Știri
Știri din categoria Investiții
Creșterea investițiilor chineze în Brazilia a readus țara pe primul loc ca destinație globală în 2025, pe fondul unei diversificări a proiectelor către energie, minerit și auto, potrivit Global Times, care citează un raport al Brazil-China Business Council (CEBC) preluat de Reuters. Pentru companii, miza este dublă: acces la sectoare cu resurse și tranziție energetică, dar și poziționarea Braziliei ca platformă de extindere în America Latină.
În 2025, Brazilia a atras 10,9% din totalul capitalului chinez investit în afara țării, urmată de SUA (6,8%) și Guyana (5,7%), conform raportului CEBC. În termeni de volum, investițiile chineze în Brazilia au totalizat 6,1 miliarde dolari (aprox. 27,5 miliarde lei), în creștere cu 45% față de 2024, pe „zeci de proiecte”.
Raportul indică faptul că sectorul electric a rămas principalul receptor al capitalului chinez. În același timp, mineritul a revenit puternic în atenția investitorilor, cu investiții care „s-au triplat” în 2025, potrivit aceleiași surse.
Un alt semnal relevant pentru schimbarea structurii investițiilor este avansul industriei auto: sectorul a urcat pe locul trei ca destinație a investițiilor chineze și a reprezentat 15,8% din totalul investițiilor realizate de corporații chineze în Brazilia în 2025.
Analiști citați de publicație susțin că rezultatele de clasament pot varia în funcție de metodologia statistică, însă tendința de creștere reflectă consolidarea relațiilor economice bilaterale. Yue Yunxia, de la Chinese Academy of Social Sciences, afirmă că relația China–Brazilia a evoluat de la comerț cu bunuri către investiții și apoi către integrare locală a lanțurilor de aprovizionare, cu potențial pentru producție localizată.
Zhou Mi, de la Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation, leagă accelerarea investițiilor externe ale companiilor chineze de interesul pentru sectoare bogate în resurse, dar și de contextul de cooperare internațională urmărit de guvernul brazilian în domenii precum energia curată. În evaluarea sa, contează și factorii geopolitici, precum și rolul Braziliei ca „poartă” către piețele regionale.
Creșterea investițiilor vine în paralel cu extinderea unor companii chineze pe piața braziliană, inclusiv Mixue, Shein și producătorul auto GWM, care au deschis magazine și unități de producție, potrivit unui alt material Reuters menționat în text.
Ca fundal, în iulie 2025, cele două țări au convenit să aprofundeze cooperarea în comerț, finanțe și infrastructură în cadrul inițiativei Belt and Road, potrivit agenției Xinhua. Separat, South China Morning Post a relatat în ianuarie, citând date ale China-Brazil Business Council, că schimburile comerciale China–Brazilia au atins un record de 171 miliarde dolari (aprox. 770 miliarde lei) în 2025, în creștere cu 8,2% față de anul anterior.
Recomandate
Ungaria a atras de peste șase ori mai mult capital chinezesc decât România în ultimii 15 ani , iar concentrarea acestor investiții în auto și baterii ridică miza pentru politica industrială și pentru riscurile de dependență strategică în regiune, potrivit Ziarul Financiar . În intervalul 2000–2025, investițiile companiilor chinezești în Ungaria au însumat 11,2 miliarde de euro (aprox. 56,2 mld. lei), „mai mult decât în oricare altă țară din regiune”. În România, investițiile străine directe (ISD) chinezești sunt de 1,8 miliarde de euro (aprox. 9 mld. lei), un nivel comparabil cu cel din Austria. 2025: creștere puternică a ISD chinezești în Europa, cu auto în prim-plan Intrările de ISD chinezești în Europa au crescut cu 67% în 2025, până la 16,8 miliarde de euro (aprox. 