Știri
Știri din categoria Investiții
Țările de Jos rămân principalul investitor străin în România, concentrând circa 20% din investițiile străine directe și o pondere similară din capitalul social subscris de investitorii străini, potrivit datelor prezentate de Economica. Miza economică este că această poziție se sprijină pe investiții mari, în sectoare cu efect de antrenare (retail, logistică, energie, producție), nu pe un număr foarte mare de firme.
În termeni de volum, investițiile olandeze sunt estimate la peste 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), iar pe componenta de capital social subscris, Țările de Jos ar deține aproximativ 20% din totalul investitorilor străini, echivalentul a 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), cu aproape 6.300 de companii active local.
În comunicatul Camerei de Comerț Româno-Olandeze (NRCC), citat în material, se arată că firmele olandeze au o pondere mai redusă în numărul total al companiilor cu capital străin, însă investițiile lor tind să fie „de amploare și valoare ridicată”, ceea ce le face relevante strategic pentru economie.
„Țările de Jos rămân cel mai mare investitor străin în România, cu aproximativ 20% din totalul investițiilor străine directe, investiții de peste 25 de miliarde de euro (…) Interesul continuă să crească, în special în sectoare precum energie, agricultură, logistică și producție industrială”, a spus Șerban Isopescu-Weber, citat într-un comunicat al NRCC.
În martie 2026, clasamentul primelor 40 de companii după ponderea capitalului social subscris deținut de investitori străini include șase companii olandeze, iar Mega Image ocupă primul loc, potrivit informațiilor din articol.
Materialul dă și câteva exemple recente de proiecte și tranzacții:
Pe lângă investițiile olandeze în România, articolul menționează și relația inversă: potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR) publicat la 19 septembrie 2025, Țările de Jos reprezintă principala destinație pentru investițiile românești în străinătate, găzduind peste 1,5 miliarde de euro capital românesc, scrie Agerpres (link în sursă: Agerpres).
Evenimentul NRCC Orange Night (ediția a 11-a) a avut loc pe 24 aprilie 2026 și a reunit peste 175 de reprezentanți ai mediului de afaceri românesc și olandez, în prezența unor reprezentanți ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
Warren Buffett avertizează că „jocurile de noroc” câștigă teren pe piețe , pe fondul popularității tranzacțiilor foarte scurte, precum opțiunile cu scadență de o zi, potrivit HotNews . Mesajul investitorului este că o parte tot mai mare din activitatea de pe bursă se îndepărtează de investiția clasică și se apropie de comportamente de tip „cazinou”, cu implicații directe pentru riscul asumat de investitorii de retail. Buffett a spus că tranzacționarea de opțiuni pe o zi nu ar trebui confundată cu investiția și nici măcar cu speculația, pe care o separă explicit de „jocul de noroc”. „Dacă cumperi sau vinzi opțiuni pe o zi, asta nu e investiție. Nici măcar nu e speculație – e joc de noroc.” „Biserici și cazinouri”: cum descrie Buffett piața de azi Într-o declarație acordată CNBC, în marja reuniunii anuale a Berkshire Hathaway , Buffett a folosit o metaforă pentru a descrie coexistarea a două tipuri de comportament în piețe: investiția „rațională” și tranzacționarea impulsivă. „Piața este ca o biserică cu un cazinou lângă ea.” El a adăugat că investitorii pot oscila între cele două, însă componenta de „cazinou” devine „din ce în ce mai atractivă”. În același context, HotNews notează că publicația elenă Naftemporiki a relatat declarațiile lui Buffett despre intensificarea apetitului pentru „jocuri de noroc” în rândul participanților la piață. Ce recomandă: răbdare și disciplină, nu grabă Buffett și-a reiterat filosofia investițională: oportunitățile mari apar în momentele în care alții se retrag. El a descris, în stilul său, „momentul potrivit” pentru investiții ca fiind acela în care „nimeni nu răspunde la telefon”, adică perioadele de panică și declin. Dincolo de piețe, Buffett a invocat și un principiu general de conduită, „regula de aur”, pe care o consideră aplicabilă inclusiv în antreprenoriat și viața de zi cu zi. „Tratează-i pe ceilalți așa cum ți-ar plăcea să fii tratat.” [...]
