic Emerging Industry Investment (南山战新投), Wuxi Innovation Investment (锡创投) și alte platforme locale, potrivit ITmedia. Publicația menționează că aceasta a fost și prima investiție de la înființare pentru fondul AI al Shenzhen Capital Group.
Totodată, compania ar mai fi atras anterior investiții și de la Meituan și Alibaba. ITmedia susține că „Variabil Robot” este singura companie chineză de „inteligență întrupată” care a primit investiții de la toate cele trei grupuri (ByteDance, Meituan și Alibaba), ceea ce sugerează o competiție directă pentru expunere la acest tip de tehnologie.
Din informațiile publice consultate de ITmedia, „Variabil Robot” a fost fondată în decembrie 2023 și se concentrează pe dezvoltarea internă a unui „model mare generalist de inteligență întrupată”. Compania a lansat două platforme robotice proprii, „Quantum 1” și „Quantum 2”, iar „Quantum 2” este descris ca un robot „generalist” pe roți, cu formă umanoidă.
Informațiile despre rundă sunt prezentate ca „potrivit unor surse” (消息称), iar detalii precum evaluarea companiei sau utilizarea exactă a capitalului nu apar în materialul citat.
Recomandate
Tarifele comerciale din SUA împing companiile germane să-și redirecționeze investițiile către Asia , în condițiile în care incertitudinea legată de politica comercială a administrației Donald Trump determină amânarea deciziilor și schimbarea priorităților, potrivit Economedia , care citează un sondaj al Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), preluat de Mediafax. Interes în scădere pentru investiții în SUA Sondajul DIHK, realizat în rândul a aproximativ 1.700 de companii industriale, arată că 44% dintre respondenți intenționează să investească în Statele Unite, în scădere cu patru puncte procentuale față de anul anterior. Este prima reducere semnificativă a apetitului pentru investiții în SUA de la pandemia de COVID-19 încoace, potrivit datelor citate. Asia urcă în preferințe, cu China și Asia-Pacific în prim-plan În același timp, Asia câștigă teren ca destinație de capital: China este indicată drept destinație de investiții de 34% dintre respondenți (de la 31% anterior), iar regiunea Asia-Pacific ajunge la 26%, în creștere cu cinci puncte procentuale. Volker Treier, reprezentant al DIHK, pune schimbarea pe seama incertitudinii generate de disputa comercială cu SUA: „Disputa comercială cu SUA alimentează incertitudinea și determină companiile să amâne deciziile.” Acesta a mai spus că firmele își reorientează tot mai mult activitatea către producția și vânzarea directă pe piețele asiatice, în special în China și India. Zona euro rămâne ancora investițiilor externe Deși o parte din fluxurile planificate se mută dinspre SUA către Asia, zona euro rămâne principala destinație pentru investițiile externe ale companiilor germane. DIHK indică drept argumente stabilitatea economică, piața unică și moneda comună, într-un context de incertitudini geopolitice. [...]
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
Programul FIDELIS revine cu dobânzi neimpozabile de până la 7,60%, iar statul testează din nou apetitul populației pentru finanțare internă , după ce în primul trimestru din 2026 subscrierile au depășit 4 miliarde de lei, potrivit Mediafax . Noua ediție permite subscrieri în lei și euro până marți, 21 aprilie 2026, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București . Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar datele oficiale citate indică un interes ridicat: în primele trei luni din 2026, investitorii persoane fizice au subscris 4.065.455.590 lei. Autoritățile interpretează nivelul ca un semnal de încredere în titlurile de stat ca instrument de economisire. Ce randamente sunt oferite în această ediție Ediția FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de monedă și maturitate, cu dobânzi neimpozabile. Emisiuni în lei: 6,60% – scadență la 2 ani 7,60% – scadență la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadență la 4 ani 7,60% – scadență la 6 ani Emisiuni în euro: 4,25% – scadență la 3 ani 5,25% – scadență la 5 ani 6,40% – scadență la 10 ani Cine poate subscrie și prin ce canale Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, printr-un sindicat bancar format din: Banca Transilvania și BT Capital Partners Banca Comercială Română BRD – Groupe Société Générale UniCredit Bank România TradeVille în parteneriat cu Libra Internet Bank Salt Bank Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei (lei), respectiv 1.000 euro (euro). De ce contează: finanțare internă și concurență pentru economisire Volumul de peste 4 miliarde de lei atras în primul trimestru arată că Ministerul Finanțelor poate mobiliza economisirea populației prin instrumente listate la bursă, într-un format cu dobândă neimpozabilă. Pentru investitori, miza rămâne combinația dintre randament și accesibilitate (praguri minime, subscriere prin bănci și broker), în timp ce pentru stat contează continuitatea cererii la noile emisiuni până la închiderea perioadei de subscriere din 21 aprilie. [...]