84,4 mld. lei), cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Aproape jumătate din aceste investiții au mers către industria auto, ceea ce întărește competiția dintre statele europene pentru proiecte legate de vehicule electrice și lanțurile de aprovizionare aferente. Ungaria a rămas cel mai mare beneficiar european al capitalului chinezesc și în 2025, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,6 mld. lei), la fel ca în anul precedent. Totuși, ponderea Ungariei în totalul european a scăzut de la 32% în 2024 la 23% în 2025, semn că investițiile devin mai diversificate geografic, cu Germania, Franța și Spania în creștere ca destinații. Riscuri: expunere concentrată și verificări mai stricte la nivelul UE Materialul notează că expunerea concentrată a Ungariei și înăsprirea politicilor UE față de China pot deveni riscuri „serioase” pentru investițiile din țara vecină. Bruxelles-ul examinează tot mai strict investițiile chinezești prin prisma dependențelor strategice și a riscurilor geopolitice, conform unui studiu MERICS–Rhodium Group analizat de Portfolio.hu. Un alt semnal de schimbare este că, în 2025, nu au fost anunțate noi investiții chinezești de ordinul miliardelor de euro în Ungaria, deși au existat proiecte mai mici, precum un centru de cercetare și dezvoltare BYD și investiția Halms într-o fabrică de piese pentru vehicule electrice. Proiectele mari rămân în derulare în Ungaria Cele mai mari proiecte chinezești aflate în desfășurare în Ungaria au fost menționate ca fiind: CATL : 7,4 miliarde de euro (aprox. 37,2 mld. lei), o „gigafabrică” de baterii; BYD: 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 mld. lei). În context european, comparațiile din articol arată că investițiile cumulate ale Chinei sunt mult mai mari în economii vestice: 84,8 miliarde de euro în Marea Britanie, 39,3 miliarde de euro în Germania și 11,3 miliarde de euro în Spania, în timp ce Polonia are 4,3 miliarde de euro. [...]
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
OpenAI își securizează capacitate de circa 8 GW-IT pentru centre de date la campusul tehnologic PORTS-Pike din Ohio, într-un acord care mută în prim-plan miza investițională: acces pe termen lung la energie și infrastructură pentru antrenarea modelelor de vârf, cu plăți eșalonate pe măsură ce capacitatea devine disponibilă, potrivit OpenAI . Proiectul este dezvoltat împreună cu SB Energy , NVIDIA și Departamentul Energiei al SUA. Acordul este structurat astfel încât OpenAI să fie clientul, iar SB Energy să construiască, să dețină și să opereze centrul de date, pe baza unui contract de închiriere pe 20 de ani. Capacitatea de calcul din amplasament ar urma să găzduiască exclusiv infrastructură NVIDIA pentru inteligență artificială, iar OpenAI spune că își contractează această capacitate în funcție de nevoile pe termen lung pentru antrenarea modelelor „frontier” și de creșterea cererii pentru produsele sale. Cum se finanțează și cine își asumă costurile de infrastructură Un element cheie pentru investitori și pentru piața de energie este alocarea costurilor: SB Energy va plăti integral modernizările de rețea și noile linii de transport necesare pentru alimentarea centrului de date, iar aceste costuri „nu vor fi transferate” către consumatorii din Ohio sau către alți plătitori de tarife din regiune, conform sursei. OpenAI precizează că va începe să plătească doar pe măsură ce capacitatea finalizată devine disponibilă pentru închiriere și că își va acoperi angajamentele din venituri, flux de numerar și capital atras de la investitori. Separat, NVIDIA va investi 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în SB Energy și va oferi sprijin de credit pentru teren, energie și construcția „carcasei” (shell buildout) asociate primilor 4,25 GW-IT. Calendarul livrării: primele 800 MW în 2028, dezvoltare etapizată până în 2032 Proiectul nu va fi construit „dintr-o singură etapă”, iar dezvoltarea depinde de infrastructură, autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Primele 800 MW sunt așteptate să devină disponibile în 2028, în mare parte folosind infrastructură existentă AEP, potrivit OpenAI. Pentru etapele ulterioare, sursa indică necesitatea unor noi centrale conectate la rețea, inclusiv producție pe gaze naturale, precum și noi linii de transport și infrastructura aferentă. Impact economic local: locuri de muncă, fond comunitar și taxe Din perspectiva efectelor economice regionale, proiectul este estimat să genereze: 35.000 de locuri de muncă în construcții pe durata unei dezvoltări