Uniunea Europeană pregătește un „ Cont European de Investiții ” care ar reduce barierele și costurile pentru investițiile transfrontaliere ale populației , iar pentru România miza este accesul mai simplu la acțiuni, obligațiuni și ETF-uri din orice stat membru, însoțit de recomandări pentru un tratament fiscal mai prietenos, potrivit Economica , care citează www.studiifinanciare.ro . Inițiativa face parte din strategia UE de construire a unei „ Uniuni a Economiilor și a Investițiilor” (SIU) , cu obiectivul de a transforma o parte din economiile ținute în depozite bancare în investiții pe piața de capital, pentru randamente potențial mai mari și finanțare suplimentară pentru companii și state. Ce ar schimba pentru investitorii de retail din România Contul European de Investiții este descris ca o platformă digitală simplificată care ar permite rezidenților din UE să investească în produse financiare din orice stat membru, „fără barierele transfrontaliere actuale”. În practică, strategia urmărește să reducă două frâne majore pentru micii investitori: comisioanele ridicate asociate accesului la piețe din alte țări; birocrația și complexitatea operațională care fac dificilă cumpărarea de titluri de stat sau acțiuni din alte state UE (de exemplu Germania sau Franța). Modelul propus este unul descentralizat: conturile nu ar fi administrate de o autoritate centrală, ci oferite de intermediari autorizați (bănci, firme de investiții, neobrokeri, fintech-uri), tocmai pentru a stimula concurența și a împinge costurile în jos. Ce instrumente ar putea include contul Conform strategiei descrise în material, contul este gândit ca o structură tip „plic”, în care pot fi incluse mai multe clase de active, între care: acțiuni tranzacționate pe platforme multilaterale; obligațiuni suverane (titluri de stat) și corporative; ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă); ELTIF (Fonduri Europene de Investiții pe Termen Lung). Componenta fiscală: recomandări europene și situația din România Comisia Europeană recomandă statelor membre un regim fiscal „simplificat și avantajos”, inclusiv varianta amânării impozitării câștigurilor până la retragerea banilor din cont. În România, materialul menționează existența unei posibile deduceri fiscale pentru persoanele fizice „în limita de 400 euro/an” pentru investițiile în acțiuni sau ETF-uri. De ce împinge UE acest proiect: depozite mari, nevoi mari de investiții În comunicarea Comisiei Europene citată, aproximativ „10 mii de miliarde de euro” din economiile cetățenilor sunt păstrate ca depozite bancare. Depozitele sunt considerate sigure și lichide, dar tind să aducă, „de obicei”, câștiguri mai mici decât investițiile pe piețele de capital. Pe partea de cerere de finanțare, nevoile de investiții ale UE sunt estimate la „încă 750–800 de miliarde de euro anual până în 2030”, cu presiuni suplimentare anticipate din zona apărării. În acest context, SIU urmărește să reducă dezechilibrul dintre economiile disponibile și nevoile de investiții. Materialul precizează că inițiativa nu își propune să descurajeze depozitele bancare, pe motiv că băncile rămân o sursă importantă de finanțare pentru multe companii. Ce nu este încă limpede Deși articolul vorbește despre „când se lansează”, fragmentul furnizat nu indică o dată de lansare sau un calendar ferm pentru implementare. În aceeași logică, nu sunt detaliate nici condițiile exacte de aplicare în România (dincolo de mențiunea privind discuții la nivelul ASF), nici forma finală a facilităților fiscale, care depind de deciziile statelor membre. [...]
Ungaria a direcționat peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) către un proiect turistic-cultural într-un sat din Transilvania , finanțarea fiind folosită pentru construirea unui parc tematic literar în Porumbenii Mari , localitate cu aproximativ 1.100 de locuitori, potrivit Libertatea . Banii provin dintr-o distribuire de fonduri făcută în decembrie 2025 de compania de stat ungară Szerencsejáték Zrt., care ar fi alocat în total 11 miliarde de forinți (29.000.000 euro), conform Transtelex. Din această sumă, 3 miliarde de forinți (peste 8 milioane euro) au mers către Fundația Școlară (înființată de UDMR), iar a doua cea mai mare sumă a fost direcționată către Asociația Pro Golumba din Porumbenii Mari. Ce se construiește și ce include proiectul Potrivit publicațiilor Magyar Hang și Átlátszó Erdély, fondurile au fost folosite pentru realizarea „Parcului Poeților-Scriitorilor Ardeleni”, un proiect pe o suprafață de peste două hectare. În descrierea proiectului sunt menționate mai multe componente, între care: o poartă a satului; un „hambar cultural”; un restaurant; alte atracții turistice. Primarul localității, Levente Gyerkó, a spus că „investiția s-ar putea amortiza pe termen lung”, dar a precizat că viabilitatea proiectului va putea fi evaluată doar la fața locului. Context: asociația beneficiară și schimbarea de nume Asociația Pro Golumba ar fi fost înființată inițial în 2024 pentru activități de alimentație publică și a fost reactivată recent datorită sprijinului financiar, mai notează sursa. Planul inițial era ca parcul să poarte numele poetului Kányádi Sándor, însă moștenitorii acestuia nu au permis utilizarea numelui. În proiect mai sunt menționate și alte atracții planificate, inclusiv replici ale izvorului Nagyküküllő, rezervorului Zetelak și cascadei Varság. [...]