eToro își extinde oferta cu acces la acțiuni japoneze și la indicele Nikkei 225 , o mișcare care lărgește opțiunile de diversificare pentru investitorii individuali și întărește poziționarea platformei ca broker cu acoperire globală, potrivit Economica . Platforma spune că, odată cu această extindere, oferă acces la peste 11.000 de acțiuni de pe 26 de burse la nivel mondial. În plus, utilizatorii ar urma să poată tranzacționa companii incluse în Nikkei 225, eToro indicând exemple precum Toyota și Mitsubishi. Ce se schimbă pentru investitori: expunere directă și un portofoliu tematic Pe lângă listarea acțiunilor japoneze, eToro lansează și un portofoliu de investiții numit JapanEconomy , conceput ca o variantă „la pachet” pentru expunere pe piața din Japonia. Conform informațiilor din articol, portofoliul: include 30 de acțiuni listate la Bursa din Tokyo (TSE); este construit pe criterii precum capitalizarea de piață, lichiditatea și consensul analiștilor, cu obiectivul unei diversificări ridicate; are o alocare sectorială în care aproximativ jumătate este concentrată pe industrie și tehnologie, iar restul pe consum, comunicații și financiar. Context: interes în creștere pentru Japonia în rândul investitorilor de retail Economica citează și rezultatele celui mai recent sondaj Retail Investor Beat al eToro (sondaj trimestrial pe un eșantion de 10.000 de investitori individuali din 13 țări). Potrivit acestuia, ponderea investitorilor care cred că piața japoneză va genera cele mai puternice randamente în următorii cinci ani sau mai mult „aproape s-a triplat”, de la 5% la 14%, față de acum doi ani. În același material, eToro leagă revenirea interesului pentru Japonia de reforme și de normalizarea politicilor, care ar reseta profilul de randament pe termen lung, pe fondul unei vizibilități mai bune a câștigurilor și al reformelor de guvernanță. Ce urmează Din informațiile disponibile în sursă nu reiese un calendar detaliat de implementare pe piețe sau categorii de utilizatori, însă mesajul central este că accesul la acțiuni japoneze și la Nikkei 225 devine parte din oferta curentă a platformei, iar portofoliul JapanEconomy este disponibil ca produs dedicat pentru expunere pe economia Japoniei. [...]
Investitorii tineri împing tranzacționarea spre ETF-uri și acțiuni din tehnologie , iar datele sugerează o accelerare a intrării în piață după deschiderea contului, potrivit unei analize XTB citate de Economedia . Analiza arată că un utilizator din patru al platformei are între 18 și 30 de ani (26%), iar peste 40% dintre aceștia sunt deja activi în piață. Prima investiție este realizată, în medie, la aproximativ 71 de zile de la deschiderea contului, ceea ce indică faptul că interesul inițial se transformă relativ rapid în tranzacții. Cum arată baza de utilizatori și cât de repede ajung la prima investiție Pe segmente de vârstă, datele XTB indică o distribuție concentrată în zona 31–45 de ani, dar cu diferențe la viteza de „activare” (momentul primei investiții): 18–30 de ani: 26% din utilizatori; prima investiție după aprox. 71 de zile 31–45 de ani: 49% din utilizatori; prima investiție după aproape 77 de zile 46–60 de ani: aproape 20% din utilizatori; prima investiție după circa 58 de zile peste 60 de ani: aproape 4% din utilizatori; prima investiție după aproape 47 de zile (cea mai rapidă medie) Preferințele: ETF-uri pe SUA, diversificare globală și tehnologie În rândul utilizatorilor de 18–30 de ani, ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active) ocupă primele poziții în topul instrumentelor tranzacționate. Analiza menționează trei direcții principale: ETF-uri pe piața americană, în special pe S&P 500 ETF-uri globale pentru diversificare, precum EUNL.DE și VWCE.DE ETF-uri cu expunere mai concentrată pe tehnologie, precum SXRV.DE și QDVE.DE Pe zona acțiunilor individuale, se remarcă interesul pentru Nvidia și AMD (semiconductori), alături de Tesla , un nume recurent în sectorul auto electric. Ce urmăresc tinerii la CFD-uri: aur, US100 și EUR/USD Analiza mai notează că, în zona CFD-urilor (instrumente derivate care permit expunere pe evoluția prețului fără deținerea activului), aurul este unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor din Gen Z. Alături de aur, sunt menționate US100 (indicele celor mai mari 100 de companii non-financiare din SUA) și perechea valutară EUR/USD . „În zona CFD-urilor, aurul se evidenţiază drept unul dintre cele mai urmărite instrumente în rândul utilizatorilor XTB care fac parte din Gen Z. Alături de aur, se remarcă şi US100 (...) dar şi EUR/USD (...)”, se menţionează în analiza citată. [...]
Ministerul Finanțelor ridică costul de finanțare pentru populație prin noua ediție de titluri de stat Fidelis, care începe pe 14 aprilie și vine cu cele mai mari dobânzi din acest an, potrivit Economedia . Subscrierile se derulează între 14 și 21 aprilie 2026, cu dobânzi de până la 7,60% la emisiunile în lei și până la 6,40% la cele în euro. Dobânzile oferite în această ediție Ratele de dobândă diferă în funcție de monedă și scadență: În lei: 6,60% – scadența la 2 ani 7,60% – scadența la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadența la 4 ani 7,60% – scadența la 6 ani În euro: 4,25% – scadența la 3 ani 5,25% – scadența la 5 ani 6,40% – scadența la 10 ani Tranșa pentru donatorii de sânge: prag minim mai mic Tranșa specială în lei, cu scadență la 2 ani, este destinată celor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 noiembrie 2025. Pentru această categorie, dobânda este de 7,60% pe an, iar pragul minim de subscriere scade la 500 lei , față de pragul standard de 5.000 lei . Cum se pot cumpăra titlurile și ce avantaje au Titlurile Fidelis (în lei și euro) pot fi subscrise de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank . Instrumentele sunt listate la Bursa de Valori București . Publicația enumeră trei avantaje principale: veniturile din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile ; titlurile pot fi vândute înainte de maturitate, dobânda fiind aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; sunt garantate integral de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Valoarea nominală este de 100 lei/titlu pentru emisiunile în lei și 100 euro/titlu pentru cele în euro. Pragul minim de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro , cu excepția tranșei pentru donatorii de sânge. [...]