de șase ani, până în 2032; 2.500 de locuri de muncă pe termen lung pentru operare. OpenAI anunță și un fond de granturi comunitare de 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), peste un angajament anterior de 40 milioane de dolari al SB Energy. În plus, proiectul este așteptat să producă „sute de milioane de dolari” venituri din taxe la nivel de stat și local pe durata de viață, fără a oferi o estimare numerică exactă. Apă și raportare publică: sistem în buclă închisă și indicatori anuali Pe partea operațională, centrul de date ar urma să folosească sisteme de răcire cu aer și recirculare a apei (buclă închisă), pentru a reduce consumul continuu. OpenAI afirmă că, după umplerea inițială a sistemului, utilizarea curentă de apă ar urma să fie comparabilă cu cea a unei clădiri de birouri cu un număr similar de persoane, iar compania spune că va raporta public consumul estimat după finalizarea designului amplasamentului. OpenAI mai precizează că va publica anual un raport cu indicatori privind angajările locale, investițiile în comunitate, consumul de apă și consumul de energie asociat proiectului. Componenta de „capital uman”: credite Codex pentru studenții din Ohio Separat de investiția în campus, OpenAI spune că va oferi până la 84 milioane de dolari (aprox. 386 milioane lei) în credite pentru Codex prin ChatGPT, pentru circa 844.000 de studenți eligibili din Ohio (18+), în anul universitar 2026–2027, câte 100 de dolari (aprox. 460 lei) per student. Detalii sunt disponibile pe pagina dedicată: chatgpt.com . În total, OpenAI indică beneficii de peste 160 milioane de dolari (aprox. 736 milioane lei) pentru rezidenții din Pike County și Ohio, incluzând investiția locală și creditele Codex, împreună cu grantul comunitar al SB Energy. Ce urmează În forma prezentată, proiectul intră într-o fază de execuție etapizată, cu un prim prag de capacitate în 2028 și cu dependențe explicite de autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Informații suplimentare despre proiect sunt publicate de dezvoltator pe PORTS-Pike . [...]
Revolut își extinde modelul dincolo de aplicație, investind în prezență fizică în aeroporturi , printr-un nou concept de lounge-uri pentru pasageri, potrivit Profit . Primul parteneriat este cu Aeroportul Copenhaga (CPH), unde „Revolut Lounge” ar urma să se deschidă în 2027 și să devină cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen. Proiectul din Copenhaga va fi dezvoltat împreună cu Plaza Premium Group , descris ca partener operațional și de investiție al Revolut pentru această locație. Inițiativa este prezentată ca o extensie „fizică” a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut, în linie cu strategia companiei de a-și extinde ecosistemul către experiențe cu prezență la sol, cu miză ridicată pentru clienți. De ce contează: fintech-ul mizează pe infrastructură și încredere, nu doar pe creștere digitală Mutarea indică o schimbare de abordare în rândul fintech-urilor care încearcă să depășească modelul exclusiv digital și să construiască încredere prin puncte de contact fizice. În același registru, Profit amintește că Revolut a deschis recent primul său magazin permanent la Barcelona, debutul companiei în retailul fizic. Reprezentanții Revolut spun că spațiul nu va funcționa ca o sucursală bancară tradițională, ci ca o „experiență interactivă și vizibilă”, menită să apropie tehnologia financiară de utilizatori și să crească nivelul de încredere în brand. Context: extindere pe licențe bancare și rezultate financiare Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori, conform informațiilor citate. Compania a început în ultimii ani să migreze către licențe bancare în piețele în care operează: a lansat sucursala bancară din Marea Britanie, a cerut autorizare bancară în SUA și a deschis o sucursală în Ungaria. În România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. La nivel de grup, Revolut ar fi încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,7 miliarde lei), în creștere cu două treimi față de anul precedent, potrivit datelor menționate de Profit. [...]