Ministerul Finanțelor a atras în aprilie peste 1,9 miliarde lei prin Fidelis , un semnal că populația rămâne o sursă importantă de finanțare pentru stat, într-un moment în care costul banilor și nevoia de împrumut sunt teme centrale pentru buget. Datele sunt prezentate de Știrile Pro TV . În total, Ministerul Finanțelor a atras 874,5 milioane lei și 207 milioane euro, valori care însumează peste 1,9 miliarde lei (378,7 milioane euro), prin a patra ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis). Potrivit informațiilor din articol, aceasta este cea mai mare valoare obținută astfel în acest an. Ce arată cifrele despre finanțarea statului prin populație Oferta s-a derulat în perioada 14–21 aprilie, iar românii au plasat aproape 22.000 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Titlurile emise în aprilie au debutat luni la tranzacționare la Bursa de Valori București . Un element relevant pentru investitori este regimul fiscal: în comunicatul citat se menționează că veniturile obținute atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital nu sunt impozabile. Context: programul Fidelis și ce urmează Ministerul Finanțelor derulează programul Fidelis din august 2020, iar prin cele 35 de oferte derulate de atunci a atras de la populație aproape 68 miliarde lei (13,7 miliarde euro). Din această sumă, aproape 6 miliarde lei (1,2 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii mai, conform aceleiași surse. Cine a intermediat oferta din aprilie Oferta a fost intermediată de un sindicat format din: BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille, UniCredit Bank, și un grup de distribuție alcătuit din: Banca Transilvania, Libra Internet Bank. [...]
Prahova pariază pe un program de finanțare de 70 de milioane de euro pentru infrastructură turistică în jurul noii stațiuni oenoturistice Gura Vadului , un demers care ar putea schimba profilul economic al zonei prin atragerea de vizitatori și investiții conexe, potrivit Economedia . Gura Vadului (județul Prahova) a primit, de joi, 23 aprilie, statutul de prima stațiune oenoturistică din România – un concept de turism viticol centrat pe vizitarea cramelor și experiențe legate de vin. Autoritățile locale și județene prezintă acest pas ca începutul unei strategii mai largi de dezvoltare a unei rețele de localități cu profil oenoturistic în Prahova. Miza investițională: finanțare estimată la 70 de milioane de euro Consiliul Județean Prahova indică un mecanism de finanțare „estimat la 70 de milioane de euro” (aprox. 350 milioane lei), cu „perspectivă de operaționalizare în această toamnă”. Înainte de asta, ar fi necesare pregătirea terenurilor și asigurarea utilităților de bază. Banii vizează, în principal, proiecte care să crească accesibilitatea și capacitatea de primire a turiștilor, inclusiv prin facilități pentru rulote și campere. Ce proiecte au fost prezentate și unde se duc banii La evenimentul de lansare au fost prezentate mai multe direcții de investiții în infrastructură, menite să susțină noul statut al localității: amenajarea de piste de biciclete ; modernizarea drumurilor comunale care traversează viile; dezvoltarea unor facilități pentru turiștii care călătoresc cu rulote și campere, pentru extinderea capacității de cazare. Separat, patru proiecte pentru amenajarea unor parcuri de rulote în Fântânele, Gura Vadului, Vadul Săpat și Urlați sunt deja într-o fază incipientă. Extindere în județ: alte localități vizate pentru statut oenoturistic În paralel, autoritățile analizează extinderea statutului de stațiune oenoturistică și către alte localități din Prahova, între care Urlați, Boldești-Scăeni, Ceptura și Valea Călugărească, precum și includerea unor noi areale – Fântânele și Vadul Săpat – în aceeași strategie. La eveniment au participat, între alții, președintele Consiliului Județean Prahova, Emil Drăgănescu, primarul comunei Gura Vadului, Cătălin Păduraru, președintele VINARIUM, Constantin Titi Badea, și reprezentanți ai cramelor din zonă. [...]
