Știri
Știri din categoria Investiții
Creșterea investițiilor chineze în Brazilia a readus țara pe primul loc ca destinație globală în 2025, pe fondul unei diversificări a proiectelor către energie, minerit și auto, potrivit Global Times, care citează un raport al Brazil-China Business Council (CEBC) preluat de Reuters. Pentru companii, miza este dublă: acces la sectoare cu resurse și tranziție energetică, dar și poziționarea Braziliei ca platformă de extindere în America Latină.
În 2025, Brazilia a atras 10,9% din totalul capitalului chinez investit în afara țării, urmată de SUA (6,8%) și Guyana (5,7%), conform raportului CEBC. În termeni de volum, investițiile chineze în Brazilia au totalizat 6,1 miliarde dolari (aprox. 27,5 miliarde lei), în creștere cu 45% față de 2024, pe „zeci de proiecte”.
Raportul indică faptul că sectorul electric a rămas principalul receptor al capitalului chinez. În același timp, mineritul a revenit puternic în atenția investitorilor, cu investiții care „s-au triplat” în 2025, potrivit aceleiași surse.
Un alt semnal relevant pentru schimbarea structurii investițiilor este avansul industriei auto: sectorul a urcat pe locul trei ca destinație a investițiilor chineze și a reprezentat 15,8% din totalul investițiilor realizate de corporații chineze în Brazilia în 2025.
Analiști citați de publicație susțin că rezultatele de clasament pot varia în funcție de metodologia statistică, însă tendința de creștere reflectă consolidarea relațiilor economice bilaterale. Yue Yunxia, de la Chinese Academy of Social Sciences, afirmă că relația China–Brazilia a evoluat de la comerț cu bunuri către investiții și apoi către integrare locală a lanțurilor de aprovizionare, cu potențial pentru producție localizată.
Zhou Mi, de la Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation, leagă accelerarea investițiilor externe ale companiilor chineze de interesul pentru sectoare bogate în resurse, dar și de contextul de cooperare internațională urmărit de guvernul brazilian în domenii precum energia curată. În evaluarea sa, contează și factorii geopolitici, precum și rolul Braziliei ca „poartă” către piețele regionale.
Creșterea investițiilor vine în paralel cu extinderea unor companii chineze pe piața braziliană, inclusiv Mixue, Shein și producătorul auto GWM, care au deschis magazine și unități de producție, potrivit unui alt material Reuters menționat în text.
Ca fundal, în iulie 2025, cele două țări au convenit să aprofundeze cooperarea în comerț, finanțe și infrastructură în cadrul inițiativei Belt and Road, potrivit agenției Xinhua. Separat, South China Morning Post a relatat în ianuarie, citând date ale China-Brazil Business Council, că schimburile comerciale China–Brazilia au atins un record de 171 miliarde dolari (aprox. 770 miliarde lei) în 2025, în creștere cu 8,2% față de anul anterior.
Recomandate
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Statul revine la împrumuturi de la populație cu dobânzi de până la 7,75% în lei și 6,60% în euro , în a doua ediție Fidelis din această toamnă, derulată între 2 și 9 octombrie 2026, potrivit HotNews . Pentru investitori, miza este randamentul neimpozabil și posibilitatea de a ieși înainte de scadență prin vânzare la bursă, cu prețul riscului de piață. Dobânzile oferite în ediția Fidelis din octombrie Programul include emisiuni denominate în lei și în euro, cu scadențe diferite, inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge. În lei: 6,60% – scadență la 2 ani 7,60% – scadență la 2 ani (donatori de sânge) 7,15% – scadență la 4 ani 7,75% – scadență la 10 ani În euro: 4,50% – scadență la 3 ani 6,60% – scadență la 10 ani 5,50% – scadență la 3 ani (donatori de sânge) Facilități pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici În această ediție există două tranșe speciale pentru donatori, cu dobânzi și praguri minime de subscriere reduse: Tranșa în lei (2 ani, 7,60%) : prag minim redus de la 5.000 lei la 500 lei , cu plafon maxim de 100.000 lei . Tranșa în euro (3 ani, 5,50%) : prag minim redus de la 1.000 euro la 100 euro , cu plafon maxim de 20.000 euro (aprox. 100.000 lei). De aceste condiții pot beneficia persoanele care fac dovada donării de sânge începând din 1 mai 2026 . Cum se subscrie și ce înseamnă pentru investitori Titlurile Fidelis pot fi cumpărate de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere și al TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București . Printre caracteristicile menționate se numără: venituri neimpozabile din dobânzi; posibilitatea de vânzare înainte de maturitate , cu dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; flexibilitate pentru administrarea și diversificarea portofoliului. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim standard de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro . [...]