Familia Umbrărescu pregătește reluarea producției la combinatul siderurgic Oțelu Roșu printr-un program de investiții de „câteva sute de milioane de lei”, mizând pe integrarea unei tehnologii de laminare în premieră europeană , potrivit Economica . Miza economică este reducerea dependenței de furnizori externi pentru materiale folosite în marile șantiere de infrastructură ale UMB Group, printr-o capacitate industrială proprie. UMB Steel derulează de aproape un an lucrări pe platforma de la Oțelu Roșu, cu obiectivul reluării activității combinatului, închis din 2012. Conform informațiilor citate de publicație, aici ar urma să fie produse fier beton striat și sârmă, materiale destinate în principal activității de bază a grupului – construcția de drumuri, viaducte și poduri. Tehnologie „la cheie” și producție continuă Un element central al investiției este livrarea de către SMS group (Germania) a primei tehnologii Continuous Mill Technology (CMT® 700) din Europa, care va fi integrată în complexul siderurgic existent de la Oțelu Roșu. Compania germană susține că noul laminor va funcționa într-un proces continuu, cu „minime de carbon” și eficiență ridicată a producției, pentru a răspunde cererii de materiale de construcții sustenabile, sprijinind în principal operațiunile de autostrăzi ale grupului UMB. În material este menționat că SMS group va livra proiectul „la cheie”, inclusiv sistemele mecanice, electrice și de automatizare necesare pentru integrarea noii mașini de turnare continuă și a laminorului. Capacitate anunțată și ce ar putea însemna operațional Potrivit descrierii SMS group, instalația CMT® 700 ar permite o producție anuală de aproximativ 700.000 de tone de: bare drepte, colaci compacți, sârmă laminată. Tehnologia ar moderniza infrastructura uzinei prin posibilitatea producerii neîntrerupte de produse lungi din fier vechi, alimentând continuu semifabricatele turnate din oțelărie direct către laminar. Contextul tranzacției: combinat cumpărat la licitație Grupul UMB, descris ca cel mai mare constructor de autostrăzi din România, a achiziționat combinatul siderurgic Oțelu Roșu (Caraș-Severin) prin firma Eco Wind Power, în urma unei licitații, la un preț de aproape 142 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile de procedură. Combinatul are o tradiție de peste 220 de ani (atestat documentar din 1796) și a fost închis în 2012, pe fondul datoriilor acumulate. În prezent, lucrările de pe amplasament vizează pregătirea reluării producției, iar un video publicat de canalul de YouTube „Natură și Infrastructură” arată stadiul montării structurilor metalice pentru hala principală a noului laminor. [...]
Pavăl Holding alocă peste 60 mil. euro (aprox. 300 mil. lei) pentru a transforma Grand Hotel Gardone într-o unitate operată tot anul , o schimbare cu impact direct în venituri și ocupare, prin trecerea de la modelul sezonier la unul permanent, potrivit Economedia . Investiția vizează renovarea Grand Hotel Gardone, hotel istoric de pe malul Lacului Garda (Italia), controlat de Pavăl Holding (frații Dragoș și Adrian Pavăl). Unitatea ar urma să fie redeschisă în 2027 și să funcționeze sub brandul de lux LXR Hotels & Resorts al Hilton, prima proprietate din Italia inclusă în această colecție, conform Libertatea. Ce presupune proiectul și calendarul lucrărilor Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu grupul lituanian Apex Alliance, după ce cele două companii au achiziționat hotelul în 2023. Lucrările sunt în desfășurare și sunt estimate să dureze între 18 și 24 de luni. Clădirea, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și protejată de autoritățile italiene, va păstra fațada istorică, în timp ce interiorul va fi complet modernizat. Model operațional: de la sezonier la funcționare permanentă După finalizarea investiției, hotelul va avea 160 de camere și suite și va include: două restaurante și două baruri; centru spa cu piscine interioare și exterioare; sală de fitness; spații pentru conferințe; sală de bal cu vedere spre lac. Elementul-cheie al noului concept este operarea pe tot parcursul anului, în locul modelului sezonier de până acum, plus crearea a cel puțin 80 de locuri de muncă permanente. De ce contează: intrarea LXR în Italia și miza pentru Pavăl Holding Pentru Hilton, proiectul marchează intrarea brandului LXR Hotels & Resorts pe piața din Italia. Pentru Pavăl Holding, investiția este prezentată drept una dintre cele mai importante mișcări internaționale din portofoliul grupului. Grand Hotel Gardone și-a primit primii oaspeți în 1884 și a găzduit de-a lungul timpului personalități precum Winston Churchill, Gabriele d’Annunzio și William Somerset Maugham. [...]