Banca Transilvania extinde investițiile în fonduri prin BT Pay pentru diaspora și clienții străini , o mutare care poate crește baza de investitori și volumul tranzacțiilor digitale în fondurile administrate de BT Asset Management , potrivit Banca Transilvania . Facilitatea vizează clienții BT cu rezidență fiscală în „aproape 40 de state”, inclusiv Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Grecia, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova și Turcia. Rezidența fiscală este definită ca țara în care o persoană locuiește, obține venituri și își plătește impozitele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Accesul la fondurile BT Asset Management se face „de oriunde și oricând” prin aplicația BT Pay, iar pentru investiții nu este necesară o sumă inițială minimă. Aplicația permite și transferuri recurente, precum și modificarea valorii acestora, ceea ce reduce fricțiunea pentru investiții periodice. Oferta de fonduri și monedele disponibile BT Asset Management pune la dispoziție 14 fonduri de investiții, în care se poate investi în lei, euro și dolari. Portofoliul include fonduri pentru profiluri de risc diferite (conservator, moderat, dinamic) și expuneri pe instrumente cu venit fix, acțiuni sau obligațiuni, inclusiv fonduri orientate către domenii precum tehnologie, energie, imobiliar sau agricultură. Dimensiunea bazei actuale și ponderea canalului digital Banca indică faptul că aproximativ 350.000 de persoane cu rezidența în România folosesc deja BT Pay pentru a investi în fondurile administrate de BT Asset Management, iar 90% din tranzacțiile în aceste fonduri sunt realizate prin aplicație. La nivelul BT Asset Management sunt deschise aproximativ 550.000 de conturi de investiții, iar activele în administrare sunt de 13,5 miliarde de lei (echivalentul a 2,5 miliarde de euro), conform datelor din comunicat. [...]
Google își extinde investițiile în Finlanda cu 13 miliarde euro (aprox. 65 miliarde lei) în infrastructură pentru AI și servicii digitale , mizând pe efecte economice directe prin locuri de muncă și contribuție la PIB, potrivit Google . Planul vizează următorii doi ani și include infrastructură digitală, proiecte de energie curată și parteneriate economice, pe fondul creșterii cererii pentru servicii precum Search, Maps și Gemini. Impact economic: locuri de muncă și PIB în anii de construcție Google afirmă că anunțul reprezintă „cea mai mare investiție unică” a companiei în Europa. În faza inițială de construcție, programată pentru 2027–2028, compania estimează că vor fi susținute peste 37.000 de locuri de muncă la nivel național și că proiectele vor contribui cu 3,6 miliarde euro anual (aprox. 18 miliarde lei) la PIB-ul Finlandei. După punerea completă în funcțiune, noile facilități ar urma să susțină „mii” de locuri de muncă permanente, de la ingineri și tehnicieni, la personal de securitate și servicii (inclusiv catering și administrarea facilităților). Efecte în lanț în economie: furnizori locali și operațiuni Compania leagă investiția de prezența sa în Hamina , unde a transformat o fostă fabrică de hârtie într-un centru de date în urmă cu 15 ani. Pentru perioada 2023–2025, Google spune că operațiunile din Hamina au susținut un ecosistem de peste 600 de furnizori finlandezi în construcții, operațiuni și fibră de rețea, cu „efect multiplicator” în economie. În paralel, Google menționează inițiative de mediu asociate centrului de date, inclusiv răcire pe bază de apă de mare și recuperarea căldurii distribuite către locuințe și companii printr-un proiect „offsite heat recovery”, detaliat într-un material separat al companiei. Energie: acord pe 22 de ani pentru nuclear, plus eolian și baterii Pentru a susține extinderea, Google anunță un portofoliu de soluții energetice, prezentat ca aliniat obiectivelor de menținere a energiei „accesibile” și de investiții în energie curată. Printre măsurile enumerate: un acord pe 22 de ani pentru a sprijini extinderea duratei de viață a centralei nucleare Loviisa ; adăugarea de capacitate nouă de energie eoliană onshore; contractarea unui sistem de baterii de 94 MW, cu rol de stabilizare a prețurilor în perioade reci și fără vânt. Investiții în comunități și formare: 31 milioane euro Separat de investiția principală, Google spune că va aloca 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei) în următorii patru ani pentru comunități din Hamina, Kajaani, Muhos și Vaala, cu accent pe educație și creștere economică. Pachetul include programe de perfecționare în AI pentru peste 4.400 de lucrători și oportunități de formare pentru 100 de studenți finlandezi pentru cariere viitoare în centre de date. Ce urmează Calendarul menționat de companie plasează vârful de activitate în etapa de construcție în 2027–2028, cu tranziția către operare completă ulterior. Google nu detaliază în material împărțirea exactă a celor 13 miliarde euro pe componente (infrastructură digitală vs. energie vs. parteneriate), astfel că amploarea fiecărui subproiect rămâne neprecizată în acest stadiu. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide Tezaur cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an , într-o nouă ediție derulată între 7 septembrie și 2 octombrie 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru investitori este randamentul net (fără impozit pe dobândă), iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Programul Tezaur din septembrie oferă maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%, conform Ministerului Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (fără suport fizic). Condiții și dobânzi: ce primește investitorul Dobânda se plătește anual, la datele de plată din prospectul de emisiune, iar nivelul ei depinde de perioada aleasă: 1 an: 6,20% pe an 3 ani: 6,75% pe an 5 ani: 7,15% pe an Minimul de subscriere este de 1.000 de lei, iar eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur în septembrie Ministerul Finanțelor indică mai multe canale de subscriere, cu intervale diferite: prin Ghișeul.ro : 7–30 septembrie; prin unitățile Trezoreriei Statului, pentru persoanele fizice înregistrate în SPV: 7 septembrie – 1 octombrie; direct la sediul unităților Trezoreriei Statului: 7 septembrie – 2 octombrie; prin subunitățile Poștei Române: în mediul rural: 7–30 septembrie; în mediul urban: 7 septembrie – 1 octombrie. Pentru subscrierile online, operațiunile menționate includ deschiderea contului de subscriere la o unitate a Trezoreriei selectată, subscrierea și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. De ce contează: finanțare pentru deficit și datorie Fondurile atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, potrivit Ministerului Finanțelor. Prospectul de emisiune și eventualele modificări sunt publicate la secțiunea „Titluri de stat” și pe website-ul C.N. Poșta Română S.A., mai arată instituția. [...]
Ministerul Finanțelor ridică din nou costul de finanțare către populație , prin ediția FIDELIS derulată între 4 și 11 septembrie, cu dobânzi de până la 7,50% la lei și 6,30% la euro, potrivit Economedia . Subscrierile se fac printr-un sindicat de intermediere, iar titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București (BVB) , ceea ce le permite investitorilor să le tranzacționeze ulterior. Ce se vinde în această ediție și la ce randamente Ediția din septembrie include: patru emisiuni în lei , cu dobânzi anuale între 6,30% și 7,50% , cu scadențe de 2, 4 și 10 ani ; trei emisiuni în euro , cu dobânzi între 4% și 6,30% pe an , cu scadențe de 3 și 10 ani . Intermedierea subscrierilor este realizată prin BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Dimensiunea programului: peste 71,7 miliarde lei atrași din 2020 De la debutul programului (august 2020) și până acum, cele 40 de oferte FIDELIS au atras investiții totale de peste 71,7 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 14,4 miliarde de euro ), după ce la volumul anterior de 69,8 miliarde de lei s-au adăugat subscrieri recente de 663,4 milioane lei (8.521 de ordine) și 1.305,4 milioane lei (15.065 de ordine). În 2026 , valoarea subscrierilor a depășit 9,64 miliarde de lei , semnalând un interes ridicat pentru titlurile de stat destinate populației. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: prag minim redus și dobânzi dedicate Ministerul păstrează tranșele speciale pentru donatorii de sânge, în cadrul campaniei „România are sânge de rocker”, derulată cu Rock FM și emisiunea „Morning Glory” cu Răzvan Exarhu. Pentru cei care fac dovada donării începând cu 1 aprilie 2026 , condițiile includ: dobândă de 7,30% la titlurile în lei cu scadență la 2 ani ; dobândă de 5,00% la titlurile în euro cu scadență la 3 ani ; prag minim de subscriere redus de la 5.000 lei la 500 lei (până la un plafon de 100.000 lei ) și de la 1.000 euro la 100 euro (până la 20.000 euro ). [...]
